Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o Pizza lângă Colosseumul din Roma: Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului
Colosseumul din Roma, imensul amfiteatru care este pe jumătate ruinat, este vizitat anual de 6 milioane de turiști, potrivit Civitatis Rome. Construcția a fost începută de împăratul roman Vespasian în anul 72 d.Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr., de către fiul și succesorul său, Titus. Numit inițial drept „Amfiteatrul Flavian” (după dinastia Flavienilor), a fost redenumit „Colosseum” fiindcă în preajma sa era Colosul lui Nero (37-68 d.Hr.), o statuie din bronz de 30 de metri a infamului împărat care a fost distrusă în totalitate în urma jafului vizigot din anul 410. Cu toate că era splendoarea ingeniozității romanilor, Colosseumul era un loc al morții și al brutalității. Gladiatori profesioniști luptau între ei până la moarte sub privirile a 60.000 de spectatori. Aveau loc parade cu animale exotice (girafe, elefanți), spectacole de muzică și teatru. Când podeaua amfiteatrului era inundată cu apă, se desfășurau spectacole nocturne cu înotători dezbrăcați la lumina torțelor, precum și bătălii navale cu bărci (cu lungimi de 7-15 metri). Podeaua amfiteatrului era inundată cu 4 milioane de apă prin ecluze, creând o adâncime de 1,5 metri. Potrivit lui Dio Cassius, circa 2.000 de gladiatori și 9.000 de animale sălbatice au murit la primele spectacole care au ținut 100 de zile. Mii de prizonieri, printre care tâlhari, dar și creștini, erau executați sau forțați să lupte cu mâinile goale împotriva leilor și tigrilor. După ce împăratul Teodosiu a proclamat creștinismul ca religia oficială a Imperiului Roman, luptele dintre gladiatori au fost interzise, iar Colosseumul a fost abandonat, neglijat de-a lungul evului mediu și grav avariat de o serie de cutremure. A devenit cimitir, fortăreață, depozit și chiar ca scenă de teatru. Pietrele structurii au fost furate de orășeni pentru a-și construi locuințele. Astăzi, Colosseumul este unul dintre cele mai mari muzee și monumente UNESCO. Și de asemenea, a devenit unul dintre cele mari atracții ale Italiei pentru fotografii și selfie-uri, mai ales pentru turiștii care vor să mănânce o veritabilă pizza italiană. Prețul unei pizza într-un restaurant de lângă Colosseum Un turist român a plecat în Roma să viziteze Colosseumul. După ce a admirat splendoarea monumentală a amfiteatrului flavian, a mers la cel mai apropiat restaurant pentru a-și potoli foamea cu o pizza apetisantă. Până la urmă, e un pic obositor să explorezi întregul cele două nivele ale amfiteatrului. Și forma circulară a amfiteatrului chiar îți dă poftă de o pizza italiană. Turistul a făcut un popas la cel mai apropiat restaurant. A primit meniul și când l-a deschis, ce să vezi? Prețuri destul de „măricele” în euro. „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului. Dar cel puțin, nu e la fel de scump ca pe litoralul românesc”, a exclamat turistul. O pizza de la un oarecare restaurant de lângă Colosseumul roman costă mai mult decât la orice restaurant Pizza Hut și decât în restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului. Însă, tot este mai ieftin să mănânci la Roma, lângă Colosseum, decât pe litoralul românesc, nu? Iată cât costă fiecare sortiment de pizza Pizza Margherita (cu roșii și brânză mozzarella) : 14,90 euro Pizza con salame (cu salam): 14,90 euro Pizza con verdure (vegetariană): 14,90 euro Pizza con prosciutto (cu brânză mozzarella și șuncă): 14,90 euro Pizza confunghi (cu ciuperci):14,90 euro Prețul unor paste Carbonara Cum bucătăria italiană nu presupune numai pizza, turistul s-a uitat și la celelalte preparate: Bruschetta: 9,90 euro Lasagna allabolognese: 15,90 euro Tortellini: 15,90 euro Paste Carbonara: 15,90 euro Penne pomodoro e basilico: 15,90 euro Spaghetti cu sos de roșii și chiftele: 17,90 euro Tortellini alla bolognese: 15,90 euro Una dintre specialitățile restaurantului, o cafea de gladiator, costă 8,90 de euro, în timp ce un Cappuccino XXXL este 12,90 de euro. Deserturi: Gogoașă Ciambella: 6,80 de euro Ciabatta al cioccolato (pâine cu ciocolată): 6,80 de euro Napoletano: 6,80 de euro Crostata (tartă cu marmeladă): 6,80 de euro Nutellotto (biscuite cu cremă de ciocolată): 6,80 de euro Ciambella gelato e cioccolato (desert cu înghețată și ciocolată): 8,90 de euro Suc de portocale: 8,80 de euro Ciocolată caldă: 9,90 de euro Cât costă un suc lângă Colosseum? După o zi călduroasă în Roma, turistul a comandat și o sticlă cu băutură răcoritoare carbogazoasă. Prețul? 6,90 de euro o sticlă de 490 ml, indiferent de marcă(Coca-cola, Fanta, Sprite). O halbă mică de bere face 6,90 de euro, iar una medie 8,90 de euro. Cu această ocazie, el a fotografiat și prețul celorlalte băuturi. O ceașcă cu cafea cappuccino face 6,90 de euro. Nu mai menționăm băuturile alcoolice, precum un pahar cu cocktail care este 12,90 de euro sau o sticlă de vin de 0,75 litri, care costă 32 de euro. Astfel, turistul român și-a comandat o pizza cu salam și o sticlă de Coca-Cola, cu vedere la Colosseumul din Roma. Plata consumației în total: Coca-Cola: 6,90 euro Pizza con salame: 14,90 euro TOTAL: 21,8 EURO (110 RON) Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena
Focaccia: Rețeta corectă pentru a prepara pâinea pufoasă italiană plată și ingredientele de care ai nevoie
Foccacia, originală din orașul Bari, regiunea Puglia, este o pâine pufoasă italiană plată. Are aspect brăzdat și este aromată cu ulei de măsline, presărată cu sare grunjoasă și ierburi aromatice, legume și brânză. Are o grosime de 1,25 – 2,5 centimetri, având o crustă subțire deasupra și dedesubt. Sunt mai multe sortimente, dar cel mai cunoscut este Focaccia barese, provenită din sudul Italiei. Ce o deosebește de pizza este aluatul – este lăsat să crească în cuptor după ce a fost întins înainte. Scurt istoric culinar Rețeta datează de pe vremea etruscilor, încă din anii 900-500 î.Hr. Ulterior, rețeta a fost preluată de romani și transmisă din generație în generație, preparată de brutari. După rețeta originală, era preparată dintr-o compoziție simplă din făină, apă și sare. Aluatul era aplatizat pe plăci de piatră și copt sub cenușa fierbinte. În limba latină i se zicea „pâine de vatră”. De regulă, patricienii adăugau rozmarin, savlie, măsline, brânză și usturoi. În timpurile noastre, se adaugă anșoa, roșii cherry și ardeii roșii copți. Există mai multe tipuri de Focaccia, potrivit Știrile PRO TV: Focaccia di Bari – roșii chery și măsline; Focaccia di Recco – umplută cu brânză Crescenza; Focaccia umplută cu șuncă și brânză; Rețetă: Focaccia umplută cu brânză Iată următoarele ingrediente: Aluat – 540 grame făină albă, 10 grame drojdie instant, 5 grame sare, 30 grame măsline, 370 – 380 mililitri apă caldă Umplutură – 180 grame brânză Gorgonzola Dolce, 165 grame mozzarella, 90 grame parmezan, busuioc proaspăt Topping – sare, rozmarin, 45 grame ulei de măsline extravirgin Mod de preparare: Se adaugă apă caldă peste drojdia dintr-un bol mare și se amestecă până la dizolvare. Se adaugă sare, uleiul de măsline și făina și se amestecă. Se adaugă 1-2 linguri de apă pentru a obține un aluat moale. Se transferă aluatul pe o suprafață presărată cu făină și se frământă manual timp de 7 minute, până devine neted. Aluatul se împarte în două bile egale și sunt acoperite. După 30 de minute, se tapetează o tavă mare și plată cu hârtie de copt. Prima bilă de aluat este întinsă într-un cerc de 35-38 cm diametru și se așază în tavă.Sunt amestecate într-un bol cele trei tipuri de brânză și busuiocul. Se toarnă amestecul peste aluat, lăsând o margine de 2,5 cm liberă. Este întinsă a doua bilă de aluat la aceeași dimensiune și pusă peste umplutură. După 45 de minute, timp în care se lasă aluatul la odihnit, cuptorul trebuie preîncălzit la 220 grade Celsius. Faci gropițe pe suprafața aluatului pentru a le stropi cu ulei de măsline ș ia presăra sare de mare și rozmarin. Preparatul este lăsat timp de 30 de minute la copt, până capătă o nuanță aurie. Scoate preparatul din cuptor, lasă-l la răcit pentru 10 minute. Focaccia este gata pentru a fi servită! Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Ingredientul care nu trebuie pus niciodată pe o PIZZA, indiferent de sortiment. Este consideră o „crimă” la adresa bucătăriei italiene
Ingredientul care nu trebuie niciodată pus pe o pizza
Pizza cu ananas, cu toate că este o alegere excepentă, adăugând o notă tropicală, dulce, echilibrând aromele sosului de roșii cu cea a brânzei, este respinsă de bucătăria italiană. Cunoscută și ca Pizza Hawaiiană, acest sortiment a fost inventat în Canada, de către Sam Panopoulos. Principalele ingrediente: ananas, șuncă, bacon și brânză. Pizza cu ananas, un afront la cultura italiană Deși acceptă multe sortimente, italienii au considerat această rețetă drept ofensatoare, un afront la cultura și bucătăria italiană. „De ce italienii urăsc ananasul pe pizza? Mâncarea este cultură. Totul este despre tradiție, moștenită de la părinți și bunici. Ananasul este o mare greșeală pentru noi, italienii. Nu este vorba de aromă sau de de gust, ci să fie corect”, a spus o creatoare de conținut pe YouTube, cunoscută ca The Pasta Queen, cu peste 1,4 milioane de abonați. Ketchup Un alt ingredient „interzis” este ketchup-ul. Mulți utilizatori au întrebat pe Reddit dacă este în regulă să pună sos de ketchup (preparat din roșii, zahăr, oțet sau fructoză, plus alți aditivi alimentari și mirodenii care îi pot da un gust iute). Răspunsurile primite? Înjurături și indignări! Majoritatea consumatorilor din Statele Unite și Regatul Unit pun ketchup pe cartofi prăjiți, hamburgeri, hot dog, friptură de pui, plăcinte de carne, dar niciodată nu pun pe pizza. Sunt unii americani care încearcă și se filmează când o mănâncă sos de ketchup sau chiar cu sos de brânză pentru nachos. Cei din preajmă îi critică pentru un comportament ofensator la adresa bucătăriei italiene. Un influencer de pe Instagram s-a filmat când mânca pizza cu ketchup, într-o pizzerie din Italia. În clip se vede cum o chelneriță pare că este dezgustată de gestul influencerului american. După câteva minute, vine și managerul restaurantului să-l întrebe pe clientul american „de sănătate”. „Să pui ketchup pe pizza în Italia este considerată o crimă culinară de către mulți italieni. Bucătăria italiană este adânc înrădăcinată în tradiție, iar pizza este considerată un tezaur cultural”, a scris el. Pe o pizza italiană autentică se pune sos proaspăt de roșii, nu ketchup cu conservanți și aditivi alimentari. Italienii cred că gustul dulce și aroma puternică a ketchup-ului intră în conflict cu aromele savuroase și delicate ale toppingurilor, precum salamul de pepperoni și brânza mozzarella. Ar putea fi considerată o lipsă de respect față de creația bucătarului. Spre deosebire de americani, mexicanii consumă deseori preparatele cu ketchup. Și în România, diverse pizzerii vând sosuri de ketchup. Încă din anii 1990, mulți părinți care făceau pizza la cuptor puneau și ketchup pentru a le da o aromă, neavând la dispoziție sosuri de roșii sau sortimente de salam și brânză. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cum să prepari pizza în 15 minute. Rețetă pentru un aluat omogen cu 5 ingrediente
Grecia, mai scumpă, dar tot mai ieftină decât litoralul românesc. Turist: În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu
„În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu. Dar tot e mai ieftin decât pe litoralul românesc”, se plânge un turist. Însă, în ciuda scumpirilor din ultimii 5 ani, să faci o vacanță în Grecia tot este în continuare mai ieftin decât în România. În „satele mai izolate sau pe insule mai puțin comerciale, plătești 6 euro pe o masă completă. În stațiuni, dai 20 de euro fără să-ți dai seama”, continuă să scrie un utilizator. În ciuda numărului mare de plângeri, sunt și turiști care scriu că restaurantele Greciei au meniuri mai ieftine față de localurile din stațiuni de pe litoralul românesc, precum Mamaia. „Prețuri la jumătate față de Mamaia”. „Acum 4-5 ani, preţurile în România şi Bulgaria erau mult mai mici faţă de Grecia, însă vedem că în acest moment prețurile sunt echilibrate, nu mai sunt atât de multe diferenţe între supermarketurile din România și cele din Grecia”, a precizat Dan Adrian Drăgan pentru Antena 3 CNN, anul trecut. În ciuda scumpirilor, Grecia este o destinație preferată de mulți turiști Click.ro a citat câteva dintre plângerile unor utilizatori de pe grupul de Facebook, „Forum Grecia”. Turiștii susțin că Grecia continuă să fie o destinație preferată în ciuda costurilor crescute la mâncare. Într-o fotografie publicată este meniul unei taverne grecești. „Prețurile nu sunt exagerate”, scrie Click.ro, „dar nici nu mai sunt ce erau odată”. o porție de salată grecească – 10 euro salată cu ton – 14 euro musaca – 10 euro cartofii prăjiți – 5,50 euro dakosul cretan (pâine uscată cu roșii și brânză) – 10 euro, chiftelele în sos de roșii – 11 euro. caracarița la grătar sau macroul afumat – 16 euro porția Taramosalata – 5 euro Pizza Salami – 11 euro Pizza Margherita – 20 euro Pastele Carbonara – 10 euro Burger – 10 euro Berea la halbă – 4-5 euro/500 ml Vin – 4-10 euro/500 ml carafa O sticlă cu apă – 1 euro/500 ml Cât a ajuns să coste un circuit complet în Grecia, în 2025 Scumpirile din ultima vreme au împărțit turiștii români în două tabere: cei care le consideră corecte din pricina produselor de calitate mai crescută și cei care consideră că Grecia și-a pierdut farmecul meselor accesibile turiștilor cu buget modest. „La ce porție de salată primești aici, poți hrăni doi oameni. Nu e ca în România, unde ți se dă o frunză de salată cu o roșie tăiată”, comentează o utilizatoare. Potrivit Eurotravel, costă 469 de euro de persoană un circuit complet cu autocarul de 7 zile în Grecia. În această călătorie, turiștii pot vizita Poarta Athosului, Salonic, mânăstirile suspendate de la Meteora, Acropole din Atena, ruinele cetății Micene și ruinele templului și amfiteatrul de la Delfi. Nu sunt incluse în preț intrarea la obiectivele turistice la Acropole (20 euro/adult), Delfi (12 euro/adult) sau Micene (12 euro/adult), precum și excursiile opționale sau croaziera Athos (35 euro/persoană). Sursa Foto: Profimedia Citește și: O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii pe litoralul românesc: 70 LEI. Turiștii se reorientează către Bulgaria sau Grecia din cauza scumpirilor Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele