Italienii au dat verdictul despre Dacia Duster după ce au văzut din ce e făcută
Italienii au dedicat un nou material despre Dacia Duster, după ce au văzut că este făcută, într-o oarecare măsură, din plastice reciclabile. Concret, bara față, bara spate, protecțiile din jurul roților, dar și cele de pe portiere vor fi realizate dintr-un material denumit Starkle, care vine la pachet cu niște avantaje importante. Italienii laudă din nou inovația Dacia! Ce i-a impresionat la noul Duster Dacia Duster, mașina care reprezintă un adevărat fenomen global și un lider de piață la nivel european, continuă să inoveze din dorința de a-și consolida poziția și de atrage, de ce nu, o clientelă și mai numeroasă. Italienii sunt mari fani Dacia Duster și nu de puține ori au lăudat-o prin intermediul presei de specialitate. „Combină tehnologia și rafinamentul”, au scris jurnaliștii din Peninsulă, printre altele, fiind impresionați de eleganța și prețul accesibil cu care vine la pachet autoturismul producătorului român. Și laudele italienilor la adresa Duster nu mai contenesc. Specialiștii de la publicația Il Giornale au aflat de curând că anumite părți din noul model de Duster vor fi realizate din plastice reciclabile și printr-un proces tehnologic de fabricație extrem de avantajos. Pe scurt, marele atu este că materialul e vopsit în soluție, deci nu mai are nevoie și de un proces extern de vopsire. Acest detaliu nu doar că ajută din punct de vedere ecologic, însă le va fi foarte util proprietarilor de Duster. De cele mai multe ori, bara față și cea spate sunt cele mai lovite, alături de portiere. Însă, la potențial impact redus, elementele noii Dacia Duster abia dacă vor rămâne cu defecte. Și asta pentru că neavând vopsea, culoarea este uniformă și în profunzime, nu doar la exterior. „Dacia Duster continuă să își consolideze rolul de lider pe piața auto europeană, unde deține titlul de cel mai bine vândut SUV încă din 2018. Acest succes se datorează nu doar raportului calitate-preț, ci și capacității mărcii de a evolua, rămânând fidelă valorilor sale de robustețe și simplitate. Cu ultima generație, Duster face un pas decisiv către sustenabilitatea concretă, introducând noi soluții materiale care definesc o nouă estetică „eco-inteligentă”. Piatra de temelie a strategiei de sustenabilitate a Dacia este Starkle, un material inovator dezvoltat direct de marcă. Acest compus se remarcă prin sufletul său ecologic, fiind fabricat din 20% plastic reciclat. Cu toate acestea, adevărata revoluție a lui Starkle nu constă doar în compoziția sa, ci și în ciclul său de viață: materialul este vopsit în soluție, ceea ce înseamnă că nu necesită un proces extern de vopsire. Absența vopselei oferă beneficii tangibile atât pentru mediu, cât și pentru utilizatorul final. Din punct de vedere ecologic, emisiile legate de solvenți și procesele industriale de vopsire sunt eliminate; din punct de vedere practic, materialul își păstrează culoarea originală chiar și în cazul impacturilor sau zgârieturilor, deoarece pigmentul este prezent în tot plasticul”, se arată pe Il Giornale Italia. Aspect mat și ușor albicios Italienii au continuat să descriere noul material utilizat pe Dacia Duster, Starkle, despre care au informat că va avea un aspect mat și ușor albicios: „Starkle are un aspect brut, tehnic, caracterizat prin particule albe vizibile care subliniază originile sale reciclate și identitatea robustă”, au completat specialiștii. În continuare sunt prezentate materialele ce vor fi realizate din Starkle: „Vehiculul este înfășurat într-o centură de protecție continuă care garantează rezistența la cele mai solicitante activități în aer liber. Această protecție completă include bare de protecție, arcade de roți și protecții laterale, toate fabricate din Starkle. Plăcile de protecție față și spate late sunt, de asemenea, proiectate urmând același principiu: sunt vopsite pentru a rezista la uzură și la daunele minore tipice off-road-ului, asigurând că SUV-ul își menține un aspect solid și îngrijit în timp, fără restaurări cosmetice”, mai notează italienii. Aspectul final al Daciei Duster promite să fie unul cu adevărat spectaculos, mai ales că elementele cromate au fost eliminate complet din ecuație. Acum, mașina va avea în principal două nuanțe: negrul, datorită elementelor realizate din Starkle, și culoarea principală a caroseriei. „Prin aceste inovații, Dacia Duster nu se limitează la a urma tendințele, ci redefinește esențialul într-un mod responsabil”, este concluzia trasă de cei de la Il Giornale.
Medicamente din plastic? O echipă de cercetători scoțieni a reușit imposibilul: tratament pentru Parkinson din PET-uri
Medicamente din deșeuri de plastic? Da! O echipă de cercetători de la University of Edinburgh a descoperit o modalitate de a converti plasticul folosit frecvente în ambalaje într-un tratament esențial pentru boala Parkinson. Plasticul, transformat în levodopa Cercetarea a fost realizată de o echipă coordonată de la University of Edinburgh și publicată în revista Nature Sustainability. Oamenii de știință au reușit să transforme PET-ul în levodopa, un medicament utilizat pentru controlul simptomelor motorii ale bolii Parkinson, printr-un proces inovator bazat pe bacterii modificate genetic. Cum funcționează procesul Metoda implică mai multe etape. Mai întâi, plasticul PET este descompus în componente chimice, inclusiv acid tereftalic (TPA). Apoi, cercetătorii modifică genetic bacteria Escherichia coli. Aceasta este programată să transforme TPA în levodopa, printr-un lanț de reacții controlate enzimatic. Procesul folosește două tulpini bacteriene, aplicate succesiv. O alternativă mai „verde” În mod obișnuit, levodopa este produsă prin procese care depind de combustibili fosili. Noua metodă ar putea deschide calea către producție farmaceutică mai prietenoasă cu mediul, reutilizarea deșeurilor plastice și reducerea dependenței de resurse neregenerabile. Deocamdată, doar la nivel de laborator Cercetătorii subliniază că studiul este, pentru moment, o demonstrație de concept. Pentru aplicarea la scară industrială sunt necesare etape suplimentare. De asemenea, chiar dacă întreaga producție globală de levodopa ar proveni din această metodă, impactul asupra cantității totale de plastic ar fi limitat, în contextul celor aproximativ 100 de milioane de tone de deșeuri plastice generate anual. Un potențial mai larg Nu este prima reușită de acest tip. Aceeași echipă a demonstrat anterior că bacteria E. coli poate transforma PET-ul în paracetamol, sugerând un potențial extins al acestor tehnologii. În paralel, cercetătorii lucrează și la dezvoltarea unor materiale plastice mai ușor degradabile încă din faza de producție. Finanțare și direcții viitoare Proiectul a fost finanțat parțial de Engineering and Physical Sciences Research Council, parte a UK Research and Innovation. Această descoperire deschide o direcție promițătoare în care deșeurile plastice nu mai sunt doar o problemă de mediu, ci o posibilă resursă valoroasă pentru industria farmaceutică. Chiar dacă aplicarea pe scară largă este încă departe, cercetarea arată că viitorul reciclării ar putea merge dincolo de reutilizare — spre transformare în produse esențiale pentru sănătate.
Cum au fost transformate sticlele de plastic într-un medicament care schimbă vieți
Sticlele de plastic au fost transformate, pentru prima dată, într-un medicament pentru Parkinson, folosind bacterii modificate genetic. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au reușit să obțină L-DOPA din deșeuri de PET, într-un proces biologic care ar putea revoluționa industria farmaceutică. Oamenii de știință de la Universitatea din Edinburgh au modificat genetic bacteria E. coli pentru a transforma plasticul PET – folosit pe scară largă în ambalajele pentru alimente și băuturi – în L-DOPA, medicamentul considerat „standard de aur” în tratarea bolii Parkinson. L-DOPA ajută la producerea de dopamină în creier și tratează simptomele motorii ale bolii: tremurăturile, rigiditatea și încetinirea mișcărilor, scrie The Independent. În Marea Britanie, aproximativ 166.000 de persoane suferă de boala Parkinson. Majorității pacienților li se prescrie L-DOPA, produs în prezent din combustibili fosili. Reutilizarea plasticului este considerată o alternativă mai durabilă. Cum funcționează procesul Pentru studiul publicat în revista Nature Sustainability, cercetătorii au descompus deșeurile de PET în acid tereftalic. Moleculele rezultate au fost apoi transformate în L-DOPA de bacteriile modificate genetic, printr-o serie de reacții biologice. În fiecare an se produc aproximativ 50 de milioane de tone de deșeuri de PET la nivel global. Nu este prima oară când plasticul este transformat într-un medicament. În iunie 2025, aceiași cercetători au folosit E. coli pentru a produce paracetamol din plastic. Ce urmează Cercetătorii spun că tehnologia ar putea fi folosită și pentru producerea de arome, parfumuri, cosmetice și substanțe chimice industriale. „Deșeurile de plastic sunt o sursă vastă și neexploatată de carbon. Arătăm cum materialele reziduale pot fi reimaginate ca resurse valoroase care susțin sănătatea umană”, a declarat profesorul Stephen Wallace, care a condus studiul.
Cercetătorii spun că băuturile ambalate în sticlă conțin mai multe microplastice decât cele din recipiente de plastic
Considerată mai „curată”, sticla pare să fie, de fapt, mai contaminată. Cercetări realizate în premieră, cofinanțate de Agenția franceză pentru siguranța alimentară și de Consiliul Regional Hauts-de-France, autoritatea executivă regională care gestionează sănătatea, mediul și economia în toate cele cinci departamente, au constatat un paradox: „sticlele din sticlă”, considerate opțiunea „curată” sau premium, sunt, de fapt, cele mai contaminate cu microplastice dintre toate tipurile de ambalaje pentru băuturi. „Ne așteptam la un rezultat opus”, a declarat specialista care a condus studiul, Iseline Chaïb, doctorandă în cadrul laboratorului de siguranță alimentară al agenției sanitare, citată vineri de Le Figaro. Rezultatele au fost clare: cola, limonadele, ceaiurile reci și berea ambalate în „sticle de sticlă” conțin, în medie, circa 100 de particule de microplastice pe litru față de numai între 2 și 20 de particule în băuturile ambalate în plastic, cutii de carton sau doze. Unele probe de capsule nespălate au înregistrat chiar și 287 de particule pe litru. Sursa principală a contaminării este vopseaua capsulelor Cercetătorii au identificat și sursa principală a microplasticelor, în vopseaua care acoperă capsulele metalice. Aceasta prezintă micro-zgârieturi invizibile, cauzate de frecarea dintre capsule în timpul depozitării. „Particulele detectate în băuturi aveau exact aceeași formă, culoare și compoziție precum vopseaua capsulelor care sigilează sticlele din sticlă”, a explicat coordonatoarea cercetării. Agenția Franței pentru siguranța alimentară a confirmat că aceste particule se desprind în timpul manipulării și ajung în lichidul consumat. În lipsa unor date toxicologice concludente, cercetătorii francezi au precizta că nu pot stabili cu certitudine dacă aceste cantități de microplastice au sau nu un efect negativ asupra sănătății umane. Apa și vinul, necarbogazoase, sunt puțin afectate de contaminarea cu microplastice Cu toate acestea, apa conține puține microplastice, „indiferent de recipient, cu o medie de 4,5 particule pe litru în sticlele de sticlă și 1,6 particule în cele din plastic sau în cutiile de carton”, au detaliat specialiștii, adăugând pe această listă și vinul ambalat în sticle de sticlă cu dop. Explicația pentru faptul că apa și vinul îmbuteliate sunt mai puțin afectate de contaminarea cu microplastice vine din modul diferit de ambalare: vinul este adesea îmbuteliat cu dop de plută. În plus, nici apa, nici vinul nu sunt bături carbogazoase, deci nu exercită presiune asupra capsulei, iar procesele de îmbuteliere implică mai puține manipulări mecanice. În schimb, băuturile acidulate, precum cola sau limonadele, trec printr-un proces mai agresiv de îmbuteliere: sunt ambalate sub presiune, cu capace metalice înșurubate strâns, iar manipularea lor implică frecări și agitație în timpul transportului și depozitării. Toate aceste condiții favorizează eliberarea particulelor de microplastic din vopseaua capsulelor metalice în lichid. Fiind mai ușoare și flexibile, sticlele din plastic reduc frecările și șocurile în timpul transportului, protejând mai bine capsulele și limitând astfel eliberarea microplasticelor. Industria are soluții pentru a reduce conținutul de microplastice din băuturi Vestea bună este că industria poate reduce considerabil această formă de poluare. O metodă simplă și eficientă, testată de francezi, constă în curățarea capsulelor prin suflarea cu aer și clătirea cu apă filtrată și alcool. Rezultatele au fost remarcabile: de la 287 de particule pe litru în capsulele nespălate, s-a ajuns la 87 după tratamentul complet. De asemenea, „modificarea condițiilor de depozitare a capsulelor și schimbarea compoziției vopselelor pot reduce semnificativ contaminarea”, au subliniat autorii cercetării.