Ilie Dobre spune că recordul său mondial nu va mai fi doborât: Va rămâne pentru istorie
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a vorbit despre recordul mondial stabilit în timpul unui meci dintre Steaua și Corvinul. Comentatorul a spus că și-a dorit zeci de ani să depășească pragul de 40 de secunde. „Toată viața m-am chinuit și am vrut, am ținut în mod expres, să ating borna de 40 de secunde, fără respirație, la un gol, în transmisiunea directă a unui gol. Nu am izbutit. Și iată că acum, când am trecut de 72 de ani, după ce am trecut și prin moarte, fiindcă era pe ce să îmi pierd viața în decembrie anul trecut, iată că reușesc acest fabulos record de peste 42 de secunde”, a declarat Ilie Dobre. „Cred că acest record nu va mai fi atins vreodată” Ilie Dobre consideră că performanța sa va rămâne în istoria comentariului sportiv. Acesta a amintit că nici precedentul său record nu a fost egalat. „Mă bucur că am reușit această izbândă, fiindcă nu numai că este de-a dreptul uluitoare, dar va rămâne pentru istorie. Eu cred că acest record, ca și celălalt record mondial de 27 de secunde fără respirație, nu va mai fi atins vreodată de cineva. De fapt, nu mi-a atins nimeni nici măcar primul record”, a afirmat comentatorul. „Nu am imitat pe nimeni” Ilie Dobre a respins și ideea potrivit căreia și-ar fi construit stilul după comentatorii sud-americani. El a spus că și-a creat propriul stil după ce a analizat transmisiunile radio și TV din America de Sud. „Toată lumea a zis că eu am imitat pe sud-americani. Eroare! Nu am imitat pe nimeni, am stilul meu. Am fost în America de Sud și am ascultat transmisiunile de radio și televiziune din aproape toate țările”, a spus acesta. Comentatorul a explicat că recordul anterior aparținea unui jurnalist argentinian, care reușise un gol comentat timp de 19 secunde. Ilie Dobre a declarat că a depășit pentru prima dată această performanță în 2011, într-un meci dintre Gaz Metan Mediaș și KuPS Kuopio, din cupele europene.
Ilie Dobre explică de ce a refuzat întotdeauna comentariul din studio: Eu am comentat numai de pe teren
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a explicat că a comentat întotdeauna meciurile direct de pe stadion. Acesta consideră că rolul unui comentator radio este să îi ofere ascultătorului imaginea completă a partidei. „Eu întotdeauna am respectat adevărul de pe teren și ceea ce este foarte important este că eu am o viziune asupra transmisiunilor directe de fotbal. Sigur că transmisiunea directă radio este altfel decât cea de televiziune. Comentatorul de radio trebuie să-l facă pe cel care îl ascultă să vadă meciul”, a declarat Ilie Dobre. El a spus că nu este de acord cu transmisiunile realizate din studio. „Eu întotdeauna am comentat numai de pe teren. Nu accept comentariul din studio”, a afirmat comentatorul. De ce a preferat să comenteze singur Ilie Dobre a dezvăluit și de ce a ales să comenteze singur cele aproape 2.000 de meciuri din carieră. Acesta spune că prezența unui al doilea comentator îi putea afecta concentrarea. „Dacă aș comenta cu altcineva, probabil că m-ar trage în jos. Fiindcă eu trebuie să fiu atent și la mine și la ce spune el. Și el, de multe ori, poate să spună invers și după câteva minute se constată că a zis invers decât ce a zis acum câteva minute”, a explicat Ilie Dobre. El consideră că un comentator trebuie să urmărească în primul rând desfășurarea jocului și să evite informațiile care distrag atenția de la fazele importante. „În primul rând, după opinia mea, un comentator trebuie să reflecte exact realitatea, trebuie să se țină de circulația mingii, sigur să ofere anumite detalii în timpul meciului, dar numai în momentul în care situația o impune, nu în detrimentul circulației mingii”, a spus acesta. A decis din copilărie că va deveni comentator Ilie Dobre a povestit că și-a descoperit pasiunea pentru comentariul sportiv în copilărie, într-un sat din județul Vâlcea. El a spus că, deși în localitatea în care locuia nu exista electricitate, asculta transmisiunile sportive la radioul unui vecin. „Acolo am ascultat eu prima transmisiune efectuată de maestrul Ion Ghițulescu. Și mi-a plăcut așa de tare transmisiunea, încât am rămas lipit de aparatul de radio și am spus că în viață, eram în clasa a treia, eu voi fi comentator de fotbal la Radio România”, a declarat Ilie Dobre.
Ilie Dobre: Ion Cristoiu mi-a aruncat articolele la coș mai bine de o lună. Fotbalul i-a schimbat cariera
Ilie Dobre a povestit la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” că, înainte de a ajunge comentator sportiv la radio, a fost nevoit să demonstreze că poate face presă scrisă. El a spus că primul sfat l-a primit de la jurnalistul Gheorghe Minoiu. „M-am dus și am spus: «Domnul Minoiu, uite, eu vreau să comentez fotbal». Și mi-a spus: «Tăticule, aici nu vine oricine și îl trecem direct la microfon. Scrie, publică!»”, și-a amintit Ilie Dobre. Ion Cristoiu i-a respins articolele timp de peste o lună Ulterior, Ilie Dobre a ajuns la redacția revistei „Viața Studențească”, unde redactor-șef adjunct era Ion Cristoiu. Acesta spune că primele sale materiale au fost respinse unul după altul. „Am scris și s-a uitat pe ea și a aruncat-o la coș. Și așa… A doua zi m-am dus iară. Mi-a dat să scriu despre o competiție studențească. Am scris eu, tot așa, s-a uitat, a citit și a aruncat-o la coș. Și asta am pățit cam o lună și ceva”, a povestit comentatorul. Ilie Dobre spune că nu a renunțat și s-a întors în redacție în fiecare zi. Articolul despre fotbal i-a schimbat cariera La un moment dat, i-a cerut lui Ion Cristoiu să îi permită să scrie despre fotbal. Dobre spune că acel articol i-a schimbat parcursul profesional. „Într-o zi am zis: «Dați-mi să scriu și eu ceva despre fotbal». Mi-a dat să scriu despre o serie studențească la fotbal. Am scris și imediat l-a oprit. A făcut ochii mari. «Aici rămâi». Fiindcă eram în elementul meu”, a declarat Ilie Dobre.
Ilie Dobre, verdict dur despre fotbalul românesc: Este în scădere. Ce spune că trebuie schimbat
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a afirmat că nivelul fotbalului românesc a scăzut în ultimii ani. Acesta consideră că situația este rezultatul unor decizii greșite luate în timp. „Din păcate, fotbalul românesc este ca standard în scădere și la acest fapt au contribuit multe cauze, care au dus la ajungerea în această situație tristă”, a declarat el. „Nu s-a acordat atenția cuvenită centrelor de copii și juniori” Comentatorul a enumerat principalele probleme care, în opinia sa, au afectat dezvoltarea fotbalului românesc. El susține că investițiile în formarea jucătorilor și promovarea valorii au fost neglijate. „Nu s-a acordat atenția cuvenită la timp centrelor de copii și de juniori, arbitrilor de valoare, s-a acordat prioritate impresarilor, aducerii din afară a unor valori răsuflate etc. Și, mai ales, n-a primat criteriul valoric în promovarea jucătorilor”, a afirmat Ilie Dobre. „Sper să prind acele zile” Fostul comentator sportiv spune că România poate reveni în elita fotbalului european, însă doar dacă va urma exemplul altor țări. „În momentul în care ne trezim, așa cum s-au trezit ungurii cu câțiva ani în urmă sau polonezii, ne vom reveni. Eu sper să prind acele zile în care fotbalul românesc să revină în elită, acolo unde a fost și acolo unde, după opinia mea, i-ar fi locul”, a declarat acesta. Ilie Dobre consideră însă că actualul sistem trebuie schimbat. „Conjuctura actuală nu permite. Ar trebui schimbată. Să vedem”, a conchis comentatorul. Ilie Dobre este unul dintre cei mai cunoscuți comentatori sportivi din România, cu aproape 2.000 de meciuri comentate în direct. De-a lungul carierei, el a urmărit evoluția fotbalului românesc atât din postura de jurnalist, cât și de observator al marilor competiții internaționale.
Anghel Damian, despre părinții săi: Mama mea este un critic mult mai aspru, iar tata este, de fapt, un susținător
Anghel Damian a dezvăluit, în cel mai recent episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, că părinții săi au abordări complet diferite atunci când vine vorba despre proiectele sale, însă tocmai acest echilibru îl ajută să își păstreze perspectiva. „Urmărește (producțiile – n.r.), în mod cert. Relația cu părinții mei e una foarte interesantă, deși, în aparență, ai putea spune că tatăl ar fi criticul de serviciu. El întotdeauna a fost un susținător din punct de vedere moral extraordinar”, a afirmat Anghel Damian în podcast. El a subliniat că tatăl său analizează fiecare producție în funcție de intenția artistică și știe să formuleze criticile astfel încât să fie constructive. „Întotdeauna scoate în față lucrurile pozitive. Și are o știință care vine din experiența lui pedagogică de a-ți sublinia chestiunile mai puțin reușite într-o formă care este perfect acceptabilă. Adică, din care tu să înveți ceva, nu o să lași să te doboare”, a explicat scenaristul. Anghel Damian: Îmi doresc să merg pe drumul meu cu toate riscurile În schimb, spune Anghel Damian, mama sa este cea care are cele mai exigente reacții. „Mama mea (…) este un critic mult mai aspru. Și atunci, din această mediană, că practic am pe de o parte o extremă și pe de cealaltă parte altă extremă, eu ajung într-un fel împăcat la mijloc, asimilând cele două viziuni despre mine”, a completat Anghel Damian. El a mai explicat faptul că a încercat întotdeauna să își construiască propriul drum profesional, fără să fie influențat de numele familiei sau de opiniile părinților în timpul procesului de creație. „Întotdeauna am încercat să pun un zid, o distanță. Niciodată nu le arăt în timp ce sunt încă lucruri de modificat. (…) Nu-mi doresc să am parte de un feedback din partea lor care să mă pună, poate, în condiția de a modifica ceva. Îmi doresc să merg pe drumul meu cu toate riscurile, cu greșeli. De multe ori, nici nu le spun ce fac”, a conchis Anghel Damian. Episodul integral poate fi văzut mai jos:
Ovidiu Dragoș Argeșanu: Să fii un bun psiholog nu înseamnă să faci școala neapărat, ci să fii atent la oameni
În episodul de sâmbătă al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, Ovidiu Dragoș Argeșanu, parapsiholog și autor, a adus în prim-plan un subiect care depășește frontierele psihologiei convenționale: existența și importanța celui de-al șaselea simț. Ce este și cum se manifestă, iată o temă de discuție extrem de interesantă, care a fost dezbătută în ultimul podcast „Altceva”. Intuiția, cea mai valoroasă resursă în relațiile umane „Avem un al 6-lea simț care ne spune despre un om ceva. Și e foarte important să-l cultivăm. Din punctul meu de vedere, cred că e cel mai important în relația interumană”, a subliniat invitatul de sâmbătă. Pentru Argeșanu, intuiția nu este un dar rezervat câtorva aleși, ci o capacitate naturală a fiecărui om, care poate fi dezvoltată prin exercițiu și atenție constantă. În context, el a dat un exemplu – marii oameni de afaceri sau liderii autentici, spune el, au această abilitate de a „citi” oamenii încă de la prima întâlnire. „Și vreau să vă spun, stăteam și mă uitam, mari oameni de afaceri au o foarte bună intuiție, o foarte bună, cum să zic eu, sunt capabili să caracterizeze persoanele din prima” – Ovidiu Dragoș Argeșanu Acesta este un simț ce depășește analiza logică și se bazează pe percepția subtilă. Mai departe, Argeșanu a criticat limitele unor abordări psihologice clasice, explicând că multe dintre concluziile trase în cazuistica de specialitate au fost greșite tocmai pentru că nu luau în calcul toate datele necesare – „Dacă tu ai o problemă și la enunț nu ai destule ipoteze, concluziile tale pot fi greșite”. El a subliniat un aspect pe care îl consideră extrem de important: simpla formare academică nu garantează o înțelegere profundă a omului. „Cred că asta e cel mai important. Să fii un bun psiholog nu înseamnă să faci școala neapărat, ci să fii atent la oameni” – Ovidiu Dragoș Argeșanu „Stăteam și mă gândeam – chiar dacă sunt mulți psihoterapeuți, psihanaliști de valoare, faptul că nu știau de existența sufletului ca și origine divină din om, faptul că nu știau despre existența sinelui… Adică, știau de sine, dar nu știau legătura cu șarpele Kundalini. Faptul că, nu știau, apropo de conștiință, ce-i cu îngerul acesta păzitor, te face să nu ai concluziile corecte. De abia după ce analizezi tot și ai pus și ultimele descoperiri, atunci poți să vorbești, poți să dai niște date care să fie chiar corecte”, a concluzionat parapsihologul Ovidiu Dragoș Argeșanu. Cum se dezvoltă al 6-lea simț Cu alte cuvinte, mesajul său ne transmite că doar prin antrenament, atenție și deschidere către dimensiunea spirituală putem dezvolta acel al șaselea simț care ne ajută să ne înțelegem pe noi înșine, dar și pe cei din jur. Nu ratați această conversație memorabilă pe canalul ALTCEVA cu Adrian Artene. Dacă v-ați întrebat vreodată despre suflet, despre îngerii păzitori sau despre conexiunile invizibile care ne modelează viața, acest episod vă va oferi răspunsuri, dar și noi întrebări care vă vor provoca să reflectați. 👉 Abonați-vă și urmăriți podcastul pentru a nu pierde niciun episod din „Altceva cu Adrian Artene”! RECOMANDAREA AUTORULUI: Ovidiu Dragoș Argeșanu, la „Altceva cu Adrian Artene”: Despre suflet și îngeri. Cine l-a chemat pe Muntele ATHOS și cum a ajuns acolo ALTCEVA cu Adrian Artene revine sâmbătă, 27 septembrie, cu un nou episod special!
Doina Melinte dezvăluie cum era controlată de Securitate în timpul regimului comunist. Mă căutau, dar nu mă găseau
La podcastul Altceva cu Adrian Artene a fost invitată Doina Melinte, „Regina atletismului românesc”. Este una dintre marile personalităţi ale sportului românesc, iar campioana olimpică a povestit, printre altele, cum erau monitorizați de Securitate sportivii care participau la competiții peste hotare. Abonează-te la canalul „Altceva cu Adrian Artene” , conținutul poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp. Doina Melinte: „Îmi puneam semn în cameră” Doina Melinte a câștigat la Jocurile Olimpice Los Angeles 1984 două medalii, una de aur la 800 metri şi una de argint la 1.500 metri. E, de asemenea, campioană mondială și europeană. „În momentul în care am ajuns la Los Angeles, delegația României…da, într-adevăr, am fost primiți, dar în momentul în care am ajuns la aeroport (n.red. – să revină în țară), au venit români care plângeau și ne felicitau și ne spuneau că datorită performanțelor pe care le-am obținut noi la Los Angeles, ei au crescut cumva în inima americanilor și sunt apreciați, din toate punctele de vedere. Securitatea a fost tot timpul lângă noi. Îmi puneam semn în cameră la dulap, să văd dacă se deschidea sau nu, și binențeles că era deschis. Era controlat. Eram monitorizați, din toate punctele de vedere”, a spus Doina Melinte, care a fost aleasă „Cel mai bun sportiv al anului 1990” şi Cetăţean de Onoare al oraşului Bacău, în 2008, la podcastul Altceva cu Adrian Artene. „Mă căutau, dar nu mă găseau” Maestră emerită a sportului a oferit un alt exemplu. „Veneam odată tot de la Edmonton și voiam să-mi cumpă un pardesiu și bineînțeles că era destul de scump și nu puteam să scot banii ca să-l cumpăr…Și am văzut că securistul e pe acolo, zic mă, plec în avion. Și stăteam la geam. Până au venit toți, că făceam escală, până au venit…eu am adormit. Și la un moment dat mă trezesc, aveam sacoul pus pe cap…mă trezesc și zic…de ce nu plecăm? Și, într-adevăr, ei mă căutau pe mine, dar nu mă găseau, credeau că am rămas, dar nu”, a mai declarat atleta care pentru cariera impresionantă a primit Ordinul „Meritul Sportiv clasa I” , Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor şi Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I. Activează de peste 17 în presa sportivă. La început a fost colaborator al departamentului care se ocupa de ligile inferioare, a „făcut practica” la meciuri din Liga 2 sau a treia și treptat a ajuns la secția „Fotbal Intern” a ProSport. A acumulat experiență și după patru ani a acceptat … citește mai mult
Generalul Emil Străinu răspunde la întrebarea care împarte lumea: Au pășit sau nu americanii pe LUNĂ?
Generalul Emil Străinu, unul dintre cei mai respectați experți români în domeniul aerospațial și al misterelor globale, a demontat una dintre cele mai controversate teorii ale conspirației într-un interviu explosiv la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”. Cu autoritatea unui specialist care a analizat datele NASA, tehnologia vremii și probele științifice, Străinu a explicat ce crede el despre teoria conform căreia aselenizarea din 1969 ar fi fost o fraudă. Cine este generalul Emil Străinu Generalul Emil Străinu este un veteran al forțelor aeriene române, expert în securitate internațională și analist de renume în domeniul fenomenelor aerospațiale. Cunoscut pentru abordarea sa directă și documentată, a devenit o voce autorizată în dezbaterile despre teorii ale conspirației, oferind explicații științifice în legătură cu cele mai controversate subiecte. A servit în structuri militare de elită și a colaborat cu organizații internaționale, iar analizele sale sunt respectate atât în cercurile militare, cât și în mediul academic. Azi, el este printre puținii experți care își permită să rostească adevărul despre cele mai controversate și misterioase subiecte ale lumii moderne. La podcast „Altceva cu Adrian Artene” a venit ca să demonteze cele mai răspândite teorii ale conspirației, oferind o nouă perspectivă asupra unor evenimente care au stârnit întrebări și controverse internaționale. De la planurile globale ale „Marii resetări” și până la adevărul despre modul în care lumea va arăta în viitor, discuția cu generalul Emil Străinu a fost una plină de revelații. Ce spune despre aselenizare „Eu am scris două cărți”, spune Emil Străinu, cu referire la subiectul controversat al aselenizării. „Americanii nu au fost pe Lună?!” este una dintre cărțile publicate, iar fiindcă subiectele abordate și dezvăluirile făcute au fost de mare impact generalul român susține că toate edițiile scoase pe piață s-au „evaporat”, fiind cumpărate integral. „Pe cea de-a patra acopertă se scrie, americanii nu au fost pe lună, totul a fost filmat în studiouri speciale din Las Vegas și deșertul Nevada. Inducerea în eroare a opinii publice mondiale s-a făcut în cârdășie cu oficialitățile din URSS. Pe lună s-a mers cu alte misiuni secrete, în timp ce trebuia să fie pe orbita lunară, unul dintre astronauții americani era arestat la Las Vegas în urma unui bătăi cu un oficial NASA pentru o stripteuză”, a citit Adrian Artene de pe spatele cărții. „Da, exact! (…) Nu se mai găsește pentru că au avut grijă să o cumpere pe toată”, a confirmat autorul. „Când am fost la Las Vegas, un prieten de acolo, un ufolog celebru. Nu știu cât de adevărate erau, dar am văzut și fotografii și xerox-uri din registrul șerifului din Las Vegas cu datele misiunii Apollo. Deci, comandantul misiunii Apollo 9 era prezentat cum țopăia pe Lună pe acolo și cum se plimba el cu rover-ul, dar conform registrului el figurează în arestul poliției din Las Vegas și e semnătura șerifului, fiind clar cine. Putem spune câteva lucruri care să încercăm să-i ajutăm pe americani. Adică, în sensul următor: s-ar putea să fi mers, dar nu atunci, s-a mers altădată. S-ar putea ca programul să fi fost cu totul diferit față de ce ni s-a prezentat nouă și atunci nouă ni s-au prezentat niște bucăți. „Nu este normal să nu mai ai nicio casetă” Nu este normal ca un asemenea eveniment să nu mai ai nici o casetă de la șase misiuni, să nu mai ai nici un gram din așa-zisa rocă lunară sau din praful lunar, pe câtă vremea la Muscova, la muzeul memorialului lui Iurii Gagarin, unde am fost, este tot, unde s-a făcut antrenament, unde avea echipaj aici pe Terra. Deci, acele probe pe care sovieticii le-au adus cu Luna 15, există, ei le arată. Sunt acolo. Pe câtă vreme, în partea asta (n.r. – America) nu sunt”, conchide generalul Emil Străinu. VEZI integral podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: CITEȘTE ȘI: Gen. Emil Străinu: „Nu se vrea să se cunoască adâncul mărilor și oceanelor” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Daniela Silivaș, dezvăluiri spectaculoase la Altceva cu Adrian Artene. De mică am avut frică asta. E unica gimnastă din România care a câștigat medalii la toate probele unei ediții a Jocurilor Olimpice
Daniela Silivaș, un nume uriaș al gimnasticii mondiale, a fost invitată la „Altceva cu Adrian Artene”, chiar cu o zi înainte ca marea sportivă să împlinească 53 de ani. Silivaș a dominat gimnastica, iar în cariera sa a numărat medalii pe bandă rulantă. Ca exemplu, la JO de la Seul, din 1988, a primit șapte note de zece și a cucerit de trei ori aurul, de două ori argintul, dar și bronzul. Daniela Silivaș, dezvăluri la Altceva cu Adrian Artene ABONEAZĂ-TE la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în premieră, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletului. Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp. „Cred că fiecare gimnastă are o probă cu care nu prea se înțelege, de mică am avut frică de sărituri, nu eram foarte puternică, nu eram o gimnastă care să alerge și să sară peste trambulină, peste cal și cred că de mică mi-am băgat în cap că nu sunt bună la sărituri. Am o frică de sărituri și uitându-mă în spate…chiar vorbeam cu colegele și antrenorii că ei m-au ajutat să trec peste asta. Dacă era după mine, mă lăsam de sărituri încă de mică. A trebuit să muncesc dublu la sărituri ca să ajung unde am ajuns și să am toate aparatele bune ca să câștig la individual”, a spus Daniela Silivaș la „Altceva cu Adrian Artene”. Nu știu dacă aveam frică de eșec, cred că eram prea mică pentru a înțelege. Eram prea copilăroasă. Mi-a plăcut gimnastica. Voiam să câștig, dar nu aveam frica…dacă nu câștig ceva o să se întâmple. Cred că am fost o gimnastă curajoasă și încercam elementele noi. Dar, tot ce îmi aduc aminte a fost frica de sărituri care a rămas cu mine. Nici acum nu-mi place să antrenez săriturile – Daniela Silivaș Daniela Silivaș a obținut 26 de medalii: trei de aur, două de argint și una de bronz la JO Seoul 1988, șapte de aur, două de argint și una de bronz la Campionatele Mondiale (1985, 1987, 1989) și cinci de aur, trei de argint și două de bronz la Campionatele Europene (1985, 1987, 1989) Activează de peste 17 în presa sportivă. La început a fost colaborator al departamentului care se ocupa de ligile inferioare, a „făcut practica” la meciuri din Liga 2 sau a treia și treptat a ajuns la secția „Fotbal Intern” a ProSport. A acumulat experiență și după patru ani a acceptat … citește mai mult
Podcast ALTCEVA cu Adrian Artene. Cum a prins viață sfântul lăcaș Biserica Kretzulescu, ctitoria fiicei lui Constantin Brâncoveanu
Podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, difuzat sâmbătă, 12 aprilie, înainte de Florii, l-a avut ca invitat pe Părintele Paroh Victor Lucian Georgescu, de la Biserica Kretzulescu, acolo unde acesta slujește. Nu puține au fost subiectele abordate, inclusiv povestea sfântului lăcaș, care a prins viață după nunta fiicei lui Constantin Brâncoveanu. În ultima ediție, „Altceva cu Adrian Artene” ne-a purtat pașii și inimile undeva pe Calea Victoriei din București, acolo unde, acum mai bine de 300 de ani, s-a așezat prima cărămidă a lăcașului de cult pe care cu toții îl știm sub denumirea Biserica Kretzulescu. Acest sfânt lăcaș are în spate o poveste profundă și puternic emoționantă, o așezare în care energiile Divine se îmbină perfect cu cele Lumești, provocând împreună întâmplarea unor Minuni de o însemnătate imposibil de descris în cuvinte. Biserică veche de trei secole Biserica Kretzulescu a fost edificată între 1720 și 1722, arată Adrian Artene care deschide un subiect extrem de interesant, cel al istoriei ridicării acestui lăcaș. Ridicat de „marele logofăt Iordache Kretzulescu și soția sa, Safta, una dintre fiicele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu”. „Acum trei secole și câțiva ani, acest loc era la marginea Bucureștiului. Și pisania de la intrare în biserică dă mărturie – ctitorii acestui sfânt lăcaș sunt marele logofăt, devenit mare vornic Iordache Kretzulescu și soția sa, domnița Safta, fiica vrednicului de pomenire martir Constantin Brâncoveanu. Safta Brâncoveanu a fost a treia fiică a domnitorului și a soției sale, mai mare decât cei patru băieți, martirizați împreună cu tatăl lor la 1714, chiar de sărbătoarea Adormirii Născătoarei de Dumnezeu. Iar sărbătoarea asta a devenit și hramul bisericii noastre – Adormirea Maicii Domnului. Probabil că ginerele și fiica voievodului Brâncoveanu s-au gândit și la momentul martiriului familiei lor, de aceea au pus acest hram”, a povestit părintele Paroh Victor Lucian Georgescu. Vizionează aici podcast-ul integral. CITEȘTE ȘI: Tradiția de FLORII care aduce norocul în fiecare casă. Semnificația sfântă a mâțișoarelor | Altceva cu Adrian Artene Icoanele FĂCĂTOARE de MINUNI de la Biserica Kretzulescu | Altceva cu Adrian Artene Semnificația FLORIILOR: „De aici începe drumul Crucii” | Altceva cu Adrian Artene Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele