Etichetă: pnrr

Imagini aeriene spectaculoase surprinse de pe șantierul Autostrăzii A7 Bacău Pașcani. Informații de ultimă despre valoarea contractului

Vești bune pentru șoferi! Sunt imagini spectaculoase, surprinse joi în zona nodului rutier de tip turbion de la Pașcani – Sodomeni, situat la intersecția autostrăzilor A7 și A8. Reamintim că, pe acest sector se lucrează la terasamente bretele acces, scarificare, stabilizare lianți hidraulici, consolidare terasamente/perne loes, pregătire depozit materiale și relocare rețele utilități. Valoarea contractului este de 1.765.928.288,22 lei, fără TVA, iar sursa de finanțare: fonduri europene – PNRR. Concomitent, se lucrează la nodurile rutiere de la Mogoșești-Siret și de la ieșirea din Pașcani spre Gâștești. Sursă video: DRPD Iași Oficial CITEȘTI ȘI: Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Guvernul interimar intenționează să treacă prin Parlament eventuale modificări din reforma fiscală. Marcel Boloș merge la Bruxelles pentru negocieri

Reprezentanții Guvernului negociază cu experții Comisiei Europene ultimele detalii ale reformei fiscale, pe care România și-a asumat-o în PNRR. În acest moment există mai multe scenarii de lucru la Ministerul Finanțelor. Comisia Europeană cere României să adopte măsuri care să aducă la bugetul de stat venituri de 1,3% din PIB, potrivit unor surse din Executiv. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a avut deja o întâlnire de lucru cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, unde a cerut o informare legată de stadiul discuțiilor dintre reprezentanții Executivului cu experții Comisiei Europene. Guvernul a aprobat în ședința de joi un memorandum prin care a mandatat MIPE să continue negocierile cu Comisia. Însă problema privind reforma fiscală, care trebuie adoptată până în luna iunie, este dată de interimatul guvernului, care nu poate emite proiecte de lege, OUG, și nici politici publice noi. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a decis să ceară ajutorul Parlamentului. „Ministrul Marcel Boloș merge la Bruxelles. În măsura în care reforma fiscală presupune un act normativ cu rang de lege, acest lucru nu poate fi făcut de un Guvern interimar, ci doar prin Parlament”, spun surse de la vârful Guvernului interimar. Surse guvernamentale au spus pentru Gândul că unul din scenariile de lucru este creșterea cotei de TVA la 21%, scenariu la care fostul premier Marcel Ciolacu s-a opus în discuțiile cu reprezentanții Comisiei. Reforma fiscală ar urma să facă parte din cererea de plată numărul patru care va fi depusă în cadrul PNRR, cerere care ar putea fi depusă în iulie, după ce România va primi aprobare în Ecofin pentru o variantă actualizată a PNRR pe care o negociază cu reprezentanții Comisiei. Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat „I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, a spus Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș a spus că este vorba de 13,7 miliarde euro: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. (Citește mai multe – AICI) Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să implementeze reforma fiscală angajată prin PNRR pentru a continua în condiții de normalitate implementarea programului. „Eu sper să nu ajungem în această situație (suspendarea fondurilor europene – n.r.) și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare”, a spus Marcel Boloș. Oficialul a explicat că regulamentul prevede că „într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR”, însă a precizat că România se concentrează acum pe încheierea renegocierii. „Reforma fiscală este un angajament ferm al României și, ne place sau nu ne place, trebuie să o punem în aplicare”, a adăugat ministrul, arătând că acest angajament era parte din cererea de plată numărul 3, respectiv a fost preluat în planul fiscal. El a adăugat că, la renegocierea PNRR, una dintre propunerile României va fi devansarea a 55 de jaloane aferente cererii de plată numărul 4. „Este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care, deja, sunt îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea cererii de plată care, după cum știm, inițial era de 2,7 miliarde euro. Să creștem cu trei miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp, după modificarea PNRR sfârșit de luna iunie – început de luna iulie, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro. Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat”, a explicat ministrul. Cererea de plată numărul 3 va fi încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai „Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale”, a precizat Boloș. Conform ministrului Fondurilor Europene, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalități să fie scăzut. Sursa foto: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX  CITEȘTE ȘI: Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României! Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele

Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?

„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Sorin Grindeanu: „Noi la minister nu vom fi în situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR”

Sorin Grindeanu a declarat marți, într-o conferință de presă, că la Ministerul Transporturilor nu se vor pierde bani din PNRR. „PNRR-ul ne dă 7,2 miliarde. Valoarea totală a proiectelor din PNRR la Ministerul Transporturilor e de 20 de miliarde”, a spus ministrul Transporturilor. „Așa cum bine știți, până în vara anului viitor trebuie să se finalizeze toate proiectele, că sunt la transporturi, că sunt la educație, la sănătate și așa mai departe, care sunt finanțate din PNRR. Da, noi avem următoarea situație la Transporturi: avem suma totală în PNRR de 7,2 sau 7,3 miliarde de euro. Proiectele care sunt în PNRR la Transporturi au valoarea totală de 20 de miliarde, deci PNRR-ul ne dă 7,2 miliarde. Valoarea totală a proiectelor din PNRR la Ministerul Transporturilor e de 20 de miliarde. În niciun caz, Ministerul Transporturilor nu va fi în situația în care să nu cheltuie banii sau să aibă bani mai puțini sau să pierdem vreun euro”, a declarat Sorin Grindeanu. Ministrul a mai spus că proiectele de la Transporturi, fie că sunt din zona rutieră saudin zona feroviară, nu se finalizează până în vara anului viitor. „Nu suntem în pericol de a pierde bani, având în vedere că valoarea noastră a proiectelor este de 20 de miliarde și atunci le transferăm pe programul operațional de transporturi. Deci, noi, la minister, nu vom fi situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR, la Ministerul Transporturilor”, a mai spus Grindeanu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Ilie Bolojan, despre deficitul bugetar: Sunt trepidaţii care pot duce spre recesiune. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o emisiune la Prima TV difuzată sâmbătă, dacă îl îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare. „Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale. M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan. Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene. „Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan. România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale. Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, informează news.ro. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Marcel Ciolacu se va întâlni cu toți miniștrii pe tema PNRR. România vrea prelungirea termenului pentru investițiile majore până în 2026

Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni, începând de luni, cu toți miniștrii și șefii de agenții care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evalua stadiul implementării și a discuta eventualele blocaje, au declarat surse guvernamentale pentru Gândul. Guvernul a primit recent un nou raport de la Comisia Europeană, pe baza căruia ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a realizat o informare detaliată. Premierul a decis să aibă discuții individuale cu fiecare responsabil de componenta PNRR pentru a clarifica situația actuală. Totodată, Executivul ar fi transmis Comisiei Europene o solicitare de prelungire a termenului pentru realizarea investițiilor majore până în anul 2026, au mai delcarat sursele citate. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro

Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE. Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3. De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară. Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv: Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro. Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează: În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie; Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024; Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme. România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar. „România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România. Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele