Ilie Bolojan despre decizia ÎCCJ de a sesiza CCR pe legea pensiilor: Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale”

Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri, în briefingul de presă de la Guvern, două situații care au apărut în aceeași zi pe scena politică. Bolojan a vorbit despre Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și despre depunerea unei moțiuni de cenzură de către opoziție. El a explicat că următoarele zile vor arăta cât de puternică este coaliția de guvernare și dacă aceasta poate rezista presiunilor politice, inclusiv celor generate de rezultatele alegerilor de duminică, 7 decembrie. Întrebat despre legitimitatea guvernului în cazul în care CCR respinge din nou proiectul privind pensiile magistraților, Bolojan a declarat că adevăratul test va fi votul moțiunii de cenzură. „Soliditatea coaliției va fi testată în momentul în care se va ajunge la un vot pe o moțiune de cenzură. Atunci vom vedea cât este de solidă coaliția. Eu mă bazez, așa cum am spus de fiecare dată, că avem cu toții o responsabilitate și că stabilitatea politică este un element de bază care ține de ratingul României, de predictibilitate fiscală și de capacitatea de a pune economia pe baze sănătoase de anul viitor, în așa fel încât să putem ieși din această situație”, a declarat premierul. În ceea ce privește decizia ÎCCJ de a sesiza CCR cu privire la noul proiect de lege privind pensiile magistraților, Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a respectat toate procedurile cerute după prima respingere a proiectului. El a reamintit că, anterior, Curtea Constituțională considerase insuficient termenul de 10 zile pentru avizare, însă acum această problemă a fost clarificată. „Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale. Dacă data trecută, cu un vot de 5 la 4, s-a considerat că perioada de așteptare nu a fost suficientă, acum, și prin concursul CSM, am respectat acest aspect, chiar dacă avizul a fost negativ. Aspectele de neconstituționalitate pe probleme de proceduri astăzi nu se mai pun. Sper să se ajungă pe fond și să se constate că măsurile propuse de guvern nu doar sunt corecte din punct de vedere social, al echității și al sustenabilității sistemului de pensii, dar sunt și constituționale”, a spus Bolojan. Premierul a evitat să comenteze scenariile privind o posibilă rupere a coaliției în funcție de rezultatele alegerilor.
Alegeri Primăria Capitalei 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Între ce candidati se dă batălia pentru funcția de primar

Bucureștenii sunt chemați la vot duminică pentru alegerea primarului general, după ce Nicușor Dan a părăsit funcția în urma alegerii sale ca președinte al României. Primăria Capitalei este condusă în prezent de Stelian Bujduveanu, care a preluat atribuțiile de primar general după validarea lui Nicușor Dan ca șef al statului. Cum arată buletinul de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, cuprinde 17 candidați înscriși în cursa pentru funcția de primar general. Lista și ordinea acestora au fost stabilite înainte ca doi independenți, Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici, să își anunțe retragerea: Cătălin Drulă (USR); Daniel Băluță (PSD); George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri); Ciprian Ciucu (PNL); Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate); Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache); Gheorghe Macovei (Partidul România Mare); Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit); Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român) Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune); Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”); Dănuț Angelo Trifu (independent); Eugen Orlando Teodorovici (independent / candidat retras); Gheorghe Nețoiu (independent); Vlad Gheorghe (independent / candidat retras); Angela Negrotă (independent); Constantin-Titian Filip (independent). Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. Evoluția sondajelor de opinie pentru alegerile la Primăria Capitalei MEDIAFAX prezintă evoluția sondajelor de opinie din ultimele luni, pentru a urmări cum s-au modificat intențiile de vot în cursa pentru Primăria Capitalei. Sondaj CURS – 19 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Cătălin Drulă – 18%3. Ciprian Ciucu – 18%4. Anca Alexandrescu – 10%5. Cristian Popescu Piedone – 9% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 8–17 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă din București. Marja de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Avangarde – 26 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 18%4. Anca Alexandrescu – 16%5. Cristian Popescu Piedone – 8% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19–25 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Marja de eroare este de ±3,2%. Sondaj Avangarde – 12 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Vlad Gheorghe – 5% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 2–7 noiembrie, pe un eșantion de 1.080 de respondenți, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CURS – 15 noiembrie 1. Daniel Băluță – 27%2. Ciprian Ciucu – 22%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 15%5. Virgil Alexandru Zidaru – 5% Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din București. Datele au fost colectate față în față, în perioada 3–14 noiembrie 2025. Marja maximă de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate conform structurii pe vârste a populației Capitalei, potrivit datelor INS. Sondaj AtlasIntel – 17 noiembrie 1. Cătălin Drulă – 19,2%2. Daniel Băluță – 18,6%3. Ciprian Ciucu – 18,1%4. Anca Alexandrescu – 17,9%5. Ana Ciceală – 7,1% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 12–14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane, prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2%. Sondaj INSCOP – 20 noiembrie 1. Daniel Băluță – 26,6%2. Ciprian Ciucu – 24,2%3. Anca Alexandrescu – 19,1%4. Cătălin Drulă – 11,6%5. Ana Ciceală – 6,5% Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 17–19 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.107 persoane. Eroarea maximă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Flashdata – 21 noiembrie 1. Ciprian Ciucu – 21,5%2. Daniel Băluță – 20,5%3. Cătălin Drulă – 19%4. Anca Alexandrescu – 18%5. Ana Ciceală – 7% Sondajul Flashdata a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, selectați aleatoriu din aproximativ 4.500 de chestionare online completate. Metoda de colectare a datelor a fost CAWI (chestionare online), distribuite pe mai multe site-uri, cu targetare prin ads pe criterii socio-demografice și filtre anti-răspunsuri nevalide. Marja de eroare teoretică este ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CIRA – 28 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Anca Alexandrescu – 19%4. Cătălin Drulă – 18%5. Ana Ciceală – 5% Sondajul CIRA a fost realizat online, în perioada 20–26 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.182 de respondenți adulți. Marja de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost efectuată la comanda candidatului Vlad Gheorghe. Sondaj AtlasIntel – 1 decembrie 1. Daniel Băluță – 23,3%2. Anca Alexandrescu – 23,2%3. Ciprian Ciucu – 21,7%4. Cătălin Drulă – 15,5%5. Ana Ciceală – 8,4% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 27–30 noiembrie 2025, prin recrutare digitală aleatorie. Au participat 2.964 de respondenți. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale. Sondaj CURS – 3 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Ana Maria Ciceală – 7% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 26–30 noiembrie 2025, pe un eșantion probabilistic, multistadial și stratificat, format din 1.031 de respondenți adulți din București. Datele au fost colectate prin metoda CATI. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj INSCOP – 4 decembrie 1. Daniel Băluță – 28,2%2. Ciprian Ciucu – 27,1%3. Anca Alexandrescu – 21%4. Cătălin Drulă – 11,1%5. Ana Ciceală – 6,9% Sondajul INSCOP a fost realizat pentru informat.ro în perioada 2–3 decembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.200 de persoane. Marja de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj ARA – 5 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 24%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 18%Alt candidat – 12% Sondajul ARA, realizat la comanda Antena 3 CNN, a fost efectuat
Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin

Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.
Parlamentul german susține controversata lege privind serviciul militar în contextul amenințării rusești

Parlamentul Germaniei a adoptat vineri o lege nouă a serviciului militar, care are ca scop să mărească efectivele Bundeswehr și să atingă obiectivele NATO. Această decizie a Germaniei este luată în contextul în care tensiunile cu Rusia determină apeluri la consolidarea capacităților de apărare în întreaga Europă. Legea, votată după luni de discuții, introduce un sistem dublu: un serviciu voluntar cu beneficii mai mari pentru a atrage recruți tineri și, dacă înscrierile nu sunt suficiente, parlamentarii pot activa recrutarea obligatorie în funcție de necesități. Acest lucru ar necesita un vot separat în Bundestag și ar putea implica o selecție aleatorie dacă numărul persoanelor eligibile este mai mare decât cel necesar. Ministerul Apărării ar raporta cifrele privind recrutarea către parlament la fiecare șase luni. Proiectul de lege prevede obiective noi pentru Bundeswehr, cu scopul de a ajunge la 260.000 de soldați activi, față de 183.000 în prezent, și cel puțin 200.000 de rezerviști până în 2035. Într-o măsură fără precedent de la suspendarea recrutării obligatorii în 2011, toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși evaluărilor medicale. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor primi cereri de declarare a disponibilității de a servi, deși răspunsul obligatoriu revine doar bărbaților.
Alegeri Primăria București 2025: Cum poți vota dacă ai viză de flotant

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că duminică, bucureștenii vor putea vota doar la secțiile de votare la care sunt arondați, potrivit adresei de domiciliu sau de reședință. Mai jos explicăm care este diferența dintre domiciliu și reședință: Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Întrucât domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate. Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”. Pentru declararea locuinței secundare, este necesară obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței). Altfel spus, reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Poți vota la alegerile din București dacă ai viză de flotant? Pe scurt, da, însă trebuie îndeplinită o condiție principală: reședința trebuie stabilită în București cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor – în acest caz până cel târziu 7 iunie 2025. O persoană cu viză de flotant în București poate vota pe 2 tipuri de liste: pe listele permanente, dacă a depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 23 de zile înainte de data alegerilor (14 noiembrie), dar doar dacă a obținut dovada reședinței cu șase luni înaintea alegerilor (7 iunie). În acest caz, alegătorul va fi radiat de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi va exercita dreptul de vot la scrutinul pentru care a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi are reşedinţa pe listele suplimentare: Dacă persoana are flotant valabil de peste 6 luni în Capitală, poate vota la alegerile pentru Primărie și dacă nu a depus cererea pentru înscrierea în Registrul electoral. În această situație, însă, va fi trecută pe listele suplimentare în secția de votare aferentă adresei de reședință. De menționat aici este faptul că alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal. CITEȘTE ȘI: Cu ce documente poți vota la alegerile de duminică. Ce faci dacă ai buletin expirat sau doar carte provizorie Cum afli la ce secție de votare ești arondat? Alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. De obicei, o persoană este inclusă pe lista permanentă pe baza domiciliului, dar dacă și-a înregistrat reședința la primărie, va fi alocată unei secții conform adresei de reședință (flotant). Aceste informații se regăsesc în Registrul Electoral, care poate fi consultat pe pagina www.registrulelectoral.ro. Pe această pagină trebuie completate câmpurile cerute: CNP, Numele de familie și trebuie aleasă opțiunea de „Alegeri locale parțiale 07.12.2025”.
Cu ce documente poți vota la alegerile de duminică. Ce faci dacă ai buletin expirat sau doar carte provizorie

Alegătorii care merg la urne pduminică, la alegerile locale parțiale, pot vota doar dacă prezintă un act de identitate valabil în ziua scrutinului. Sunt recunoscute cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, precum și pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Elevii din școlile militare pot vota cu carnetul de serviciu militar. Autoritățile precizează că pașaportul simplu și pașaportul simplu electronic (turistic) nu pot fi folosite la vot. Ce se întâmplă dacă ai buletinul expirat Alegătorii care au actul de identitate expirat nu pot vota. Pentru a putea participa la scrutin, aceștia trebuie fie să își reînnoiască documentul în timp util, fie să solicite o carte de identitate provizorie, care este acceptată la vot atât timp cât este valabilă în ziua alegerilor. Este valabilă cartea de identitate provizorie la vot? Da. Cartea de identitate provizorie poate fi folosită pentru exercitarea dreptului de vot, cu condiția să fie în termen de valabilitate. În cazul în care alegătorul votează în localitatea de reședință, este necesară și dovada de reședință, document care însoțește actul de identitate. Cum dovedești reședința Dovada reședinței se poate face prin mențiunea oficială înscrisă pe documentul care însoțește cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate sau cartea de identitate provizorie. Alegătorii pot vota doar în localitatea în care figurează cu domiciliul sau reședința declarată. Unde au loc alegerile pe 7 decembrie 2025 Alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău și pentru primarul general al municipiului București au loc simultan cu alegerile pentru primari în circumscripțiile: Remetea (Bihor), Mihai Eminescu (Botoșani), Marga (Caraș-Severin), Dobromir și Lumina (Constanța), Găești (Dâmbovița), Sopot (Dolj), Valea Ciorii (Ialomița), Vânători (Iași), Poienile de sub Munte și Șieu (Maramureș) și Cârța (Sibiu). Unde pot vota alegătorii Votul se exercită exclusiv în România, doar la secția de votare la care alegătorul este arondat, în funcție de domiciliu sau reședință. La alegerile locale nu se organizează secții de vot în străinătate.
Stelian Bujduveanu: Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București

„Astăzi a fost un moment important pentru Capitală și sunt bucuros că am marcat finalul acestui mandat printr-o investiție esențială pentru viitorul orașului”, a transmis Stelian Bujduveanu pe Facebook. Edilul afirmă că valoarea totală a investiției se apropie de 400 de milioane de euro. „Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București. Aproape 400 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea depourilor și achiziția de noi tramvaie și troleibuze”, a precizat acesta. Finanțare BEI pentru proiectele prioritare ale Capitalei Bujduveanu a declarat că investiția include și o componentă de cofinanțare obținută prin Banca Europeană de Investiții. „Pe lângă cele aproape 2 miliarde de lei finanțare europeană nerambursabilă, Municipiul București a apelat la Banca Europeană de Investiții pentru asigurarea cofinanțării. BEI a aprobat o finanțare de 300 de milioane de euro pentru a susține proiectele prioritare ale Primăriei Capitalei în domeniul mobilității și modernizării transportului public de suprafață, precum și proiecte esențiale în domeniul termoficării”, a adăugat Bujduveanu. El subliniază că mixul de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii permite derularea unor proiecte majore. „Această combinație de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii ne oferă capacitatea de a realiza investiții majore, imposibil de atins altfel”, a mai scris primarul general interimar.
Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP

AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025. „Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP. Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro. În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare. Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00. Acte necesare Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.
BEC București declară ilegal clipul filmat la Palatul Cotroceni cu Nicușor Dan, Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu. BEC cere stergerea acestuia

Potrivit deciziei, materialul are caracter electoral și a fost realizat într-un spațiu instituțional al statului, cu implicarea președintelui în favoarea unui candidat. Clipul a fost inițial publicat pe rețelele de socializare de Vlad Voiculescu, fiind ulterior redistribuit de USR și de lideri ai formațiunii. Videoul a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei. Biroul Electoral de Circumscripție București a considerat clipul drept mesaj cu caracter electoral. Totodată, utilizarea Palatului Cotroceni – sediul Președinției României – ca fundal pentru un mesaj cu miză electorală a fost considerată o încălcare a regulilor privind folosirea resurselor publice în campaniile electorale. În înregistrarea distribuită online, Nicușor Dan, Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru presupusa lipsă de sprijin, în perioada 2020–2022, în ceea ce privește suspendarea abuzurilor urbanistice din Capitală. Conținutul clipului a fost calificat de BEC drept mesaj cu caracter electoral, cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, acolo unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. În urma deciziei, înregistrarea urmează să fie eliminată de pe rețelele sociale și din mediul online.
Bogdan Ivan după discuțiile cu omologul austriac: Neptun Deep este punctul-cheie

În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer. Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor. „Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE. „Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul.