AUR anunță că va participa la consultările cu Nicușor Dan: Când exclude anticipat un partid, președintele abandonează rolul de mediator
„Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR. Partidul susține că „președintele este obligat să respecte procedura constituțională, rolul Parlamentului și principiul reprezentării democratice”, dar și că Nicușor Dan „are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, dar această apreciere este manifestată după consultări, nu înaintea lor”. „Ea trebuie exercitată în funcție de configurația parlamentară, de posibilitatea formării unei majorități și de rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituție. În această procedură, Președintele nu acționează ca lider de partid și nici ca adversar politic al unei formațiuni parlamentare. El are obligația de a se comporta ca garant al echilibrului instituțional”, afirmă reprezentanții AUR. Partidul acuză că președintele Nicușor Dan își abandonează rolul de mediator atunci când exclude un partid înaintea unor consultări politice. „Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, Președintele abandonează rolul de mediator și se poziționează ca actor politic partizan”, susțin reprezentanții AUR. AUR: Partidele nu pot fi eliminate anticipat Partidul afirmă că președintele trebuie să parcurgă procedura prevăzută de art. 103 din Constituție „cu bună-credință instituțională, nu cu soluția deja stabilită și anunțată public înaintea consultărilor”. „Într-un stat democratic, partidele parlamentare nu pot fi eliminate anticipat dintr-o procedură constituțională printr-o declarație politică a Președintelui. AUR participă la consultări nu în nume propriu, ci în numele cetățenilor care l-au votat și care sunt reprezentați în Parlament”, se arată în comunicatul de presă transmis. Potrivit AUR, Constituția României nu permite ca procedura de desemnare a Prim-ministrului să fie transformată într-un instrument de excludere politică prestabilită, iar Președintele nu poate mima consultările, nu poate ignora reprezentarea parlamentară și nu poate reduce votul românilor la o realitate convenabilă doar atunci când confirmă propria sa opțiune politică, fiindcă aici nu vorbim despre persoana fizică Nicușor Dan. Cu toate acestea, potrivit articolului 148 din Constituție, Parlamentul, Președintele României, Guvernul, dar și autoritatea judecătorească, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul apărării la UE, iar astfel, România trebuie să păstreze o direcție o direcție pro-europeană.
Irineu Darău, despre relația USR cu Ilie Bolojan: I-am fost alături. Am fost un stâlp de susținere
Ministrul Economiei a explicat că relația dintre cei doi s-a desfășurat fără probleme și fără suprapuneri majore de atribuții, subliniind că respectul profesional este reciproc. „N-am avut nici o zonă de suprapunere prea mare, dar nici vreun fel de problemă în relația noastră și cred că respectul față de muncă a fiecăruia e reciproc”, spune Darău la Digi24. Referitor la relația dintre premierul Bolojan și miniștrii USR, ministrul Economiei a afirmat: Ilie Bolojan este unul dintre liderii reformiști remarcabili. Îmi permit să spun că în toată această perioadă USR, miniștrii USR, liderii USR, au demonstrat că în această, sub această, dacă vreți, umbrelă a reformismului că am fost un fel de stâlp susținere”. În opinia ministrului Economiei, România are nevoie de o „țesătură de lideri”, întrucât un singur om nu poate gestiona toate provocările țării. „Un singur om nu poate să lucreze și să rezolve tot. Chiar cred că în România avem nevoie de o țesătură de lideri, unii mai sus, alții mai mijlocii, poate, dar lideri care să susțină practic și retoric și faptic această agenda reformistă. Și m-aș bucura ca fiecare partid care se vrea reformist, nu doar pro-european”, spune Darău. Ministrul a făcut declarații și despre criza politică: „E una dintre aproape singurele situații în care nu simt care este scenariul mai probabil. Cred că aritmetica parlamentară înseamnă o împărțire în parlament care face acum foarte, foarte grea degajarea unei majorități”.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Un lider PNL îi face praf pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma: Au fost atât de neobrăzați
Primarul Ștefan Ilie, care este președintele filialei PNL Tulcea, a spus că nu face parte din tabăra lui Hubert Thuma și a criticat faptul că unii lideri liberali au început să vorbească despre menținerea PNL la guvernare imediat după moțiunea de cenzură a PSD și AUR. „Eu nu sunt în aripa Thuma, pentru că eu știu de ce Thuma, Predoiu și alți colegi își doresc. Au fost atât de neobrăzați încât nici măcar n-a fost votată moțiunea, se număra acolo, și deja au început să dea declarații”, a spus Ștefan Ilie într-o conferință la care a participat și jurnalistul Mediafax. Edilul a acuzat PSD că a provocat criza politică „de teama lui Ilie Bolojan”. „Consider că PSD a făcut o mare nenorocire poporului român, pentru interesul lor și de teama lui Ilie Bolojan”, a declarat primarul municipiului Tulcea. Ștefan Ilie a susținut că PNL trebuie să rămână în opoziție și să se strângă în jurul unor lideri precum Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu. „Cred că Partidul Național Liberal trebuie să rămână în opoziție. Cred că trebuie să se strângă în jurul unui om ca Bolojan, unui om ca Ciprian Ciucu, că și-au găsit niște lideri care sunt serioși”, a spus primarul. Acesta a adăugat că cei care au dat jos Guvernul trebuie lăsați să conducă.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România
Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.
Vladimir Putin simplifică acordarea pașapoartelor rusești în Transnistria. Cum a reacționat Maia Sandu
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat un decret care facilitează acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Transnistria, teritoriu separatist prorus aflat oficial în componența Republicii Moldova, relatează AFP. Conform noilor reglementări, locuitorii Transnistriei vor putea obține cetățenia fără să îndeplinească condițiile care erau cerute anterior, condiții precum a fi locuit cel puțin cinci ani în Rusia, să cunoască limba rusă și să dețină cunoștințe despre istoria și legislația Rusiei. Reacția autorităților de la Chișinău a venit rapid. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat: „În ceea ce privește decretul emis de Putin, probabil că au nevoie de mai mulți oameni pentru a fi trimiși în Ucraina în război. De la începutul războiului, majoritatea locuitorilor din regiune au optat pentru cetățenia moldovenească, deoarece se simțeau mai în siguranță cu cetățenia Republicii Moldova decât cu cea a Rusiei”. Politica de facilitare a acordării pașapoartelor a fost utilizată anterior și în regiunile separatiste din Georgia, precum Abhazia și Osetia de Sud, după războiul din 2008. În 2024, Vladimir Putin a semnat un decret similar pentru cetățenii acestor teritorii.
Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”
Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Nicușor Dan, de Ziua Libertății Religioase: Suntem datori să denunțăm extremismul religios
În cadrul mesajului său cu prilejul Zilei Naționale a Libertății Religioase, președintele Nicușor Dan a îndemnat la valorile religioase trebuie să devină o sursă de echilibru și că ele nu trebuie folosite ca pretexte pentru diviziuni. „Într-o societate matură, conștientă de răspunderea față de oameni și de binele comun, exercițiul libertății religioase este fundamental. De aceea, îndemnul meu este de a nu folosi valorile religioase ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile, ci să le asumăm mereu ca sursă de echilibru, cunoaștere și apropiere. Încurajez cultele și comunitățile credincioșilor din România să investească în continuare în dialogul constructiv, să susțină pe mai departe valorile europene și democratice și să fructifice noi căi de colaborare în beneficiul întregii societăți”, a declarat președintele Nicușor Dan, în comunicatul de presă publicat de Președinție. Acesta a precizat că proliferarea conflictelor și resurgența extremismelor ne îndeamnă să reflectăm și să acționăm în spiritul fondator al comunității europene întemeiată pe convertirea valorilor religioase în valori politice și civice: libertatea, adevărul, solidaritatea, pluralismul, diversitatea și respectul. „Cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare”, a declarat președintele. Acesta a mai precizat că, de-a lungul timpului, cultele religioase din România au mobilizat energiile, aspirațiile, viziunea și forța de acțiune a întregii societăți în direcția obiectivelor importante pentru țară, consolidând parcursul european și transatlantic al României. „În acest fel, avem șansa să construim împreună o România prosperă, stabilă și sigură, pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare”, a declarat Nicușor Dan. În fiecare an, în data de 16 ani este celebrată Ziua Națională a Libertății Religioase. În această zi este una de apreciere și pentru contribuția Cultelor la viața societății românești este apreciată.