Dragoș Pîslaru: România a depus cererea de plată numărul 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro
„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru sâmbătă, pe Facebook. Potrivit ministrului, este penultima cerere de plată din PNRR. „CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a precizat Pîslaru. Absorbția granturilor ar ajunge la 78% Ministrul susține că, odată cu depunerea cererii de plată 5, România ajunge la o absorbție de 78% din alocarea de granturi a PNRR. „Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru. El a susținut că, în perioada de când se află la guvernare actuala echipă, absorbția pe partea de granturi a crescut. „În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul. Afirmațiile vin după ce, vineri, Pîslaru anunțase că România este pregătită să transmită cererea de plată și că aceasta este estimată să fie una „curată”, după modelul cererii de plată numărul 4, cea mai mare cerere aprobată până acum pentru România. Mai rămâne cererea de plată 6 După depunerea cererii numărul 5, România mai are de transmis o singură cerere în cadrul PNRR. Potrivit datelor prezentate de ministru vineri, cererea finală, numărul 6, va avea o componentă de 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde de euro în împrumuturi. După cererea numărul 5, suma atrasă de România din granturile PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, din totalul de 13,57 miliarde de euro. Pîslaru a folosit și mesajul de sâmbătă pentru a răspunde criticilor privind ritmul implementării PNRR. „În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis ministrul.
Ce proiecte se mențin în PNRR? Bolojan, discuții cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului
Premierul Ilie Bolojan a discutat, joi, cu reprezentanții ministerelor Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin PNRR: ce proiecte rămân în finanțare și ce alte surse de finanțare pot să fie atrase. Prima rundă de întâlniri a premierului Bolojan a fost cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Premierul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Consultările pentru prioritizarea finanțării proiectelor de investiții vor continua în perioada următoare cu celelalte ministere coordonatoare de reformă și de investiții din PNRR.