Ciolacu: Am făcut cel mai mare pas din cariera mea politică. Am venit acasă
Ciolacu a votat pentru „un parteneriat real cu primarul municipiului Buzău și cu Primăria municipiului Buzău”. „Trebuie să recunoaștem faptul că municipiul Buzău este motorul economic al județului Buzău și dacă vrem să aducem schimbări majore de fond și reforme în județul Buzău acest lucru nu poate fi realizat decât printr-un parteneriat real cu municipiul Buzău și, normal, cu celelalte autorități. Sunt domenii esențiale precum sănătatea, educația, transportul în comun și pentru a fi eficienți și a avea servicii mai bune și costuri mai mici, nu putem să o facem decât prin acest parteneriat”, a afirmat Ciolacu. Expertiză, experiență, determinare și foarte mult bun simț Acesta a adăugat că Buzăul are nevoie de un plan de dezvoltare, de un nou ritm de dezvoltare, un ritm mai alert. Are nevoie de expertiză, experiență, determinare și foarte mult bun simț. „Cred că Autostrada Moldovei a adus și aduce foarte multe oportunități, mai ales economice județului Buzău. Noi trebuie să ne implicăm și să nu scăpăm aceste oportunități. De asemenea, îmi doresc ca să vină cât mai mulți buzoieni la vot pentru că doar așa apărăm democrația, indiferent cu cine votează. Eu cred într-un viitor mult mai bun și un trai mult mai bun în municipiu Buzău”, a declarat Ciolacu. Întrebat despre revenirea în Buzău, Ciolacu a afirmat: „Am făcut cel mai mare pas din cariera mea politică. Am venit acasă”. Marcel Ciolacu candidează pentru șefia CJ Buzău.
Urnele pentru alegerea noului primar general al Capitalei s-au deschis
Alegerile au loc după ce fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României. Bucureștenii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, potrivit AEP. În București vor fi organizate 1.289 de secții de votare. În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240. 1.779.080 de alegători Potrivit datelor oficiale, În București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 alegători în Sectorul 1, un număr de 292.894 de alegători înregistrați în Sectorul 2, un număr de 440.813 de alegători în Sectorul 3, un număr de 269.362 alegători în Sectorul 4, un număr de 239.783 în Sectorul 5 și un număr de 325.543 de alegători în Sectorul 6. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 21:00. Alegătorii care merg la urne pot vota doar dacă prezintă un act de identitate valabil în ziua scrutinului. Sunt recunoscute cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, precum și pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Autoritățile precizează că pașaportul simplu și pașaportul simplu electronic (turistic) nu pot fi folosite la vot.
Alegeri Primăria București 2025. Capitala votează astăzi primarul general
Astăzi au loc alegeri în București, după ce fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României. Bucureștenii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, potrivit AEP. În București vor fi organizate 1.289 de secții de votare. În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240. Potrivit datelor oficiale, În București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 21:00. Acte necesare Alegătorii care merg la urne pot vota doar dacă prezintă un act de identitate valabil în ziua scrutinului. Sunt recunoscute cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, precum și pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Elevii din școlile militare pot vota cu carnetul de serviciu militar. Autoritățile precizează că pașaportul simplu și pașaportul simplu electronic (turistic) nu pot fi folosite la vot. Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Cum afli la ce secție de votare ești arondat? La aceste alegeri, alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. De obicei, o persoană este inclusă pe lista permanentă pe baza domiciliului, dar dacă și-a înregistrat reședința la primărie, va fi alocată unei secții conform adresei de reședință. Aceste informații se regăsesc în Registrul Electoral, care poate fi consultat pe pagina www.registrulelectoral.ro. Pe această pagină trebuie completate câmpurile cerute: CNP, Numele de familie și trebuie aleasă opțiunea de „Alegeri locale parțiale 07.12.2025”. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate. Buletinul de vot pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii la aceste alegeri include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici. Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă. Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR), Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD), George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT), Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL), Ana-Maria Ciceală – Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS), Liviu Gheorghe Florea – Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache (PNȚMM), Gheorghe Macovei – Partidul România Mare (PRM), Oana Crețu – Partidul Social Democrat Unit (PSDU), Mihai Lasca – Patrioții Poporului Român (PPR), Rareș Lazăr – Partidul România în Acțiune (PRA), Anca Alexandrescu – Alianța electorală „Dreptate pentru București”, Dan Trifu – candidat independent, Eugen Orlando Teodorovici – candidat independent, Gheorghe Nețoiu – candidat independent, Vlad Gheorghe – candidat independent, Angela Negrotă – candidat independent, Filip Titian – candidat independent. Mai multe detalii despre candidați găsiți AICI.
AUR acuză Biroul Electoral Județean Buzău după ce a respins toate sesizările formațiunii
Potrivit AUR, mai multe conturi și publicații online ar fi continuat campania electorală în 6 decembrie, prin materiale considerate de partid drept propagandă de influențare a alegătorilor. „AUR a semnalat oficial că numeroase conturi și publicații online au continuat campania electorală cu o zi înainte de vot, prin articole, postări și etichetări menite să influențeze electoratul. Deși dovezile au fost depuse la dosar, majoritatea BEJ Buzău, formată din reprezentanți PSD, judecători, AEP, minorități, UDMR, ACT și PRM, a decis să respingă toate sesizările fără a analiza fondul problemei”, se arată în comunicatul partidului, emis sâmbătă. Potrivit partidului, „Această atitudine ridică semne grave de întrebare privind imparțialitatea BEJ și respectarea dreptului cetățenilor la un vot liber, neinfluențat. AUR consideră că astfel de decizii compromit încrederea publică în procesul electoral chiar în ajunul alegerilor”. Duminică, în cadrul alegerilor parțiale din România, buzoienii își vor alege președintele Consiliului Județean după ce Lucian Romașcanu, fostul președinte, a părăsit postul pentru a la Curtea de Conturi Europeană. Printre candidați se numără fostul premier PSD, Marcel CIolacu, Mihai-Răzvan Moraru din partea alianței PNL-USR, iar din partea AUR, Ștefăniță-Alin Avrămescu.
STS anunță că au fost luate măsuri de prevenire a riscurilor de securitate cibernetică la alegerile de duminică
STS anunță că a implementat cerințele operaționale stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă și Institutul Național de Statistică, în vederea utilizării aplicațiilor și sistemelor informatice de monitorizare a prezenței la vot, de prevenire a votului ilegal și de centralizare a proceselor-verbale. Și cu ocazia acestui scrutin, în data de 7 decembrie 2025, începând cu ora 7:00, pe site-ul https://prezenta.roaep.ro cetățenii interesați vor putea urmări în timp real prezența la vot, precum și rezultatele cumulate, imediat după închiderea secțiilor, pe măsură ce sunt centralizate datele din procesele-verbale. Totodată, echipa de dezvoltare software a realizat integrarea cu sistemul de evidență a persoanelor al Ministerului Afacerilor Interne, pentru a permite consultarea domiciliului și a reședinței pentru votanții care dețin carte electronică de identitate (CEI). Aceștia nu trebuie să prezinte altă dovadă a domiciliului sau a reședinței pentru verificarea dreptului de vot. STS anunță că la nivelul infrastructurii IT&C utilizate la alegeri au fost aplicate măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică și a eventualelor disfuncționalități tehnice. Pentru organizarea alegerilor locale parțiale, STS a instruit aproximativ 3.000 de persoane desemnate de AEP să activeze în birourile secțiilor de votare și a pus la dispoziție infrastructura tehnică necesară – sisteme informatice securizate, echipamente de telecomunicații, tablete și telefoane. Un centru de suport tehnic va funcționa pe durata alegerilor la nivelul STS. Duminică au loc alegeri în Capitală, în Buzău și în alte 12 orașe și comune din țară.
Mihai Fifor, atac la Nicușor Dan: Armata României nu face zgomot, dar cere respect
Deputatul PSD vorbește sâmbătă, într-o postare pe Facebook, despre starea de provizorat de la MApN. „Sunt deja zile întregi de când Ministerul Apărării nu are un ministru plin, iar această prelungită stare de provizorat, dublată de decizia fără precedent a președintelui Dan de a nu semna avansările de 1 Decembrie, a generat nedumerire și o nemulțumire profundă în rândul militarilor. Nu vorbim doar despre o procedură suspendată, ci despre mesajul transmis indirect, dar dureros, către una dintre cele mai importante instituții ale statului: lipsa de respect”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. Fostul ministru al Apărării spune că aștepta de la președinte „să fie cel care aduce o rază de speranță în rândul militarilor, speranța că sunt văzuți și ascultați, că cineva le înțelege grijile și presiunea uriașă a responsabilității pe care o poartă în fiecare zi, în uniformă”. „Dacă pe USR-istul Moșteanu l-a interesat obsesiv doar propria imagine, iar pe Bolojan nu îl interesează Armata României decât ca bază numeroasă pentru noi tăieri de venituri, atunci era firesc să așteptăm măcar din partea președintelui Dan un gest minim de solidaritate și prețuire. Armata României nu face zgomot. Nu cere privilegii. Dar sigur cere respect. Respectul se demonstrează prin decizie, prin asumare, prin gesturi care nu lasă loc de îndoială. În locul acestui minim gest firesc, am asistat la tăcere, iar tăcerea este nedreaptă, rece și apăsătoare”, adaugă Mihai Fifor. El mai spune că militarii nu cer favoruri, dar au dreptul la recunoaștere, iar atunci când aceasta întârzie sau dispare, se pierde încrederea în sistemul pe care îl servesc. „România are o armată puternică, loială și stabilă, iar forța acestei instituții nu stă doar în tehnică, bugete sau programe de înzestrare, ci în oamenii din uniformă – în moralul lor, în sentimentul că statul îi respectă și le recunoaște munca. Dacă vrem o armată demnă și motivată, trebuie să îi arătăm respectul pe care ea îl oferă țării, zi de zi, în liniște și fără ostentație”, a mai scris social-democratul.
Lasconi, la un an de la anularea alegerilor: Cea mai grea lovitură pentru democrația românescă din ultimii 36 de ani
„A trecut un an de când democrația din România a primit cea mai grea lovitură din ultimii 36 de ani. Rezultatul: un popor și mai dezbinat, împărțit în multe tabere, teoria conspirației este mai prezentă decât realitatea, percepțiile sunt mai puternice decât adevărul, mulți și-au pierdut încrederea în vot, în instituțiile statului și tuturor ne merge mai rău ca anul trecut. Deși mă consider o femeie optimistă nu reușesc să văd la fel viitorul României. Încă mai sper că Dumnezeu nu ne va lăsa”, scrie sâmbătă pe Facebook Elena lasconi. Ea susține că sistemul, disperat să țină cu dinții de putere, a dat de pământ cu democrația și a îmbolnăvit România. „În fiecare zi e măcinată de ură, neîncredere, dezbinare, dezinformare, frică și nemulțumire. Ce bine poți construi pe o astfel de temelie? Încă mai cred în oameni. Sper ca oamenii de bună credință din țara pe care o iubesc să nu stea deoparte. Cred în tineri, cred în femeile care se luptă zi de zi ca familiile lor să o ducă mai bine. Și mai cred că doar prin empatie și iubire de semeni putem face bine România”, a adăugat Elena Lasconi. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre istorică, anularea primului tur al prezidențialelor, reținând că unul dintre candidați a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, într-un mod care a distorsionat rezultatul votului. În primul tur al alegerilor, independentul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, urmat de Elena Lasconi.
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea Nordis. Modificările aduse în domeniul imobiliar
„Am semnat astăzi decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook. Reguli mai ferme pentru dezvoltatori Potrivit președintelui, noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru și „introduce reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare”. Totodată, actul normativ limitează avansurile cerute cumpărătorilor: maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru realizarea structurii de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare. „Sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri”, a mai transmis șeful statului. Nicușor Dan subliniază că scopul pachetului de măsuri este „creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință”. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.
Informații CNSAS: Candidat la Primăria Capitalei, cadru al Securității din București
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat vineri că a primit o fișă de cadre din care rezultă că Gheorghe Nețoiu a fost „cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”. „Pentru domnul Nețoiu Gheorghe, n. 01.08.1959, candidat la funcția de primar general al Municipiului București, CNSAS a primit la data de 25.11.2025, informații noi și neprocesate, respectiv, o fișă de evidență cadre, din care rezultă faptul că a fost cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”, a transmis vineri CNSAS. Potrivit comunicatului, verificările în acest caz sunt în curs de finalizare. CNSAS a anunțat că a primit și procesat de la Birourile Electorale de circumscripție date pentru persoanele care candidează în 6 unități administrativ-teritoriale și 1 consiliu județean, din totalul de 14 unități administrativ teritoriale în care se organizează alegeri locale parțiale. „Au fost procesate informații pentru 43 de persoane, dintre care 29 sunt născute după 22.12.1973 și, conform art. 2, lit. b, teza 3 din OUG 24/2008, nu se încadrează în prevederile legale”, transmite CNSAS.
Istoric: cum s-a votat în București la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei și ce știm despre prezență
Locuitorii Capitalei sunt așteptați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – în secțiile de vot, de data aceasta pentru a vota un nou primar general, după ce câștigătorul de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost ales șef al statului prezidențialele din acest an. Primarul desemnat câștigător în urma scrutinului de duminică, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028. Din iunie 2024 au fost 8 tipuri de alegeri la care bucureștenii au putut să își exercite dreptul constituțional: Locale + europarlamentare (9 iunie 2024) Prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024) Parlamentare (1 decembrie 2024) Prezidențiale (tur 2, anulat) – (8 decembrie 2024) Prezidențiale (turul 1) – (4 mai) Prezidențiale (turul 2) – (18 mai) Conform celor mai recente statistici publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înscriși în Registrul electoral la data 11 noiembrie 2025 pentru circumscripţia electorală nr. 42 a municipiului Bucureşti este de 1.782.163. Ce și unde votează bucureștenii Locuitorii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teordorovici. Votarea se desfășoară duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 – 21:00. Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Galeria primarilor generali ai României de după Revoluție Duminică are loc al treilea tur de scrutin parțial din Capitală, din 1992 în prezent. Cei doi primari care au câștigat mandatele în urma alegerilor parțiale au fost Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005. Primari generali aleși și interimari din 1992 în prezent: 1992: Crin Halaicu (CDR) 1996: Victor Ciorbea (CDR) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier) Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 — noiembrie 1998 1998: Viorel Lis (PNȚCD) – alegeri parțiale 2000: Traian Băsescu (PD) 2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) (iunie — decembrie 2004, ales președinte) Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005) 2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) – alegeri parțiale 2008: Sorin Oprescu (PSD/Independent) 2012: Sorin Oprescu (PSD/Independent) (2012— septembrie 2015) Interimari: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2025– noiembrie 2015) Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016) 2016: Gabriela Firea (PSD) 2020: Nicușor Dan (Independent) 2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte) Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent) Cele mai „strâse” rezultate și cea mai mare prezență la vot Primii doi clasați la alegerile locale în ultimul sfert de secol: Alegeri 2000: Traian Băsescu: 51,62% Sorin Oprescu: 50,22% Alegeri 2004 Traian Băsescu: 51,23% Adrian Năstase: 48,77% Alegeri 2008 Sorin Oprescu: 56,55% Vasile Blaga: 43,44% Alegerile 2012: Sorin Oprescu: 54,79% Silviu Prigoană: 17,12% Alegeri 2016: Gabriela Firea: 42,97% Nicușor Dan: 30,52% Alegeri 2020 Nicușor Dan: 42,81% Gabriela Firea: 37,97% Alegeri 2024 Nicușor Dan: 47,94% Gabriela Firea: 22,17% Prezența la vot la alegerile locale la termen, conform statisticilor electorale, a fost în scădere cu 15% din 1992 până în 2024: 2024 – 49,55% 2020 – 45,57% 2016 – 48,14% 2012 – 56,26% (din 2012 se votează într-un singur tur la locale) 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul 2) 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul 2) 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul 2) 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul 2) 1992 – 65% (primul tur) – Prezență – record postdecembristă, 50% (turul 2) În ceea ce privește Capitala, prezența a fost mai redusă decât media națională. Prezența la ultimele trei scrutine locale a fost de: 2024 – 41,19% 2020 – 36,72% 2016 – 33,23% (Sursa: AEP/Rezultate vot)