Etichetă: pizza

A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în Italia

A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în restaurantele din Italia. Asttfel, European Pizza Show, o competiție organizată la Londra a pus în evidență o mică pizzeria din Bruxelles, Belgia. Ea a câștigat titlul de „cel mai bun producător european de pizza”, scrie DHnet. Deși Belgia este cunoscută pentru cartofii prăjiți, se pare că țara excelează și la pizza. O mică pizzeria din Schaerbeek, denumită Biga, tocmai a strălucit la European Pizza Show, de la Londra. Acolo, Nicola Falanga a câștigat titlul de „Cel mai bun producător european de pizza” la categoria contemporană. Preparatul a cucerit juriul. Pentru a o realiza, pizzerul a utilizat faimosul său aluat special, realizat din cereale străvechi și făinuri integrale, apoi maturat mult timp pentru a-și dezvălui finețea. De asemenea, aluatul a fost deosebit de bine hidratat, rezultatul unei cercetări constante. Pe această bază, s-a adăugat o garnitură construită în jurul a trei sosuri diferite de roșii. A fost adăugată și apă de roșii fermentată Piennolo, aplicată delicat cu un spray, un pesto crocant pentru textură, dar și o spumă ușoară de mozzarela de bivoliță. „O pizza care reprezintă viziunea mea asupra creativității: tehnică, alegerea cu grijă a ingredientelor și dorința de a surprinde”, a scris pizzerul pe Instagram. „Fiecare element este conceput pentru a crea o explozie de gust, aromă și textură care spune povestea ideii mele de bucătărie contemporană. Mulțumiri imense celor care mă susțin în fiecare zi și celor care cred în calitate și inovație,” a spus câștigătorul distincției. Autorul recomandă: Cum să prepari pizza în 15 minute. Rețetă pentru un aluat omogen cu 5 ingrediente

De acest Halloween, Cătălin Drulă s-a deghizat în Nicuşor Dan. Vorbește la fel, se comportă la fel, acționează la fel, îl invocă la tot pasul. Ba chiar îi copiază și campania electorală. S-a pozat și el cu pizza câștigătoare. Urmează c

Vechiul Drulă, omul cu ranga sau „Drulăul”, cum era alintat de colegii săi, a devenit istorie. Pe zi ce trece, fostul șef al USR pare că se transformă în Nicușor Dan. Gândul a remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când Cătălin Drulă i-a rostit numele fostului primar de 28 de ori în declarațiile de presă. Nu doar îl invocă, ci încearcă să-l și imite. Într-o postare recentă, Cătălin Dulă s-a fotografiat cu „pizza câștigătoare”, într-o adaptare low budget a spotului de campanie făcut de Nicușor Dan în 2024. „Mă relaxez făcând o pizza cu cei mici.” ”Prima imagine care i-a venit în minte oricui a văzut pizza lui Drulă a fost aceea că şi ideea aceasta a împrumutat-o tot de la Nicuşor Dan. Diferenţa este că preşedintele României a apelat la o pizza realizată de specialişti, pe când Drulă şi-a făcut-o cu mâna lui. Nicușor Dan a dus “pizza câștigătoare” și la Cotroceni Pizza l-a urmărit pe Nicușor Dan și la Palatul Cotroceni, după ce a devenit Președinte al României. „De ani de zile noi plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Cam asta este analogia. Și diferența asta trebuie plătită de cineva”, a mărturisit Nicușor Dan la început de mandat, când încerca și el să „salveze” România de la colaps financiar. De la Primărie, via Cotroceni, pizza a revenit acum în campania electorală. Cu Cătălin Drulă pe post de bucătar electoral. Şi cum soarta operează cu nişte ironii fine, nu putem să nu amintim şi de faptul că Drulă este unul dintre „artizanii” eliminării lui Nicuşor Dan din USR, alături de Ionuţ Moşteanu, partid fondat chiar de şeful statului. Iar acum, acesta a ajuns să-i tot repete numele preşedintelui, ca o mantră, de a reuşit „performanţa” să facă acest lucru şi de 28 de ori în 24 de ore.  Excesul de „Nicușor Dan” din discursul lui Cătălin Drulă a fost remarcat și de Cristian Tudor Popescu, care l-a ironizat pe fostul lider USR. CTP a afirmat că acesta se comportă „ca un pui de cangur în marsupiul lui Nicușor Dan”. Vezi mai multe AICI. Întrebarea care se pune, în mod natural, este dacă va urma să îl vedem pe Cătălin Drulă repetând și celebrul clip de la salonul de tuns, postat de candidatul la președinție Nicușor Dan în luna martie, cu două săptămâni înainte de începerea campaniei electorale. „Haideți cu mine să mă tund”, li se adresa atunci Nicușor Dan urmăritorilor săi de pe TikTok. „Vin la Alex de 5 ani. El se ocupă de look-ul meu, iar Costică 🐈, de atmosferă”, era mesajul care însoțea clipul video devenit între timp viral. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cătălin Drulă și-a lansat sloganul pentru candidatura la Primăria Capitalei: „Nicușor Dan”. Fostul șef USR îi rostește numele obsesiv. Gândul i-a urmărit toate intervențiile dintr-o zi. Iată de câte ori l-a invocat pe Nicușor Dan Patronii HoReCa, răspuns pentru Nicușor Dan: Să nu facem aceeași greșeală, să comandăm o PIZZA medie cu gândul la una mare

4 felii de pizza la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București

Prețurile din restaurantele Aeroportului Internațional Henri Coandă îi determină pe români să-și pună pofta în cui și să-și ia pachet de acasă, iar alții preferă să urce în avion flămânzi. Pe rețelele de socializare, subiectul prețurilor din aeroporturi pe timp de criză s-a viralizat. Pasagerii trebuie să înțeleagă un singur lucru: dacă nu vor să lase o mică avere în aeroport, atunci să mănânce înainte. Într-un videoclip care s-a popularizat pe TikTok, un bărbat dezvăluie cât costă o felie de pizza în Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. El spune că aeroportul din București vinde „cea mai scumpă felie de pizza din lume”. Nu are foiță de aur și nici ciocolată Dubai. E o felie de pizza simplă cu topping normal (șuncă sau salam), dar vândută mai SCUMP într-o țară unde veniturile sunt și așa sub media europeană,  fără a mai pune impactul majorării TVA de către Guvernul Bolojan. „N-o să vă vină să credeți, sunt la București, pe Aeroportul Henri Coandă, și în spatele meu avem parte de cea mai scumpă pizza. Mă scuzați, o pizza costă 56 lei? Doar o felie? Dumneavoastră glumiți, nu? Doamne ferește, o felie de pizza 56 lei, practic mai scumpă ca și în Italia, mai scumpă ca peste tot. Cea mai scumpă pizza din lume este aici, în București. 56 DE LEI O PIZZA! Cu ce e pizza aia? , spune bărbatul în videoclip postat pe TikTok. Patru felii de pizza de la aeroportul din Roma: 43 de lei Un alt turist ne-a trimis fotografii cu costul unei felii de pizza de la Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci din Roma. La Roma, o felie de pizza cu mozzarella costă 8,50 de euro (43 de LEI). O bucată de pizza „crostino cotto forma” face cam tot atâta. Și, de fapt, nu e chiar o singură felie de pizza. Ci sunt patru felii tăiate de pizza, la 43 de lei, la un preț mai mic decât o singură felie de pizza de la aeroportul Henri Coandă care face 56 lei. Autorul recomandă: Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu  Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”

Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o pizza și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Marcu, pe lângă taxa Servizio

Veneția  (”La Serenissima”), un oraș pe ape,  este unul dintre cele mai mari atracții din Italia. Însă, este și o destinație foarte costisitoare. În funcție de sezon, o cazare de o noapte poate să coste peste 100 de euro. Pentru a lua un mic dejun la un restaurant venețian, turiștii trebuie să scoată din buzunar în jur de 20 de euro doar pentru o omletă. Închirierea unei gondole pentru 30 de minute duce și la 30 de euro de persoană. Localnicii duc cu totul alt stil de viață în acest oraș inundat. Elevii pleacă la școală cu „vaporetto”, un tip de navă cu aburi care este aidoma unui autobuz pe apă. Alături de ei și alți zeci de turiști veniți din toată lumea, urcă la bord chelneri sau magazioneri care transportă mărfuri pentru magazinele și restaurantele la care nu se poate ajunge decât dacă traversează coridoarele navale ale orașului.  În Veneția, considerat unul dintre cele mai „verzi” orașe europene, mașinile nu există. Transportul se desfășoară strict cu bărci, gondole și nave de dimensiuni medii.  Ornamentul și gradul de confort al fiecărei gondole depinde în funcție de statutul social al fiecărui localnic sau turist. În preajma Pieței Sfântului Marcu și a minunatei Bazilici,  restaurantele oferă răsfățuri culinare de lux, dar la prețuri foarte mari. Atmosfera festivă este asigurată de orchestre. Spre străzile înguste din spatele catedralei, turiștii pot descoperi restaurante cu meniuri la prețuri acceptabile pentru toate buzunarele. De exemplu, într-un restaurant venețian cu meniuri modeste, se servește pizza, paste și alte preparate delicioase, specifice bucătăriei italiene. Un cititor ne-a trimis fotografii din vacanță, prin care ne-a dezvăluit costul unui prânz „ieftin” în orașul gondolelor. Meniul comandat: Pizza Diavola cu salam iute;  Spaghete cu brânză carbonara; Doză cu Coca Cola;  Suc de ananas.  Costul total Cititorul a fotografiat nu doar preparatele, dar și bonul fiscal pentru a arăta cât l-a costat o masă în Veneția: O porție de spaghete carbonara: 13 euro Pizza Diavola: 10 euro Sucul de ananas: 5 euro O doză de Coca Cola: 5,50 euro Taxa Servizio de 12%: 4,10 euro Total: 37,60 de euro Taxa „servizio” Se poate observa că turistul a plătit în plus o taxă surpriză de  4,10 euro. I se spune taxa „Servizio”.  În Italia, există două tipuri de taxe adăugate în multe restaurante: „Servizio” și „Coperto”.  Indiferent de calitatea preparatelor și a serviciilor, majoritatea restaurantelor le impun. Taxa „coperto” este percepută pentru acoperirea costurilor legate de utilizarea mesei, a tacâmurilor, a feței de masă, șervețelelor și feliilor de pâine oferite la începutul mesei (indiferent că sunt sau nu consumate), potrivit „My Corner of Italy”. Nu este un bacșiș, ci o taxă obligatorie pe care fiecare client trebuie să o plătească, indiferent dacă a comandat sau nu mâncare. Valoarea taxei „coperto” variază între 1 și 5 euro de persoană, în funcție de restaurant și oraș. „Servizio” este taxa de serviciu impusă în restaurantele din orașe cu multiple obiective turistice. Banii din această taxă reprezintă 12% din veniturile chelnerilor pentru serviciile de servire.  Dacă restaurantul este amplasat într-un loc elegant și sofisticat, toți clienții plătesc această taxă adăugată. „Mancia” sau bacșișul nu este un obicei foarte comun în Italia, fiind mai degrabă solicitat în alte țări, însă, depinde în totalitate de client. Piazza San Marco și Bazilica: Scurt istoric Piața Sfântului Marco (sau Piazza San Marco) este una dintre punctele cele mai aglomerate ale Veneției. Cei mai mulți turiști se deplasează în această piață pentru a admira turnul cu clopot „Campanile di San Marco” (construit între secolul al 9-lea și anul 1513, reconstruit între 1902 și 1912), Turnul cu Ceas sau Torre dell’Orologio  (construit din 1499), grupul de clădiri impunătoare ale Procurației și Bazilica Sfântului Evanghelist Marcu. În piață se poate observa leul emblematic al Sfântului Evanghelist Marcu sculptat pe mai multe monumente. Napoleon Bonaparte a catalogat Piața Sfântului Marcu a Veneției drept „salonul Europei”. Basilica Cattedrale Patriarcale di San Marco sau Catedrala Sfântului Marcu a fost construită din 1063 și finalizată abia în 1617.  Aceasta adăpostește moaștele Sfântului Evanghelist Marcu, care este considerat patronul sfânt al orașului. Catedrala este situată la capătul estic al Pieței Sfântul Marcu, fiind atașată Palatului Dogilor, motiv pentru care era cândva cunoscută drept Capela Dogilor. Pe plan arhitectural, aceasta are elemente și influențe bizantine, romanice și islamice, precum și elemente gotice ulterior încorporate.  Interiorul cupolelor, bolțile și pereții superiori sunt acoperiți cu mozaicuri care înfățișează sfinți, profeți și scene biblice, fiind retușate sau refăcute de-a lungul a 800 de ani. Autorul recomandă: Turiștii sunt revoltați de nota de plată primită la un bar din Italia / „Am fost suprataxați pentru MUZICĂ!”

Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o pizza și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Marcu, pe lângă taxa Servizio

Veneția – ”La Serenissima” – orașul pe ape este unul dintre cele mai mari atracții din Italia. Însă, este și foarte costisitor. În funcție de sezon, o noapte de cazare poate să coste și 100 de euro. O masă de dimineață luată la un restaurant venețian,  cu un meniu care constă dintr-o omletă cu șuncă, poate să ajungă și la 20 de euro. În medie, o pizza costă și 20 de euro! Închirierea unei gondole pentru 30 de minute duce și la 30 de euro/persoană. Localnicii duc cu totul alt stil de viață. Elevii pleacă la școală cu „vaporetto”, un tip de „navă-autobuz cu aburi” pe apă. Alături de zecile de turiști veniți din toată lumea pot să urce și chelneri sau magazonieri care transportă mărfuri la bordul unui vaporetto. Mașinile nu există, ci doar bărci și gondole. În funcție de statutul social al fiecărui localnic, gondolele pot fi mai frumos ornamentate și mai confortabile. Asta face din Veneția să fie un oraș unic în Europa. În preajma Pieței Sfântului Marcu și a minunatei Bazilici,  restaurantele au meniuri cu prețuri enorme, unele cu orchestră cu muzică simfonică. Însă, dacă turiștii de condiție medie se deplasează spre străzile înguste din spatele catedralei, pot descoperi restaurante la care își pot potoli foamea după o zi lungă de deplasări, la prețuri cât de cât acceptabile pentru buzunarele lor. La un restaurant tematic, se servește pizza, paste și alte preparate delicioase din bucătăria italiană. Un turist ne-a trimis fotografii din vacanță, prin care ne-a dezvăluit costul unui prânz „ieftin” în orașul gondolelor. El a comandat: Pizza Diavola cu salam  Spaghete cu carbonara Cola  Suc de ananas  Costul total În bonul fiscal se observă cât a costat fiecare preparat: O porție de spaghete carbonara: 13 euro Pizza Diavola: 10 euro Sucul de ananas: 5 euro O doză de Coca Cola: 5,50 euro Taxa Servizio: 4,10 euro Total: 37,60 de euro Ce este taxa „Servizio” Se poate observa că turistul a plătit în plus 4,10 euro pentru o taxă Servizio de 12%. De ce? În Italia, există două tipuri de taxe adăugate în multe restaurante, și în cele de lux, și în cele ieftine. Indiferent de calitatea preparatelor și a serviciilor, restaurantele sofisticate care au atmosferă  impun taxa „coperto”. Taxa „coperto” din restaurantele din Italia este percepută pentru acoperirea costurilor legate de utilizarea mesei, tacâmurilor, feței de masă, șervețelelor și pâinii oferite la începutul mesei, potrivit „My Corner of Italy”. Nu este un bacșiș, ci o taxă obligatorie pe care fiecare client trebuie să o plătească, indiferent dacă a comandat sau nu mâncare.Valoarea taxei „coperto” variază între 1 și 5 euro de persoană, în funcție de restaurant și oraș. În cazul unui cuplu de turiști care a mâncat la o pizzerie, nota de plată a inclus și taxa „coperto” de 4 euro. „Servizio” este taxa de serviciu, pe care o poți găsi în principalele obiective turistice și care, din păcate, nu poate fi evitată dacă iei masa într-un oraș turistic cu multiple atracții turistice. Dacă este un loc elegant, sofisticat,  toți clienții plătesc această taxă adăugată. „Mancia” sau bacșișul nu este un obicei foarte comun în Italia, dar este utilizat pe scară largă în străinătate, căci depinde în totalitate de tine (chiar și să nu dai bacșiș deloc). Autorul recomandă: Turiștii sunt revoltați de nota de plată primită la un bar din Italia / „Am fost suprataxați pentru MUZICĂ!”

Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o Pizza lângă Colosseumul din Roma: Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului

Colosseumul din Roma, imensul amfiteatru care este pe jumătate ruinat, este vizitat anual de 6 milioane de turiști, potrivit Civitatis Rome. Construcția a fost începută de împăratul roman Vespasian în anul 72 d.Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr., de către fiul și succesorul său, Titus.  Numit inițial drept „Amfiteatrul Flavian” (după dinastia Flavienilor), a fost redenumit „Colosseum” fiindcă în preajma sa era Colosul lui Nero (37-68 d.Hr.), o statuie din bronz de 30 de metri a infamului împărat care a fost distrusă în totalitate în urma jafului vizigot din anul 410. Cu toate că era splendoarea ingeniozității romanilor, Colosseumul era un loc al morții și al brutalității. Gladiatori profesioniști luptau între ei până la moarte sub privirile a 60.000 de spectatori. Aveau loc parade cu animale exotice (girafe, elefanți), spectacole de muzică și teatru. Când podeaua amfiteatrului era inundată cu apă, se desfășurau spectacole nocturne cu înotători dezbrăcați la lumina torțelor, precum și bătălii navale cu bărci (cu lungimi de 7-15 metri). Podeaua amfiteatrului era inundată cu 4 milioane de apă prin ecluze, creând o adâncime de 1,5 metri.  Potrivit lui Dio Cassius, circa 2.000 de gladiatori și 9.000 de animale sălbatice au murit la primele spectacole care au ținut 100 de zile. Mii de prizonieri, printre care tâlhari, dar și creștini, erau executați sau forțați să lupte cu mâinile goale împotriva leilor și tigrilor.   După ce împăratul Teodosiu a proclamat creștinismul ca religia oficială a Imperiului Roman, luptele dintre gladiatori au fost interzise, iar Colosseumul a fost abandonat, neglijat de-a lungul evului mediu și grav avariat de o serie de cutremure. A devenit cimitir, fortăreață, depozit și chiar ca scenă de teatru. Pietrele structurii au fost furate de orășeni pentru a-și construi locuințele. Astăzi, Colosseumul este unul dintre cele mai mari muzee și monumente UNESCO.  Și de asemenea, a devenit unul dintre cele mari atracții ale Italiei pentru fotografii și selfie-uri, mai ales pentru turiștii care vor să mănânce o veritabilă pizza italiană. Prețul unei pizza într-un restaurant de lângă Colosseum Un turist român a plecat în Roma să viziteze Colosseumul. După ce a admirat splendoarea monumentală a amfiteatrului flavian, a mers la cel mai apropiat restaurant pentru a-și potoli foamea cu o pizza apetisantă. Până la urmă, e un pic obositor să explorezi întregul cele două nivele ale amfiteatrului.  Și forma circulară a amfiteatrului chiar îți dă poftă de o pizza italiană. Turistul a făcut un popas la cel mai apropiat restaurant. A primit meniul și când l-a deschis, ce să vezi?  Prețuri destul de „măricele” în euro. „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului. Dar cel puțin, nu e la fel de scump ca pe litoralul românesc”, a exclamat turistul. O pizza de la un oarecare restaurant de lângă Colosseumul roman costă mai mult decât la orice restaurant Pizza Hut și decât în restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului. Însă, tot este mai ieftin să mănânci la Roma, lângă Colosseum, decât pe litoralul românesc, nu? Iată cât costă fiecare sortiment de pizza Pizza Margherita (cu roșii și brânză mozzarella) : 14,90 euro Pizza con salame (cu salam): 14,90 euro Pizza con verdure (vegetariană): 14,90 euro Pizza con prosciutto (cu brânză mozzarella și șuncă): 14,90 euro Pizza confunghi (cu ciuperci):14,90 euro Prețul unor paste Carbonara Cum bucătăria italiană nu presupune numai pizza, turistul s-a uitat și la celelalte preparate: Bruschetta: 9,90 euro Lasagna allabolognese: 15,90 euro Tortellini: 15,90 euro Paste Carbonara: 15,90 euro Penne pomodoro e basilico: 15,90 euro Spaghetti cu sos de roșii și chiftele: 17,90 euro Tortellini alla bolognese: 15,90 euro Una dintre specialitățile restaurantului, o cafea de gladiator, costă 8,90 de euro, în timp ce un Cappuccino XXXL este 12,90 de euro. Deserturi: Gogoașă Ciambella: 6,80 de euro Ciabatta al cioccolato (pâine cu ciocolată): 6,80 de euro Napoletano: 6,80 de euro Crostata (tartă cu marmeladă): 6,80 de euro Nutellotto (biscuite cu cremă de ciocolată): 6,80 de euro Ciambella gelato e cioccolato (desert cu înghețată și ciocolată): 8,90 de euro Suc de portocale: 8,80 de euro Ciocolată caldă: 9,90 de euro Cât costă un suc lângă Colosseum? După o zi călduroasă în Roma, turistul a comandat și o sticlă cu băutură răcoritoare carbogazoasă. Prețul? 6,90 de euro o sticlă de 490 ml, indiferent de marcă(Coca-cola, Fanta, Sprite). O halbă mică de bere face 6,90 de euro, iar una medie 8,90 de euro. Cu această ocazie, el a fotografiat și prețul celorlalte băuturi. O ceașcă cu cafea cappuccino face 6,90 de euro. Nu mai menționăm băuturile alcoolice, precum un pahar cu cocktail care este 12,90 de euro sau o sticlă de vin de 0,75 litri, care costă 32 de euro. Astfel, turistul român și-a comandat o pizza cu salam și o sticlă de Coca-Cola, cu vedere la Colosseumul din Roma. Plata consumației în total: Coca-Cola: 6,90 euro Pizza con salame: 14,90 euro TOTAL: 21,8 EURO (110 RON) Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Focaccia: Rețeta corectă pentru a prepara pâinea pufoasă italiană plată și ingredientele de care ai nevoie

Foccacia, originală din orașul Bari, regiunea Puglia, este o pâine pufoasă italiană plată. Are aspect brăzdat și este aromată cu ulei de măsline, presărată cu sare grunjoasă și ierburi aromatice, legume și brânză.  Are o grosime de 1,25 – 2,5 centimetri, având o crustă subțire deasupra și dedesubt.   Sunt mai multe sortimente, dar cel mai cunoscut este Focaccia barese, provenită din sudul Italiei.  Ce o deosebește de pizza este aluatul – este lăsat să crească în cuptor după ce a fost întins înainte. Scurt istoric culinar Rețeta datează de pe vremea etruscilor, încă din anii 900-500 î.Hr. Ulterior, rețeta a fost preluată de romani și transmisă din generație în generație, preparată de brutari.   După rețeta originală, era preparată dintr-o compoziție simplă din făină, apă și sare. Aluatul era aplatizat pe plăci de piatră și copt sub cenușa fierbinte. În limba latină i se zicea „pâine de vatră”.  De regulă, patricienii adăugau rozmarin, savlie, măsline, brânză și usturoi.  În timpurile noastre, se adaugă anșoa, roșii cherry și ardeii roșii copți. Există mai multe tipuri de Focaccia, potrivit Știrile PRO TV: Focaccia di Bari – roșii chery și măsline; Focaccia di Recco – umplută cu brânză Crescenza; Focaccia umplută cu șuncă și brânză; Rețetă: Focaccia umplută cu brânză Iată următoarele ingrediente: Aluat – 540 grame făină albă, 10 grame drojdie instant, 5 grame sare, 30 grame măsline, 370 – 380 mililitri apă caldă Umplutură – 180 grame brânză Gorgonzola Dolce, 165 grame mozzarella, 90 grame parmezan, busuioc proaspăt Topping – sare, rozmarin, 45 grame ulei de măsline extravirgin Mod de preparare: Se adaugă apă caldă peste drojdia dintr-un bol mare și se amestecă până la dizolvare. Se adaugă sare, uleiul de măsline și făina și se amestecă. Se adaugă 1-2 linguri de apă pentru a obține un aluat moale. Se transferă aluatul pe o suprafață presărată cu făină și se frământă manual  timp de 7 minute, până devine neted. Aluatul se împarte în două bile egale și sunt acoperite. După 30 de minute, se tapetează o tavă mare și plată cu hârtie de copt. Prima bilă de aluat este întinsă într-un cerc de 35-38 cm diametru și se așază în tavă.Sunt amestecate într-un bol cele trei tipuri de brânză și busuiocul. Se toarnă amestecul peste aluat, lăsând o margine de 2,5 cm liberă. Este întinsă a doua bilă de aluat la aceeași dimensiune și pusă peste umplutură. După 45 de minute, timp în care se lasă aluatul la odihnit, cuptorul trebuie preîncălzit la 220 grade Celsius. Faci gropițe pe suprafața aluatului pentru a le stropi cu ulei de măsline ș ia presăra sare de mare și rozmarin. Preparatul este lăsat timp de 30 de minute la copt, până capătă o nuanță aurie. Scoate preparatul din cuptor, lasă-l la răcit pentru 10 minute. Focaccia este gata pentru a fi servită! Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Ingredientul care nu trebuie pus niciodată pe o PIZZA, indiferent de sortiment. Este consideră o „crimă” la adresa bucătăriei italiene

Ingredientul care nu trebuie niciodată pus pe o pizza

Pizza cu ananas, cu toate că este o alegere excepentă, adăugând o notă tropicală, dulce, echilibrând aromele sosului de roșii cu cea a brânzei, este respinsă de bucătăria italiană. Cunoscută și ca Pizza Hawaiiană,  acest sortiment a fost inventat în Canada, de către Sam Panopoulos. Principalele ingrediente: ananas, șuncă, bacon și brânză. Pizza cu ananas, un afront la cultura italiană Deși acceptă multe sortimente, italienii au considerat această rețetă drept ofensatoare, un afront la cultura și bucătăria italiană. „De ce italienii urăsc ananasul pe pizza? Mâncarea este cultură. Totul este despre tradiție, moștenită de la părinți și bunici. Ananasul este o mare greșeală pentru noi, italienii. Nu este vorba de aromă sau de de gust, ci să fie corect”, a spus o creatoare de conținut pe YouTube, cunoscută ca The Pasta Queen, cu peste 1,4 milioane de abonați. Ketchup Un alt ingredient „interzis” este ketchup-ul. Mulți utilizatori au întrebat pe Reddit dacă este în regulă să pună sos de  ketchup (preparat din roșii, zahăr, oțet sau fructoză, plus alți aditivi alimentari și mirodenii care îi pot da un gust iute). Răspunsurile primite? Înjurături și indignări! Majoritatea consumatorilor din Statele Unite și Regatul Unit pun ketchup pe cartofi prăjiți, hamburgeri, hot dog, friptură de pui, plăcinte de carne, dar niciodată nu pun pe pizza. Sunt unii americani care încearcă și se filmează când o mănâncă  sos de ketchup sau chiar cu sos de brânză pentru nachos. Cei din preajmă îi critică pentru un comportament ofensator la adresa bucătăriei italiene. Un influencer de pe Instagram s-a filmat când mânca pizza cu ketchup, într-o pizzerie din Italia. În clip se vede cum o chelneriță pare că este dezgustată de gestul influencerului american. După câteva minute, vine și managerul restaurantului să-l întrebe pe clientul american „de sănătate”. „Să pui ketchup pe pizza în Italia este considerată o crimă culinară de către mulți italieni. Bucătăria italiană este adânc înrădăcinată în tradiție, iar pizza este considerată un tezaur cultural”, a scris el. Pe o pizza italiană autentică se pune sos proaspăt de roșii, nu ketchup cu conservanți și aditivi alimentari. Italienii cred că gustul dulce și aroma puternică a ketchup-ului intră în conflict cu aromele savuroase și delicate ale toppingurilor, precum salamul de pepperoni și brânza mozzarella. Ar putea fi considerată o lipsă de respect față de creația bucătarului. Spre deosebire de americani, mexicanii consumă deseori preparatele cu ketchup. Și în România, diverse pizzerii vând sosuri de ketchup. Încă din anii 1990, mulți părinți care făceau pizza la cuptor puneau și ketchup pentru a le da o aromă, neavând la dispoziție sosuri de roșii sau sortimente de salam și brânză. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cum să prepari pizza în 15 minute. Rețetă pentru un aluat omogen cu 5 ingrediente

Grecia, mai scumpă, dar tot mai ieftină decât litoralul românesc. Turist: În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu

„În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu. Dar tot e mai ieftin decât pe litoralul românesc”, se plânge un turist. Însă, în ciuda scumpirilor din ultimii 5 ani, să faci o vacanță în Grecia tot este în continuare mai ieftin decât în România.  În „satele mai izolate sau pe insule mai puțin comerciale, plătești 6 euro pe o masă completă. În stațiuni, dai 20 de euro fără să-ți dai seama”, continuă să scrie un utilizator. În ciuda numărului mare de plângeri, sunt și turiști care scriu că restaurantele Greciei au meniuri mai ieftine față de localurile din stațiuni de pe litoralul românesc, precum Mamaia. „Prețuri la jumătate față de Mamaia”. „Acum 4-5 ani, preţurile în România şi Bulgaria erau mult mai mici faţă de Grecia, însă vedem că în acest moment prețurile sunt echilibrate, nu mai sunt atât de multe diferenţe între supermarketurile din România și cele din Grecia”, a precizat Dan Adrian Drăgan pentru Antena 3 CNN, anul trecut. În ciuda scumpirilor, Grecia este o destinație preferată de mulți turiști  Click.ro a citat câteva dintre plângerile unor utilizatori de pe grupul de Facebook, „Forum Grecia”. Turiștii susțin că Grecia continuă să fie o destinație preferată în ciuda costurilor crescute la mâncare.  Într-o fotografie publicată este meniul unei taverne grecești. „Prețurile nu sunt exagerate”, scrie Click.ro, „dar nici nu mai sunt ce erau odată”. o porție de salată grecească – 10 euro salată cu ton – 14 euro musaca – 10 euro cartofii prăjiți –  5,50 euro dakosul cretan (pâine uscată cu roșii și brânză)  – 10 euro, chiftelele în sos de roșii –  11 euro. caracarița la grătar sau macroul afumat –  16 euro porția Taramosalata – 5 euro Pizza Salami – 11 euro Pizza Margherita – 20 euro Pastele Carbonara – 10 euro Burger – 10 euro Berea la halbă – 4-5 euro/500 ml Vin – 4-10 euro/500 ml carafa O sticlă cu apă – 1 euro/500 ml Cât a ajuns să coste un circuit complet în Grecia, în 2025 Scumpirile din ultima vreme au împărțit turiștii români în două tabere: cei care le consideră corecte din pricina produselor de calitate mai crescută și cei care consideră că Grecia și-a pierdut farmecul meselor accesibile turiștilor cu buget modest. „La ce porție de salată primești aici, poți hrăni doi oameni. Nu e ca în România, unde ți se dă o frunză de salată cu o roșie tăiată”, comentează o utilizatoare. Potrivit Eurotravel, costă 469 de euro de persoană un circuit complet cu autocarul de 7 zile în Grecia. În această călătorie, turiștii pot vizita Poarta Athosului, Salonic, mânăstirile suspendate de la Meteora,  Acropole din Atena, ruinele cetății Micene și ruinele templului și amfiteatrul de la Delfi. Nu sunt incluse în preț intrarea la obiectivele turistice la Acropole  (20 euro/adult), Delfi (12 euro/adult) sau Micene (12 euro/adult), precum și excursiile opționale sau croaziera Athos (35 euro/persoană). Sursa Foto: Profimedia Citește și: O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii pe litoralul românesc: 70 LEI. Turiștii se reorientează către Bulgaria sau Grecia din cauza scumpirilor Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele