Cel mai lung pod locuit din lume adăpostește 80 de rezidenți
Podul Negustorilor a fost construit inițial din lemn, apoi reconstruit din piatră în 1325. În inima orașului Erfurt din Turingia, Germania, se află un pod medieval arcuit inclus în patrimoniul cultural. Acesta nu numai că leagă diferite părți ale orașului pentru localnici, dar îi și adăpostește, scrie Express. Krämerbrücke este cea mai lungă serie de poduri locuite din întreaga Europă. Cu o lungime de 125 de metri, podul a fost construit inițial din lemn. A fost reconstruit din piatră în 1325. Inițial, pe lungimea sa se aflau 62 de clădiri înguste. Ulterior, în urma reamenajării, au rămas doar 32. Cele mai vechi mențiuni despre pod datează din 1156. Atunci a fost menționat în documente ca „Pons rerum venalium”, care se traduce prin podul lucrurilor oferite, potrivit site-ului oficial al podului. Un loc important pentru comercianți în Evul Mediu Podul avea șase arcade din gresie. Fundația pilonilor podului conține pivnițe ascunse. Remodelarea sa finală sugerează inspirație gotică, renascentistă și barocă. Conectând două părți ale orașului de-a lungul râului Gera, a devenit un loc important pentru comercianții locali. Aceștia își vindeau marfa în mici cabane de lemn de-a lungul podului în Evul Mediu. Podul și-a primit numele de la comercianții care vindeau țesături fine, mirodenii și bijuterii. Podul avea odată două biserici la fiecare capăt. Biserica Sfântul Aegidius (Sfântul Giles) la est și biserica Sfântul Benedict la vest. Cu toate acestea, doar biserica Sfântul Giles mai există la capătul estic. De acolo se poate admira o priveliște impresionantă a podului din turnul său. Înălțimea până la vârful turnului este de 33 de metri. Supraviețuitor al incendiilor și războaielor În secolele următoare, podul a suferit o serie de incendii repetate. Acest lucru a dus la remodelarea mai multor case cu structură din lemn între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Cele 62 de case au fost treptat comasate în 32. După Reforma Protestantă, utilizarea bisericilor a scăzut. Biserica Sfântul Benedict a ajuns în cele din urmă în proprietate privată. Biserica a fost demolată la începutul secolului al XIX-lea. Krämerbrücke a fost supus unei serii de lucrări de restaurare. S-a construit și Rathausbrücke pentru a face față traficului tot mai intens. În urma războaielor din secolul al XX-lea, Krämerbrücke a suferit daune. Acest lucru a dus la o serie de proiecte moderne de restaurare. Astăzi, alături de casele localnicilor, veți găsi podul înconjurat de un amestec eclectic de galerii, cafenele și buticuri. Acestea oferă meșteșuguri tradiționale, țesături imprimate în albastru din Turingia, ceramică, sticlărie suflată manual, bijuterii, sculpturi în lemn, antichități și delicioase delicatese din Turingia.
Principalul pod care lega Nepal de China, distrus de inundații. Cel puțin 18 persoane dispărute
Un râu de munte a provocat inundarea unor zone și distrugerea principalului pod care leagă Nepalul de China, potrivit AP. Inundațiile de pe râul Bhotekoshi au distrus Podul Prieteniei de la Rasuwagadi, care se află la 120 de kilometri nord de capitala Kathmandu. Apele învolburate au avariat mai multe case și camioane parcate la graniță pentru inspecțiile vamale. Sute de vehicule electrice importate din China erau și ele parcate la punctul de frontieră. 🌄 Epic Kailash Mansarovar Yatra Adventure! 🙏 Just crossed into Tibet, China from Ghattekhola, Nepal, over a solid modern bridge that got obliterated by a landslide hours later! 😱 Talk about a divine escape! Feeling blessed and unstoppable. Om Namah Shivay! 🕉️… pic.twitter.com/ySGiSGCLQd — Maneesh Agarwal (@maneeshagarwal) July 8, 2025 Distrugerea podului a oprit tot comerțul din China către Nepal pe această rută. Alternativa este ca mărfurile să fie transportate din China în India și apoi să fie duse pe uscat în Nepal. Cel puțin 18 persoane au dispărut în timpul viiturii, au anunțat marți autoritățile nepaleze. O amplă operațiune de căutare și salvare se desfășoară în zonele inundate. Aproximativ o sută de salvatori acționează, dar oficialii spun că numărul lor va crește. De asemenea, la operațiune participă un elicopter al armatei.
Un pod din România, cu o vechime de aproape un secol, va fi demolat
În anii 1930, în Oradea, a fost construit Podul Teodor Neș pentru a lega zona Oancea de oraș, trecând peste liniile ferate Oradea – Episcopia Bihor. Înainte să se construiască podul, accesul peste calea ferată se făcea pe o simplă cărare. Iar accesul dinspre bulevardul Ștefan cel Mare către Calea Bihorului și zona de dealuri se făcea peste calea ferată În anii 1930, pe măsură ce cartierele de locuințe s-au extins, pentru a ușura accesul, a fost construită o pasarelă, o culee de din beton placate cui piatră și structură metalică pe doi piloni centrali din beton placat cu piatră. Situația este însă complicată din anii 1980. Când era sistematizat bulevardul Ștefan cel Mare, atunci Calea Proletarilor, comuniștii analizau posibilitatea înlocuirii pasajului cu unul nou dinspre strada Lacu Roșu. Nu s-au făcut nici reparații și nici nu a început construcția. Între timp, revoluția din 1989 a venit și regimul comunist s-a prăbușit. Traficul feroviar, pietonal și auto sunt îngreunate din cauza acestui pod aflat în preajma cursul pârâului Sălbatic. Podul a fost un pericol pentru șoferi și pietoni încă dinainte de anul 2000. În 2002, a fost limitat accesul mașinilor mai grele de 2 tone după ce a fost montat un cadru metalic de 2 metri înălțime și 1,8 metri lățime. În cele din urmă, fiind prea îngust și pentru automobilele mici, șoferilor li s-a acordat permisiunea să pătrundă numai în mijlocul carosabilului. Deși s-au făcut încercări pentru a-l salva încă din 2011, pilonii și suprastructura fiind reparate, ca urmare a lucrărilor de electrificare a căii ferate, podul va fi demolat după aproape 100 ani. Nu mai corespunde standardelor infrastructurale actuale, gropile din asfalt au început să apară, iar circulația a încetinit. Șoferii se înțelegeau și așteptau să treacă de-o parte sau alta a podului, deși a fost lărgit gabaritul maxim admis la înălțimea de 3,5 metri. În perioada reparațiilor nu a fost prevăzută o instalare a catenarei pentru electrificarea căii ferate aflate dedesubt. Proiectanții au optat pentru înlocuirea podului cu un pasaj subteran cu patru benzi de circulație, potrivit eBihoreanul. Traficul auto a crescut și zona a devenit tot mai aglomerată. Sursa Foto: Envato Citește și: Veste bună pentru locuitorii din Sectorul 1 care trăiesc izolați ca în Evul Mediu. Două primării de sector ar putea ridica un nou Pod Săbăreni Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Podul Prieteniei, ÎNCHIS TOTAL în noaptea de joi spre vineri!
Circulația va fi închisă pe Podul Prieteniei în noaptea de joi spre vineri pentru efectuarea unor lucrări urgente de reparații pe partea bulgară, a anunțat luni seara Prefectura Giurgiu. Potrivit unui comunicat al Prefecturii Giurgiu, autorităţile bulgare au anunțat că Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse va fi închis complet circulaţiei în perioada 12.06.2025 (ora 20.00) – 13.06.2025 (ora 04.00), în vederea executării în regim de urgenţă a unor lucrări de reparații pe partea bulgară. Măsura este necesară pentru a fi evitată producerea de vibrații în timpul procesului de reparaţie. Sursa citată arată că autorităţile bulgare au anunțat că în primele cinci luni ale anului numărul total de vehicule care au traversat Podul Prieteniei din Republica Bulgaria în România a fost de 587.438, dintre care 199.571 camioane, cifra fiind în creştere cu aproximativ 90.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la autovehicule, 76.000. „Această creştere se datorează intrării ambelor ţări în spaţiul Schengen pe cale terestră la data de 01 ianuarie 2025, care a oferit posibilitatea traversării mult mai rapide a frontierei, deşi Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse se află în plin proces de reparaţie, pe partea bulgară”, se arată în comunicat. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele