Accelerarea investițiilor în infrastructura de transport, prioritatea coaliției-Program de GUVERNARE
Coaliția de guvernare, adică PSD, PNL, UDMR, USR și Grupul Minorităților Naționale, își propune prin Programul de Guvernare 2025-2028 să accelereze investițiile în infrastructura de transport, pe toate segmentele. Partidele din coaliție, Guvernul Bolojan în infrastructura de transport transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilității economice, bunei guvernări și respectului pentru cetățeni. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul își propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localitățile supraaglomerate, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru scoaterea traficului greu din orașe și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea rețelelor de trenuri suburbane și metropolitane, menite să reducă aglomerația rutieră și să crească mobilitatea urbană. Guvernul vizează și crearea de coridoare feroviare rapide și eficiente pentru transportul de marfă. Printre proiectele rutiere prioritare: drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află: * Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei * Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală * Autostrada A7 Ploiești – Pașcani * Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea, * Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni * Autostrada Timișoara – Moravița * Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol” * Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu * Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila * Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2) Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă și trenuri metropolitane * Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad * Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București * Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor * Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia * Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta * Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța * Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară Material rulant * Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028. Metrou * Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai * Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu * Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon * Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă. Investițiile prioritare pe segmentul aerian * Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București * Dezvoltarea terminalelor cargo Investițiile prioritare în sectorul naval * FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului * Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. CITEȘTE ȘI: ROCADA GUVERNAMENTALĂ. Mandatul lui Ilie Bolojan ar urma să fie mai lung decât cel al premierului PSD. USR și UDMR i-au cedat „zilele” lor Kelemen Hunor, în urma consultărilor de la Cotroceni: „Dacă ai crescut PIB-ul, trebuie să crești și veniturile” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Cătălin Drulă vrea să candideze la Primăria Capitalei și cere sprijinul PNL: Iau în considerare
Cătălin Drulă a anunțat vineri că ia în calcul o candidatură la funcția de primar general al Capitalei și speră că va fi susținut și de Partidul Național Liberal, potrivit Mediafax. Cătălin Drulă spune că ia în calcul o candidatură la Primăria Capitalei, după ce Nicușor Dan a devenit președintele României. „Iau în considerare o candidatură. Deocamdată, nu avem alegerile. Aș vrea să avem o susținere mai largă pentru o candidatură, cel puțin pe partea de dreapta. Nicușor Dan întotdeauna a zis că se bazează în București pe dreapta”, a declarat vineri Cătălin Drulă, la RFI. Deputatul USR consideră că referendumul din București trebuie respectat. „Putem face treabă bună în București. Eu sunt bucureștean, sunt născut aici, iubesc orașul ăsta. M-a durut să văd că Nicușor Dan a fost hărțuit și nu el, personal, ci acest oraș și locuitorii lui, de Guvern, a fost secat de bani și secătuite finanțele Primăriei Capitalei, prin acea împărțire incorectă între Capitală și sectoare. Am avut un referendum în București, declanșat de Nicușor Dan, care trebuie respectat”. Cătălin Drulă afirmă că „Bucureștiul a început o dezvoltare sub Nicușor Dan, vedem ce se întâmplă cu șantierele de termie, cu zona de transport în comun, care s-a dezvoltat foarte mult, dar el n-a putut să atingă potențialul, pentru că a fost secat de bani, a primit o Primărie cu datorii enorme și apoi Guvernul i-a tăiat banii”. În opinia sa, „cu o împărțire justă a resurselor, cu un Consiliu General care să înțeleagă că nu e neapărat să fii în conflict tot timpul cu primarul și că există o posibilitate de negociere și să fie lumea în regulă și să dezvoltăm acest oraș, Bucureștiul are un potențial foarte mare, care nu este încă dezlănțuit”. Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre propunerea lui Nicușor Dan: Dacă am avea module informatice antifraudă operaționale, nu ar trebui să apelăm la SRI
Marcel Boloș, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a discutat la TVR Info despre ultima propunere a lui Nicușor Dan de a combate evaziunea fiscală. Ministrul nu crede că ar trebui să se apeleze la SRI. „Mi se pare foarte delicat. În mod firesc, România, ca să-și rezolve problema pentru creșterea încasărilor din combaterea evaziunii fiscale, ar trebui să aibă modulele informatice antifraudă operaționale. Toată lumea asta lucrează cu aceste module antifraudă, de la firmele organizate de tip carusel până la modulele antifraudă pentru casele de marcat fiscale și marii contribuabili. Dacă am avea toate aceste module informatice, nu ar trebui să apelăm la SRI. Tranzitoriu, orice culegere de informații pe care sistemele informatice ar trebuie să le rezolve – pentru că noi, să nu uită, am implementat e-Factura, e-TVA, e-Transport, am fost celebru cu aceste măsuri -, ar trebui să folosim aceste volume de bază de date ca să combatem evaziunea fiscală prin modulele antifraudă. Dar până atunci, soluția aceasta cu detectarea acestor rețele de companii care lucrează prin firme suveică și ajung în final să fraudeze bugetul de stat poate fi o soluție”, a spus ministrul Marcel Boloș. Citește și: Marcel Boloș: „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
PNL acceptă orice FORMULĂ de guvernare. Bolojan: Partidele trebuie să renunțe la zona strict POLITICĂ
„Orice formulă se va găsi este acceptabilă”, spune Ilie Bolojan, la finalul ședinței conducerii PNL, care a decis intrarea la guvernare. Liderul interimar al liberalilor a fost întrebat dacă acceptă varianta unui premier tehnocrat. „Din punctul nostru de vedere, orice formulă se va găsi este acceptabilă. Important este să lucrăm pentru România. Și v-am spus și altădată, indiferent cine este premierul unui guvern, sunt foarte importanți miniștrii, sunt foarte importanți secretarii de stat, sunt foarte importanți în contextul din aceste zile. (…) Pentru că un ministru, oricât ar fi de bine intenționat, nu poate rezolva probleme care țin de zeci de autorități pe care le are în subordine. Deci, selecția personalului va fi foarte importantă”, răspunde acesta. Bolojan consideră că partidele „trebuie să renunțe într-o bună măsură la zona strict politică”, întrucât „important criteriu este oameni competenți, oameni cu experiență, pentru că ei rezolvă problemele”. „Ceilalți, chiar dacă au un carnet de partid, îți creează probleme. Dacă ți-ar crea, numai ție probleme, n-ar fi nici o chestiune gravă, dar creează probleme cetățenilor și țării”, completează Bolojan. Liderul interimar al PNL nu a precizat ce portofolii ar dori partidul în viitoarea formulă de guvernare. „Nu vă pot spune acum ce portofolii ar trebui să revină PNL. Și data trecută, PNL nu a insistat pe tipurile de portofolii. Ne-am dorit și în decembrie să avem un guvern care să fie funcțional, pentru că nu lupta pe un minister sau alta este problema, ci cel care este pe acel post să-și asume să facă lucrurile”. CITEȘTE ȘI:
Robert Negoiță: „Decizia PSD de a intra la guvernare cu PNL a fost o decizie foarte, foarte, foarte greșită”
Robert Negoiță a afirmat ferm că decizia PSD de a intra la guvernare cu PNL a fost o decizie foarte, foarte, foarte greșită. Iar decizia de accepta Coaliția sub umbrela lui Klaus Iohannis a fost pe măsură, conform primarului Sectorului 3 din București, la Ai Aflat, Gândul Exclusiv. Decizia de a intra la guvernare PSD cu PNL a fost o decizie foarte, foarte, pot să mai zic o dată de câte ori foarte greșită Mie mi se pare că e direcția greșită, că nu e ce trebuie. Conjuctura Ucraina și renașterea dreptei extreme a favorizat victoria lui Nicușor și regresul PSD, consideră Negoiță. Din punctul de vedere al celor care sunt la butoane, da, îi ajută foarte mult această conjunctură în care nu mai discutăm despre calitatea guvernării, ci discutăm despre direcție și limităm discuția la atât. Tu ești pro-vest, ești prorus, la revedere, n-avem ce discuta, îi avantajează foarte mult, pentru că pot face ce vor numai, și pe bună dreptate. Oamenii sancționează chestiunea asta, dar ne batem joc de democrație, ne bate joc de principiile democrație și ne batem joc de populație. Ceea ce nu cred că nu în zona asta este normalitatea. Haideți să începem să stimulăm normalitatea, în sensul în care marea larga majoritate a electoratului a votat către dreapta, către USR, Nicușor Dan nefiind un reprezentant PSD. Sau cel puțin asta e perspectiva, crede liderul PSD. Emisiunea integrală aici.
Prima ședință a guvernului condus de premierul interimar Cătălin Predoiu: Aprobarea unui proiect de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli
În urma demisiei social-democratului Marcel Ciolacu, liderul interimar al PNL, Cătălin Predoiu, și ministru de Interne, a preluat frâiele conducerii Guvernului României începând de marți, 6 mai, iar în cursul zilei de azi, guvernul interimar se reunește în prima ședință. Primul proiect: Bugetul pentru Societatea Compania Națională de Investiții În cadrul ședinței, se va aproba un proiect de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Societății Compania Națională de Investiții ‘C.N.I.’- SA, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. „Prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea nr. 9/2025, sumele alocate de la bugetul de stat și din venituri proprii pentru finanțarea programelor de investiții derulate de CNI SA au fost în sumă totală de 2.669.500 mii lei credite bugetare la nivelul surselor de finanțare. CNI SA a estimat realizarea unor venituri totale din exploatare de 226.024 mii lei proporțional cu lucrările ce se pot executa până la limita maximă de credite alocate”, potrivit notei de fundamentare a proiectului. Se estimează a fi realizate venituri totale în sumă de 236.826,92 mii lei, care au fost fundamentate pe baza contractelor aflate în derulare în anul 2025, încheiate cu persoane fizice sau juridice, nefinanțate din fonduri publice. „Se mai estimează ‘a fi efectuate cheltuieli totale în sumă de 154.171,19 mii lei, care au fost calculate ținându-se cont de prevederile legale, de necesarul care să asigure desfășurarea corespunzătoare a activității, de contractele de prestări de servicii sau furnizări de produse încheiate pentru acest an, de creșterea prețurilor la combustibili, gaz și energie electrică, de creșterea prețurilor la încheierea polițelor de asigurare, de nivelul realizat în anul 2024, de influențele creșterii prețurilor generate de indicele de inflație prognozat pentru anul 2025, respectiv 4,4% precum și de evoluția cursului mediu de schimb 1 euro = 5,01 lei ”. Al doilea proiect: Bugetul pentru ANM De asemenea, guvernul interimar va aproba, printr-o altă hotărâre, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Administrației Naționale de Meteorologie, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Administrația Națională de Meteorologie prevede în bugetul de venituri și cheltuieli la venituri totale suma de 126.820 mii lei, conform notei de fundamentare. Al treilea proiect: Organizarea Agenției Naționale Anti-Doping Al treilea proiect de hotărâre vizează modificarea HG nr. 1182/2022 privind aprobarea structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Naționale Anti-Doping. „Pentru punerea în aplicare a solicitării Cancelariei prim-ministrului, dar luând în considerare activitățile ANAD și obligația instituției de a păstra conformitatea impusă de către Agenția Mondială Anti-Doping, propunem reducerea numărului total de posturi cu 7 (funcții publice vacante de execuție), respectiv de la 62 la 55, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora. Astfel, noua structură va cuprinde 50 funcții publice din care: 5 funcții publice de conducere (1 director și 4 șef serviciu) și 45 funcții publice de execuție”, conform notei de fundamentare. Al patrulea proiect: Organizarea Ministerului Energiei Și al patrulea proiect de hotărâre ce ar urma să fie aprobat vizează modificarea și completarea HG nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei. Se propune desființarea unui post de secretar de stat și a unei funcții de secretar general adjunct la Ministerul Energiei. Executivul va analiza și un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2025 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, potrivit Agerpres. Sursa Foto: Facebook – Cătălin Predoiu Citește și: Cătălin Predoiu a fost numit premier interimar. Decretul semnat marți dimineață de președintele Ilie Bolojan a fost publicat în Monitorul Oficial Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Robert Sighiartău, după vot: Astăzi am votat pentru copilașii mei, pentru că vreau să trăiască într-o ţară modernă
Președintele interimar PNL Bistrița Năsăud, Robert Sighiartău, spune că a votat pentru „copilașii” pe care vrea să-i crească într-o „țară modernă, europeană.” „Este foarte important ca lumea să iasă la vot și să voteze cum le dictează conștiința” a spus Robert Sighiartău la ieșirea de la urne. „Astăzi am votat pentru copilașii mei, pentru că vreau să trăiască într-o ţară modernă, europeană, cu un președinte demn, cu un preşedinte care ţine la România. Este foarte important ca lumea să iasă la vot, să îşi exprime votul și să voteze cum le dictează conştiinţa. Este un vot liber. Noi ne dorim ca România să aibă un vot legitim acum, în turul întâi, iar în turul 2 la fel. Și să avem pace, linişte în România, pentru că este foarte important să ne preocupăm de problemele țării, de reforme și de alte lucruri care urmează şi trebuie făcute în România”, a declarat liderul PNL Bistriţa-Năsăud. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: „Am votat singura opțiune pentru a învinge izolarea, extremismul, sărăcia” Lucian Romașcanu: „Nu ar trebui să existe un vot de penalizare împotriva UE” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele