Contabila MAE care a plătit salarii fictive de 1,6 milioane de euro iubitului ei timp de 16 ani intră, bună voie, 3 ani și 1 lună în pușcărie
Daniela Păune, fosta contabilă MAE, a fost inculpată în ianuarie 2026 de DNA pentru: participație penală improprie sub forma complicității la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu -176 acte materiale fals intelectual – 538 de acte materiale uz de fals – 538 de acte materiale Potrivit DNA, în perioada mai 2009 – aprilie 2024, inculpata Păune Lavinia-Daniela a efectuat plăți nelegale cu titlu de salarii, atât către două persoane care nu aveau calitatea de angajați ai instituției, cât și către sine, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în cuantum total de 8.412.028 lei. În concret, prin intermediul programului informatic de salarizare, Păune Lavinia-Daniela a falsificat 176 de state de plată aferente personalului M.A.E., prin modificarea valorii totale a unor indemnizații acordate personalului. Datele astfel alterate ar fi fost preluate în documentele subsecvente etapelor de lichidare, ordonanțare și plată, fiind majorate în mod nelegal atât fondurile alocate drepturilor salariale, cât și impozitele și contribuțiile salariale aferente. Statele de plată falsificate au fost utilizate de inculpată prin prezentarea acestora spre avizare și aprobare angajaților M.A.E. cu funcții de conducere și atribuții în acest sens, datele nereale fiind preluate și aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite. De asemenea, inculpata Păune Lavinia-Daniela a falsificat și borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale ale personalului M.A.E., transmise unităților bancare, prin inserarea unor sume necuvenite, rezultate din falsificarea statelor de salarii, precum și a unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor doi suspecți. Prin aceste demersuri, inculpata Păune Lavinia-Daniela, împreună cu ceilalți doi suspecți, ar fi obținut în mod ilegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile bancare ale acestora. Totodată, au fost achitate către bugetul de stat contribuții salariale și impozite aferente veniturilor din salarii, în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. În ianuarie 2026, procurorii DNA au plasat-o pe Daniela Păune sub control judiciar sub cauțiune de 500.000 de lei. Daniela Păune, fosta angajată a Siveco. Plăți de 1,6 milioane de euro către concubinul ei și fiul acestuia Daniela Păune a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 2008, anterior activând în cadrul Siveco România SA. Din 2017, aceasta a fost angajată pe durată nedeterminată cu menținerea funcției de conducere – șef al Serviciului Salarizare din cadrul D.P.B.C.S. În 2024, Danielei Păune i-a fost încetat contractul de muncă cu MAE, ca urmare a demisiei. Aceasta a falsificat statele salariale lunare și borderourile, timp de 15 ani, și a transmis salarii concubinului său – Nicolae Bușcă dar și fiului acestuia – Alin Dănuț Bușcă – deși nu au fost niciodată angajați ai MAE. Banii au fost luați de Păune din fondurile MAE de concedii de odihnă acordate ambasadelor și misiunilor diplomatice, prim majorarea lunară a totalului impozitului brut. Procurorii DNA au calculat toate artificiile financiare făcute anual de fosta contabilă MAE și a stabilit că din iulie 2009 până în aprilie 2024: concubinul contabilei – Nicolae Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 3,259 milioane de lei fiul concubinului contabilei – Dănuț Alin Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 2,206 milioane de lei contabila Daniela Păune – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 1,710 milioane de lei Banii folosiți pentru cumpărături, dentist, rate, vacanțe, mobilă și restaurante Majoritatea plăților necuvenite încasate de Daniela Păune a fost retrase de la ATMuri sau au fost mutate în alte conturi ale concubinului ei. Cu banii furați de la MAE, procurorii au stabilit că s-au rambursat dobânzi, rate de credit și s-au plătit diverse cumpărături la CORA, MEGA, AUCHAN, Carrefour, Sephora, CIPCOS MAR Complex Albota (materiale construcții), Mobexpert, Dedeman, Altex, Flanco, Bricostor, Implant Expert (asistență stomatologică), Automarket Corion (service auto), B Group Iernăuți (mobilă, articole iluminat), servicii turistice, restaurante, carburanți, magazine alimentare, abonamente telefonie mobilă, utilități, achitarea unor rate aferente unor contracte de credit. Daniela Păune a lucrat pentru firma care a realizat softul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. În activitatea sa infracțională, prin care a modificat totalul indemnizațiilor concediilor de odihnă în sumă brută acordate angajaților ambasadelor, misiunilor diplomatice, procurorii au descoperit că Daniela Păune avea cunoștințe aprofundate în domeniul IT, având în vedere că era licențiată în matematică-informatică și înainte de angajarea în M.A.E., a lucrat pentru firma care a realizat soft-ul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. Mai mulți angajați ai MAE au dat declarații de martor în cauză iar Daniela Păune și-a recunoscut vinovăția: „Dacă un angajat MAE era plecat din țară, în misiune, acesta nu încasa salariul în lei, acesta fiind plătit în valută în țara în care era în misiune, adică avea brutul pe 0. Cu toate acestea, chiar dacă brutul lui era 0, MAE avea obligația legală de a-i achita contribuțiile sociale datorate atât de angajat, cât și de angajator, mai puțin impozitul pe venit. Astfel, eu treceam în programul de salarizare că persoanele respective care erau în fapt în misiune, se aflau în concediu de odihnă, situație în care li se genera automat un venit salarial, la care se calculau contribuțiile sociale, pe care MAE le plătea din brutul lui, nu plătea suplimentar, și astfel aceste contribuții erau echivalentul sumelor pe care le transferam în contul meu și în conturile lui Bușcă Nicolae și Bușcă Alin-Dănuț.” Problemele cu concubinul Daniela Păune spusese concubinului ei și fiului acestuia că le va da bani din salariul propriu și economiile sale, banii au fost virați, iar în aprilie 2024, când a demisionat, le-a spus că sumele proveneau de fapt din banii ministerului. În lipsa fondurilor, concubinul a amenințat-o că va depune denunț împotriva ei, fapt ce a determinat-o să își înstrăineze bunurile mobile și imobile către fratele concubinului, Cristian Bușcă, pentru ca acesta să aibă grijă de mama sa în eventualitatea în care va fi cercetată penal. Femeia și-a înstrăinat prin donație mașina, un Volkswagen Golf, și o garsonieră în sectorul 6 din București. Bărbatul i-a vândut casa Danielei Păune cu 54.000 de euro iar
Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial
Un raport oficial al Curții de Conturi aruncă în aer imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri lipsă din contabilitate și plăți nejustificate de ordinul milioanelor de lei, toate în perioada în care administrația era condusă de Ilie Bolojan. Administrația din Bihor a fost invocată, ani la rând, ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, tăieri de costuri, reorganizări și disciplină bugetară. Și același model este astăzi argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, doar că auditul oficial spune altceva: situațiile financiare nu prezintă realitatea. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă formă de concluzie pe care o poate primi o instituție publică. Iar o opinie contrară nu e o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar spune: „din ce am verificat, bilanțul nu reflectă corect realitatea”. Marea gaură de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din patrimoniu În cazul de față, baza „greutății” vine în primul rând din două erori mari de patrimoniu (active) și una de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună înseamnă circa 33,73 milioane lei, notează stiripesurse.ro. Curtea constată o supraevaluare a activelor necurente în 2024 pentru că nu s-a înregistrat ieșirea din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea. Cifra este uriașă: 17.867.052 lei (în concret, un imobil apare în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), deși, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele aferente campusului au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea și s-a făcut protocol de predare-primire. Pe înțelesul tuturor: „am dat bunul, dar în acte încă îl ținem la noi”. Iar asta umflă artificial bilanțul. Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Drumuri/terenuri: 14,48 milioane lei care există, dar nu apar în evidențe A doua eroare mare este oglinda primei: subevaluare a activelor necurente, pentru că nu au fost înregistrate în contabilitate și inventar terenuri din domeniul public preluate pentru drumuri județene/proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.). Valoarea erorii: 14.484.633,12 lei, pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Altfel spus… „terenurile au intrat, dar nu există în contabilitate”. Aici, concluzia economică este simplă: în același bilanț sunt și „bunuri plecate, dar încă în acte”, și „bunuri intrate dar lipsă din acte”. A treia piesă mare: Muzeul Țării Crișurilor și denominarea patrimoniului cultural Raportul mai cuprinde o problemă semnificativă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), plus aplicarea necorespunzătoare a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005. Eroarea cuantificată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale). Mai târziu, raportul notează separat că Muzeul nu a făcut reevaluarea bunurilor culturale mobile, dar acolo „valoarea erorii nu a fost cuantificată”. Mai exact, patrimoniul cultural există, dar valoarea lui în evidențe nu este gestionată corect, iar acest fapt afectează atât contabilitatea, cât și imaginea reală a patrimoniului public. Zona „care doare în deficit”: plăți nelegale, supraplăți, ajustări greșite Și dacă partea de mai sus reprezintă „imagine și control patrimonial”, mai departe auditul arată și „buba” pe care o simte orice contribuabil: bani plătiți în plus sau greșit. Între constatările cuantificate din raport (punctele 4–17), rezultă un total al erorilor cuantificate de aproximativ 2,07 milioane lei. Aici găsim plăți nelegale/supraplăți, accesorii, decontări greșite, lucrări neexecutate decontate etc. Dar nu toate aceste sume sunt „gaură definitivă”. Unele sunt tratate ca prejudicii de recuperat/regularizat, dar economic vorbim de același lucru: presiune pe buget și control intern slab. Provizioane pe litigii ținute „din inerție”: 707.411 lei Curtea de Conturi precizează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate la data bilanțului în funcție de sentințe definitive, ceea ce a dus la supraevaluarea datoriilor necurente. Valoarea acestei erori? 707.411 lei. Așadar, în bilanț apare o datorie probabilă mai mare decât ar fi trebuit, pentru că nu s-a actualizat situația juridică. Asta nu e „pierdere de cash” imediată ca o plată, dar e un semn clasic de management financiar rigid și raportare care nu urmărește realitatea la zi. Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalierea 45.000 + 5.000) Raportul mai notează nerespectarea tratamentului fiscal privind o asociere fără personalitate juridică, cu o valoare a erorii de 50.000 lei (în audit apar explicit și componentele de 45.000 lei și 5.000 lei). Aici miza economică e simplă: când fiscalitatea și forma juridică nu sunt tratate corect, riști regularizări, accesorii, litigii, blocaje. Ajustare greșită de plăți la un drum județean: 84.280 lei La obiectivul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea constată aplicarea unui coeficient de ajustare incorect, contrar contractului. Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei plăți nelegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea entității. Deci nu discutăm despre „s-a asfaltat sau nu s-a asfaltat”, ci despre formula de actualizare/decontare aplicată greșit. Genul de eroare care, repetată pe multe contracte, umflă cheltuielile fără să crească lucrarea, mai scrie sursa citată. Plăți nelegale/în plus pe lucrări și dotări: de la zeci de mii la sute de mii Raportul are mai multe puncte care, în esență, repetă același tipar economic: „s-a acceptat la plată mai mult decât era real datorat” ori „s-au decontat cantități neexecutate/neconforme”. Câteva valori-cheie exact cum apar în raport: Într-un caz, o valoare a erorii de 172.632 lei (în același punct sunt menționate 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, Curtea vede diferențe între documentația tehnică, realitate și decontare. În alt caz, 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei). Un alt punct major: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Asta deja e sumă care, într-o logică de „austeritate”, e fix genul de „scurgere” care nu produce servicii mai bune, ci doar costuri. Mai apar: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei + 1.798 lei), plus alte constatări de ordinul zecilor de mii. „Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan Atunci când un lider spune „statul e