Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic
Un număr semnificativ de consumatori de energie electrică, majoritatea clienți casnici, și-a părăsit furnizorul în primele șase luni ale anului, chiar înainte de expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor și revenirea la piața liberă. Din informațiile Gândul, cei mai mulți români care și-au schimbat furnizorul au ales operatorul cu cel mai mic preț lansat pe piață, Hidroelectrica, care este și principalul producător de energie din România. Aproape 200.000 de români au decis să treacă la Hidroelectrica din 1 ianuarie și până pe 1 iulie, când România a revenit la piața liberă a energiei electrice, din informațiile avizate din piață obținute de Gândul. Acum o săptămână a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment – în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor – iar clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum. Dovadă că prețul oferit de furnizor nu a convenit tuturor este că peste 234.000 de consumatori și l-au schimbat de la începutul anului. Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. Top 10 al furnizorilor Informațiile obținute de Gândul confirmă că cei mai mulți au plecat către furnizorul cu prețul cel mai mic de pe piață, Hidroelectrica. Prețurile oferite de furnizori valabile luni, pentru București, merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. Astfel, sursele Gândul au dezvăluit că de la începutul anului Hidroelectrica a câștigat aproximativ 190.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți noncasnici. Numărul este semnificativ raportat la portofoliul Hidroelelectrica de la finalul anului trecut și înseamnă peste 2,14% din totalul pieței. Mai concret, la finalul lui 2024, Hidroelectrica avea 474.989 de clienți, casnici și noncasnici, conform Raportului privind realizarea în anul 2024 a indicatorilor de performanţă conform prevederilor Standardului de performanță pentru activitatea de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, la un simplu calcul aritmetic, portofoliul la nivelul datei de 1 iulie ar ajunge la aproximativ 670.000 de clienți, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40%. Cei 195.000 de clienți înseamnă aproximativ 2,14% din totalul celor 9,1 milioane de români, consumatori casnici sau noncasnici, care au un contract cu unul dintre cei 92 de operatori economici cu licență de furnizare, conform raportului ANRE menționat. Proporția este similară și dacă ne raportam doar la consumatorii casnici. Dintre acești 92 de furnizori de energie electrică, sunt doar patru cu portofolii de ordinul milioanelor și doar încă unul cu peste 150.000 de clienți, potrivit datelor de la finalul anului trecut. Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți, la finalul lui 2024: Electrica Furnizare – 3.005.057 PPC Energie + PPC Energie Muntenia – 2.623.679 E.ON Energie Romania – 1.503.064 Premier Energy Furnizare – 1.230.788 Hidroelectrica – 474.989 Engie România – 152.543 DIGI Romania – 68.576 Grenerg – 22.866 Nova Power&Gas – 15.467 OMV Petrom – 1.598 Rămâne de văzut dacă și/sau câți clienți își vor schimba furnizorul în momentul în care vor primi facturile de la curent cu prețul de la 1 iulie. FOTO – Caracter ilustrativ Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Cât vor fi FACTURILE românilor după expirarea plafonării, din 1 iulie. Sebastian Burduja: Nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat, într-o postare pe Facebook bazată și pe mesajele solicitate și primite de la consumatori, care au fost cauzele scumpirilor galopante a facturilor – care au dus la instituirea schemei de compensare și plafonare a prețurilor, cum se formează prețul din facturile actuale și ce urmează din 1 iulie, când această intervenție a statului încetează, în cazul energiei electrice și rămâne valabilă până la finalul lui martie 2026 în cazul gazelor naturale. Sebastian Burduja a scris vineri o postare intitulată „Adevărul despre energia României și facturile românilor”, după ce i-a invitat, de dimineață, pe consumatori să împărtășească experiența proprie. Postarea vine cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și cu doar 9 zile calendaristice, de fapt 5 lucrătoare, înainte de termenul la care autoritățile ar trebui să completeze actuala legislație pentru a defini categoriile de consumatori vulnerabili care vor beneficia de a ajutorul statului și după 1 iulie. Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, au transmis, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Explicațiile ministrului Energiei „Clar și răspicat: nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața, adică cererea vs. oferta. Ca să avem facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toții, trebuie să creștem producția (oferta) de energie electrică prin investiții. În mandatul meu, în 2024, s-au pus în funcțiune 1251MW noi, cât în opt ani anteriori la un loc. Anul acesta, estimăm încă 2500MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investițiile în hidrocentralele blocate de decenii, cu toată opoziția din partea a 2-3 asociații de mediu, pentru un posibil aport de încă 700MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000MW producție de energie în bandă (cărbune și gaz). Pe mandatul meu, în acești doi ani, NU am închis niciun grup energetic”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a detaliat ce a dus la creșterea prețurilor. „După începerea războiului din Ucraina, prețul energiei electrice și prețul gazului au înregistrat creșteri masive în toată Europa. Ucraina, dintr-un net exportator de energie ieftină, a devenit importator, iar întreaga Europă de Est a înregistrat un deficit de energie disponibilă. Ofertă mai mică, prețuri mai mari. Lipsa interconexiunilor din Europa Centrală (Austria, Slovacia etc.) agravează problema, pentru că energia ieftină produsă în Vestul Europei (Franța, Belgia etc.) nu poate fizic să ajungă până la noi. Mă lupt la Bruxelles de un an de zile pentru acest subiect, alături de miniștrii energiei din Grecia, Bulgaria și alții, iar rezultatul este că interconexiunile au devenit prioritate zero pentru actuala Comisie. Și se vor face”, a scris demnitarul. Astfel, în ultimii trei ani, facturile au fost plafonate, iar România a avut al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din UE. „Plafoanele de preț au rămas neschimbate, deși inflația a crescut semnificativ în această perioadă, la fel și salariul minim. Ne place sau nu, aceasta este realitatea”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a atașat și un tabel cu datele centralizate la nivel național. „Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, adică 46% din total, consumă în medie 46 kWh pe lună și plătesc la prețul plafonat 32 lei. Adică aproximativ 1 leu pe zi. E mult? E puțin? Judecați dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, reprezentând 37% din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la prețul actual plafonat (0,80 lei/kWh) factura este 118 lei. Restul de 17%, aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul final facturat nu poate depăși 1,3 lei/kWh. Pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20%, existând oferte acum în piață în jur de 1 leu/kWh”, arată deminitarul. Sebastian Burduja a subliniat că românii cu venituri modeste vor fi ajutați. „După 1 iulie, toți consumatorii vulnerabili vor beneficia de un sprijin lunar din partea statului pentru reducerea facturilor la energie electrică. Este normal ca sprijinul statului să meargă către cei care nu își permit plata acestor facturi, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene”, a scris el. Oficialul a îndemnat consumatorii să studieze piața și aleagă cea mai bună ofertă, care se face online, rapid și simplu, anunțând în același timp că analizează și alte opțiuni pentru reducerea prețului la energie electrică, iar acestea vor fi parte din programul de guvernare. „Dragi români, populiștii toxici vă pot minți că energia ar trebui să fie gratis sau că plătim cea mai scumpă energie din UE sau că urmează apocalipsa energetică după 1 iulie. Datoria mea ca ministru este să spun adevărul. Pot exista creșteri ale prețului din facturi, în funcție de consum, furnizor, evoluția cererii și ofertei. Așa funcționează o piață, pentru orice produs sau serviciu”, potrivit ministrului. „Am explicat mai sus, pe înțelesul tuturor, cauzele pentru energia României de astăzi și soluțiile pentru cea de mâine. Există o singură cale pentru facturi mai mici: investiții, investiții, investiții. Și asta facem, cu peste 14 miliarde EUR fonduri europene atrase
Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR
În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie. Autoritățile dau asigurări că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Pentru consumatorii care vor fi considerați vulnerabili la momentul expirării schemei, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, menționa recent că vor fi implementate sisteme de sprijin prin carduri sau vouchere, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile pieței. În prezent, conform legislației în vigoare, este vorba de aproximativ 90.000 de români care sunt incluși în această categorie pe care autoritățile sunt în curs să o redefinească. De ce trebuie să țină cont schema Gândul a întrebat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale care este stadiul demersului, dacă există un proiect ce poate fi consultat sau măcar principiile de bază, eventual estimarea creșterii numărului de consumatori vulnerabili de la cei 90.000, conform procedurii actuale. În răspunsul transmis, oficialii instituției au arătat că, în prezent, există un grup de lucru care, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, are în componență reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutului Național de Statistică și alte instituții care pot sprijini proiectarea unor măsuri în sprijinul populației vulnerabile. „Menționăm, în același timp, că indiferent de soluția care se va stabili, aceasta trebuie să țină cont atât de gradul de afectare a bugetelor gospodăriilor, cât și de resursele bugetare disponibile din care să fie susținute măsurile de protecție socială”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la solicitarea Gândul. Sprijinul nu moare, ci se transformă Într-o declarație de joia trecută, ministrul Sebastian Burduja reitera faptul că „nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, de care vor beneficia cei care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025, nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a adăugat că, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, dar Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a precizat ministrul Energiei. Mai exact, OUG 6/2025 stipulează, la articolul 22, alin. (1), că „Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va stabili criteriile de identificare și eligibilitate a consumatorilor afectați de sărăcie energetică în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar pentru perioada care urmează după expirarea mecanismelor de sprijin prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, până la data de 15 iunie 2025”. FOTO – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: „Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor” Cât a decontat statul furnizorilor în contul plafonării. Burduja: „Din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai ușor să găsesc un țap ispășitor” Ce se întâmplă din 1 iulie, când expiră noua PLAFONARE a prețurilor la energie? Răspunsul lui Sebastian Burduja despre o nouă prelungire a schemei Sebastian Burduja: Fără plafonare, FACTURILE la energie ar fi crescut cu până la 100% pentru majoritatea românilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că titlurile recente care anunță că „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie” reprezintă o dezinformare. Sebastian Burduja explică, într-o postre pe Facebook, că titluri care anunță creșteri masive ale facturilor după ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – dezinformează. „În ultimele zile, în context electoral, au circulat informații alarmiste potrivit cărora „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie”. Este important ca opinia publică să fie corect informată, iar adevărul să fie spus cu claritate: nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, a scris demnitarul. Ministrul spune că că ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – nu echivalează cu anularea sprijinului pentru consumatorii care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025 nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. „Nimeni nu va fi lăsat în urmă” Ministrul Energiei spune că, chiar dacă, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a scris minsitrul. „Guvernul României pregătește un sistem prin care persoanele vulnerabile vor primi compensații financiare directe pentru cheltuielile cu energia electrică. Se are în vedere un sprijin lunar, acordat în funcție de venituri, componența gospodăriei și alte criterii obiective. Nimeni nu va fi lăsat în urmă”,a dat asigurări ministrul Energiei. Demnitarul susține că românii pot beneficia deja de prețuri corecte prin piața concurențială, iar ANRE pune la dispoziția tuturor un comparator de oferte, care îi ajută pe consumatori să aleagă cele mai bune opțiuni. De exemplu, Hidroelectrica – furnizor cu capital majoritar de stat – oferă tarife între 1,04 și 1,12 lei/kWh, mai mici decât plafonul actual de 1,3 lei/kWh. „Așadar, afirmații de tipul «facturile vor exploda» nu doar că nu au fundament, dar ignoră realitatea din piață. România a reușit, în plină criză energetică globală, să ofere românilor al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale și al cincilea la energie electrică din Uniunea Europeană. Sistemul de plafonare-compensare a funcționat și a protejat milioane de familii. Continuăm această misiune, dar cu instrumente mai eficiente, mai țintite, axate pe cei care au cu adevărat nevoie de sprijin”, a scris ministrul. „Din păcate, în spațiul public apar frecvent dezinformări cu scopul de a crea panică sau de a umfla artificial prețurile. Am văzut recent, chiar în perioada sărbătorilor pascale, cum se răspândea ideea că România va intra în blackout. Realitatea a fost cu totul alta: sistemul energetic național a funcționat fără întreruperi, iar alimentarea cu energie a fost asigurată în condiții normale. Iar pentru habarniștii care se întreabă de ce nu au mers termocentralele și au fost și intervale în care România a importat energie, e suficient să le spunem că uneori importurile sunt mult mai ieftine decât producția bazată pe cărbune”, potrivit lui Sebastian Burduja. „Adevărul despre sectorul energetic românesc este simplu: românii nu vor rămâne fără sprijin, nu vor fi luați prin surprindere, iar statul român pregătește un cadru echitabil pentru a-i proteja în continuare pe cei care au nevoie”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și: Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: „Nu au lipsit momentele de stres.” În ce zone a fost cea mai mare presiune DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele