Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Alexandru Muraru, vicepreședintele PNL, acuză: PSD e un factor perturbator, torpilează propriul Guvern
„Factorul declanșator și perturbator este și rămâne PSD, fără doar și poate, nu doar în disputa legată de administrație publică locală, ci în disputa legată în definitiv de orice reformă”, a spus Alexandru Muraru, vineri, la RFI. Liderul liberal, care este și președintele PNL Iași, a afirmat că PSD are „o lungă tradiție de a sabota și de a torpila guverne din care face parte”. Potrivit acestuia, „PSD are o lungă tradiție de a sabota și de a torpila guverne din care face parte, profită de această guvernare și în general își îndeplinește obiectivele, pentru că un partid trebuie să fie la guvernare, asta este definiția din științele politice, dar PSD consideră că această guvernare trebuie îndeplinită doar atunci când este confortabil”. Muraru susține că această strategie este una „veche, repetată cu cinism”, care afectează funcționarea coaliției și ritmul reformelor promise. Declarațiile vin în contextul tensiunilor tot mai vizibile din interiorul coaliției de guvernare, unde liderii PNL și PSD nu au ajuns încă la un acord privind reducerea cheltuielilor din administrația locală, după aproape două luni de negocieri și amânări succesive.
Senator PNL: Siguranța copiilor în mediul online trebuie să devină o prioritate strategică
Pauliuc salută preocupările președintelui Nicușor Dan privind elaborarea noii Strategii Naționale de Apărare – „un act indispensabil pentru asigurarea securității României într-un context regional și global complex”. „Direcțiile majore asumate – combaterea războiului hibrid și lupta anticorupție – răspund direct realității amenințărilor emergente și vulnerabilităților interne cu care România se confruntă. În același timp, strategia trebuie să pună accent pe consolidarea unui stat eficient, cu instituții puternice, capabile să gestioneze crize, să implementeze coerent măsuri și să recâștige încrederea cetățenilor. Într-o lume digitală tot mai imprevizibilă, siguranța copiilor în mediul online trebuie să devină o prioritate strategică. Protejarea generației tinere de abuzuri, manipulare și conținut periculos este o formă modernă de apărare națională – una care începe în familie, în școală și continuă prin politici publice ferme”, spune prim-vicepreședitele PNL. Pauliuc spune că PNL susține o viziune extinsă asupra securității naționale – una care include reforme instituționale profunde, guvernanță sănătoasă, reziliență economică și protejarea democrației. „Apărarea democrației noastre, reafirmarea apartenenței la NATO și la Uniunea Europeană, precum și combaterea extremismului și a influențelor pro-ruse, trebuie să rămână preocupări constante. Ordinea financiară, accesul la educație și sănătate, crearea de oportunități reale pentru dezvoltare – sunt factori esențiali pentru coeziunea socială și stabilitatea României. În acest demers, PNL rămâne un susținător constant al unei strategii de apărare integrate, capabile să asigure un viitor sigur, stabil și prosper pentru România”, mai spune Nicoleta Pauliuc.
Deputat PNL, după declaraţiile lui Florenţa: Nevoie de comunicare strategică la nivel de ţară
România, stat membru UE şi NATO, se află la frontiera estică a Uniunii, astfel că este expusă constant la campanii de dezinformare şi propagandă străină, spune, pe Facebook, Ionel Bogdan. „În ultimii ani, am trăit pe pielea noastră efectele dezinformării şi, din păcate, avem prea puţine instrumente pentru a contracara războiul hibrid care ne afectează puternic în ultimii ani. Dezinformarea afectează încrederea în instituţii, slăbeşte rezilienţa democratică şi poate influenţa procese electorale sau decizii strategice. Tocmai de aceea nu trebuie să asistăm pasivi la acest proces, trebuie să întărim, prin măsuri legislative, atribuţiile instituţiilor care pot combate dezinformarea şi, ceea ce e mai important, trebuie să facem educaţie în rândul cetăţenilor şi să dezvoltăm gândirea critică a copiilor, pentru ca propaganda şi dezinformarea să nu mai beneficieze de terenul fertil pe care îl are astăzi în România. E responsabilitatea noastră să lăsăm o ţară stabilă şi democratică pentru generaţiile viitoare”, afirmă deputatul PNL. Procurorul general Alex Florenţa avertizează că războiul hibrid dus de Rusia împotriva României urmăreşte inducerea în eroare şi polarizarea populaţiei, crearea de tensiuni sociale şi presiuni asupra instituţiilor, scopul final fiind slăbirea statului din interior.
Deputatul PNL Robert Sighiartău spune că plafonarea prețurilor este o măsură comunistă: Retailerii cresc prețurile la alte produse conexe
Robert Sighiartău explică, la RFI, de ce nu susține plafonarea prețurilor la alimentele de bază: „Plafonarea prețurilor la alimente este o iluzie periculoasă (…). Deși există plafonare la anumite prețuri, la anumite produse, retailerii cresc prețurile la alte produse conexe (…). Este o măsură socialistă, cu tentă chiar comunistă”. Deputatul PNL acuză PSD-ul de populism: „Este o propunere care sună foarte bine, este populistă și care se vrea a fi venită din partea PSD. Din punctul meu de vedere, nu-și are rostul, nu-și are locul”. PSD a anunțat că depune mai multe proiecte de legi în Parlament, pentru corectarea unor erori din primele două pachete fiscale. Robert Sighiartău precizează că PNL nu susține acest demers: „Nu susține acest demers. Coaliția și-a asumat, prin programul de guvernare, niște măsuri. Sigur că se încearcă din partea PSD un joc de imagine, prin care ei nu ar fi de acord cu anumite măsuri și depun amendamente. Nu suntem de acord cu propunerile lor”. Deputatul PNL spune că „cei care cred, din partea PSD, că metodele astea funcționează în fața domnului Ilie Bolojan, se înșeală (…). Foarte mulți colegi din PSD și-l văd și pe domnul Câciu, care pur și simplu, nu am nimic personal cu dânsul, dar care a arătat în momentul în care a fost demis o lipsă totală de cunoștințe pe zona de finanțe, care a susținut toate creșterile de pensii, de cheltuieli cu asistența socială, fără să existe nici o creștere economică, deci să existe o sursă de finanțare și acum, după ce au lăsat unii dintre ei țara cu un deficit de peste 10%, mai au curajul să dea lecții și să ne ofere nouă lecții de economie”.
Scandal în coaliție. USR acuză PSD, PNL și UDMR că au blocat audierea șefului ASF în Parlament: Au făcut zid în jurul ASF
O nouă situație tensionată apare în interiorul coaliției. USR a solicitat marți, în Comisia pentru buget din Camera Deputaților, ca președintele ASF, Alexandru Petrescu, și vicepreședintele Sorin Mititelu să fie audiați în cadrul comisiei. Reprezentanții partidului au transmis că PSD, PNL și UDMR s-au opus inițiativei. Din totalul deputaților prezenți, doar 10 au votat pentru audiere, în timp ce 18, toți de la PSD, PNL și UDMR, s-au abținut. „Au făcut zid în jurul ASF și au blocat audierea conducerii în Comisia de buget”, au precizat, mai exact, reprezentanții USR, care au adăugat că audierile ar fi urmat să aibă loc „în contextul ultimelor dezvăluiri despre societățile de asigurări”. Solicitarea a fost făcută de către deputatul USR Cezar Drăgoescu, „pentru a primi clarificări privind solvabilitatea și practicile societăților Grawe România, Axeria, Eazy, Hellas Direct și Dallbogg, dar și informații despre măsurile ASF pentru protecția consumatorilor, mai ales în contextul precedentelor crize din domeniul asigurărilor”, se arată într-un comunicat al USR. „Prin acest vot, PSD, PNL și UDMR arată că protecția politică pentru ASF funcționează la cel mai înalt nivel. În loc să răspundă întrebărilor legitime despre cum sunt supravegheate companiile de asigurări și cum sunt protejați consumatorii, preferă să ascundă responsabilitatea sub preș. Este un zid al tăcerii în jurul unei instituții care ar trebui să fie transparentă și responsabilă”, a declarat Cezaz Drăgoescu. Solicitarea depusă de deputată USR poate fi consultată AICI. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: AUR a atacat la CCR patru proiecte pentru care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament: „Invocarea «urgenței» reprezintă o minciună” Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis că PSD nu SUSȚINE creșterea vârstei de pensionare: „Pensia nu e un privilegiu” Percheziții DNA la ELCEN pentru luare și dare de MITĂ. Directorii companiei, în vizorul anchetatorilor
Predoiu: Rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură / Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB
„Spun limpede aici ceea ce am spus și în fața seniorilor din PNL, ceea ce am discutat și cu premierul: rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură și continuam si cu politici de dezvoltare a României. Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB. Cum? Prin stimularea investițiilor, a producției și a locurilor de muncă”, a scris Predoiu, într-o postare pe Facebook. Ministrul a mai precizat că problema nu este doar deficitul în sine, ci ponderea acestuia în PIB. „De aceea trebuie sa acționăm pe ambele planuri: corectăm deficitele (tăiem cheltuielile nejustificate) și accelerăm economia (investiții, producție, noi proiecte economice)”. „România a mers prea mult pe un singur motor: consumul. E important și să îl menținem, dar fără capacități de producție suficiente și fără bunuri sau servicii făcute aici, în țară, balanța comercială se dezechilibrează și apar alte deficite. Trebuie să repornim motorul clasic al producției, prin investiții cu capital autohton, dar și investiții străine”, potrivit lui Predoiu. Abordarea are si o dimensiune esențială de securitate, potrivit ministrului. „Vedem o repoziționare globală, cu o atenție crescută a SUA spre zona Asia–Pacific, ceea ce înseamnă ca Europa trebuie să-și consolideze pilonul propriu de apărare, ceea ce implica un efort întins pe mai mulți ani. În acest context, investițiile directe americane în România înseamnă și securitate: capital protejat, lanțuri de aprovizionare sigure, tehnologie. Prezența a cât mai multor investiții directe la noi creează locuri de muncă, crește PIB-ul și întărește indirect siguranța națională. Cum mi-a spus recent un diplomat: ‘Investițiile înseamnă securitate. Astăzi, aproape totul înseamnă securitate.’” Predoiu a asigurat că lucrează „ împreună cu premierul, colegii din Guvern și Parlament la relansarea acestor politici. PIB-ul crește în mod real întru-un singur fel: stimulând motoarele economiei prin producție, export, inovare, infrastructură. Asta vom face în continuare”.
Ciprian Ciucu îi răspunde lui Daniel Băluță: Crin Antonescu a fost propunerea PSD din capul locului
Schimb de replici tensionate între prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, și primarul sectorului 4, Daniel Băluță. Joi, Daniel Băluță, favorit în cursa pentru Primăria Capitalei, a spus că PSD a susținut un candidat comun la prezidențiale și a sugerat că acum, „e rândul” liberalilor să susțină un candidat comun din partea PSD, la Primărie. În replică, vineri, Ciprian Ciucu a declarat că liberalul Crin Antonescu a fost susținut la prezidențiale chiar de PSD: „A fost propunerea PSD din capul locului – noi doar am mers mai departe. A fost propunerea domnului Ciolacu și a domnului Hunor, deci poate să pună în dreptul lor acea susținere. S-a demonstrat de curând în această țară că un candidat independent a bătut un candidat al unei coaliții puternice. Încă o dată: noi avem o coaliție de guvernare, nu o coaliție în jurul unui candidat. Am avut o coaliție în jurul unui candidat și el a pierdut. „Putem avea discuții, dar, înainte de toate, cel mai important e să avem o dată a alegerilor” Deci suntem în altă paradigmă acum, nu suntem în paradigma în care avem o coaliție electorală. Evident, discuții putem avea – și chiar e de dorit să avem discuții cu PSD, cu USR, cu toată lumea – să vedem dacă se va ajunge la o concluzie, dar, înainte, cel mai important este să avem o dată a alegerilor, respectând legea”, a spus Ciucă, citat de digi24. De cealaltă parte, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, îi acuză pe partenerii de coaliție de „bullying politic” și atrage atenția că PSD e tratat incorect. Băluță: „Nu este un moment potrivit pentru alegeri” Tot joi, Băluță a mai spus că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui amânate, pentru că țara se află într-o „situație de forță majoră”. „Este o situație de forță majoră, o situație economică deosebită care generează tensiuni sociale și consider că nu este un moment potrivit pentru a organiza alegeri”, a spus acesta, continuând că „trebuie să înceteze acest bullying politic pe care îl realizează de mai mult timp în legătură cu PSD și membrii lui”. „Suntem în coaliție doar când ne convine, stabilim lucruri doar atunci când ne favorizează. Îmi doresc și eu să văd, așa cum am susținut, am făcut o alianță cu colegii din PNL la alegerile europarlamentare, am susținut un candidat comun la alegerile prezidențiale, cred că este și rândul lor să susțină un candidat comun”, a spus Băluță.
Șeful Senatului confirmă situația financiară complicată a PNL / Aceste lucruri privesc conducerea partidului
Mircea Abrudean, președintele Senatului, confirmă situația financiară „complicată” a Partidului Național și spune că acest aspect va fi gestionat intern. „Nu este un secret faptul că există o situație complicată din perspectiva bugetului, la nivelul Partidului Național Liberal. S-a comunicat acest lucru și în trecut, încă de la preluarea președinției interimare de către domnul Bolojan. Au fost astfel de comunicări. E o situație internă care va fi gestionată intern, fără ingerințe”, a declarat liberalul. Curtea de Apel București a respins, marți, cererea PNL de suspendare a deciziei AEP, potrivit căreia liberalii ar trebui să returneze suma de 14 milioane de lei, banii cheltuiți din subvenție la alegerile prezidențiale din 2024. Șeful Senatului nu comentează decizia instanței, dar spune că PNL va face recurs. „Mai departe, sigur că aceste lucruri privesc conducerea partidului sau, mă rog, echipa de campanie care a gestionat aceste chestiuni în trecut și sunt lucruri pe care vor trebui să le clarifice”, comentează acesta. Abrudean spune că PNL a cheltuit „acești bani” în conformitate cu prevederile legale. „PNL consideră că acești bani au fost cheltuiți în conformitate cu prevederile legale și cu regulamentele AEP. Acesta e motivul pentru care noi am contestat și vom contesta în continuare această decizie. Vedem până la urmă ce decide instanță”, transmite Abrudean. Oficial, liberalii invocă Ordonanța de Urgență emisă în decembrie 2024 de guvernul Ciolacu, care ar acoperi cheltuielile făcute din subvenție. În campania prezidențială din noiembrie 2024, PNL a folosit peste 14 milioane de lei din fondurile primite de la bugetul de stat pentru a-l susține pe Nicolae Ciucă. RECOMANDĂRILE AUTRORULUI:
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: