Miruță spune că navele petroliere nu au fost incluse pe lista de sancțiuni UE / SUA când au trecut ultima oară în Portul Constanța
„În ultimele ore au circulat informații potrivit cărora 6 nave petroliere aflate pe listele de sancțiuni ale UE/SUA ar fi operat în portul Constanța. Subiectul este unul serios, e legitim să fie de interes public, dar merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor. Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța”, a scris Miruță, pe Facebook. Acesta a enumerat navele în cauză. Primul petrolier amintit de ministru este DASHAN / MIANZIMU, despre care spune că a trecut ultima dată prin portul Constanța în august 2023 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2024. A doua navă este CELINE, iar ultima trecere prin Portul Constanța a fost în 14.10.2023, iar sancțiunile au fost impuse în octombrie 2025. Cel de-al treilea petrolier, IRA / BELA, a intrat în portul Constanța la 12.03.2024 și a plecat la 15.03.2024; a fost inclusă pe lista de sancțiuni în 2025, potrivit ministrului. Petrolierul CROCO / ARIA, a intrat în portul Constanța în aprilie 2025 și a fost sancționată internațional la 21.05.2025. Petrolierul SATNA a intrat în portul Constanța la 12.01.2023, iar sancțiunile au fost impuse în mai 2025. Nava PAXMARIS a trecut ultima dată prin portul Constanța la 08.09.2024 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025. Miruță precizează că această cronologie reiese din datele primite de la instituțiile statului. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port. Faptele și datele contează”, a conchis Miruță. Declarațiile ministrului interimar Radu Miruță vin în contextul unei analize ce susține că șase petroliere aflate pe lista de sancțiuni UE / SUA ar fi acostat în portul Constanța, potrivit unor date publicate de guvernul ucrainean.
USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității
Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României. Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. „În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a declarat deputatul Vlad Șendroiu. Inițiativa prevede și includerea persoanelor decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât cetățenii și presa să poată verifica dacă acestea au avut sau nu calitatea de colaborator al Securității. „Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat. Conform proiectului, Cancelaria Ordinelor va solicita, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, o declarație pe proprie răspundere de la fiecare membru, privind o eventuală calitate de lucrător sau colaborator al Securității. „Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei” Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că decorațiile sunt conferite pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism sau merite deosebite, iar menținerea lor în posesia unor persoane condamnate sau compromise moral afectează valorile pe care aceste distincții le reprezintă. „Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun. Proiectul mai prevede limitarea la cinci ani a mandatului Cancelarului Ordinelor, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Cât de siguri sunt turiștii la vară pe litoral? Răspunsul președintelui Nicușor Dan
Șeful statului consideră că românii își pun „în mod legitim” o întrebare referitoare la cât de sigur vor fi dacă vor veni la Marea Neagră pe litoralul românesc în vara acestui an. Nicușor Dan spune că se așteaptă o suplimentare de echipamente din partea NATO. „Pe de o parte, așa cum spuneam, în 10 iunie o să avem o discuție la NATO și așteptăm o suplimentare de echipamente. Pe de altă parte, atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, vor suplimenta în cursul acestei verii echipajele care fac misiuni de cercetare, de recunoaștere a eventualelor pericole”, a declarat Nicușor Dan. Protocol cu Ucraina El mai adaugă că, în urma contactelor diplomatice recente, există un dialog constant cu Ucraina și era deja prevăzută o formă de protocol care să cuprindă inclusiv tipul acesta de evenimente. „Și, ca ultimul argument, avem un război care, din nefericire, a început de mai bine de patru ani. Efect secundar al acestui război, am avut și mine, și drone maritime care au intrat în apele teritoriale și au ajuns inclusiv pe țărmul românesc și nu au fost victime pentru că, cu echipamentele pe care le au, instituțiile statului au acționat corespunzător”, a mai spus Nicușor Dan. O dronă maritimă s-a autodetonat vineri în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.
Nicușor Dan, vizită la Dana 78 din Portul Constanța, unde a explodat drona
La sediul SCOMAR, sistemul operativ utilizat de Poliția de Frontieră Română pentru supravegherea litoralului și a frontierei maritime a țării noastre, președintele a analizat procesul de modernizare aflat în desfășurare și capabilitățile actuale ale sistemului. Conform șefului statului, acesta este proiectat pentru detectarea și identificarea ambarcațiunilor civile, de la bărci de pescuit și ambarcațiuni de agrement până la nave comerciale și ambarcațiuni rapide. Președintele spune că a discutat cu specialiștii despre noile provocări de securitate din mediul maritim și despre necesitatea adaptării continue la amenințări. „Platformele maritime de mici dimensiuni, cu profil redus, inclusiv anumite tipuri de drone marine, reprezintă o categorie de amenințări care nu se regăsea printre obiectivele pentru care sistemul a fost conceput inițial”, a scris pe facebook Nicușor Dan. Vizită în Portul Militar și în Dana 78 El a vizitat Portul Militar Constanța, unde a evaluat capabilitățile și nivelul de pregătire ale Forțelor Navale Române. Șeful statului adaugă că România se află într-un proces amplu de modernizare și înzestrare a forțelor sale armate, inclusiv pe componenta navală. „Chiar în luna următoare sunt programate noi livrări de echipamente care vor contribui la consolidarea capacităților de apărare ale țării”, afirmă președintele României. Nicușor Dan mai spune că a fost și în dana 78, locul unde vineri a avut loc explozia unei drone maritime: „Acolo am discutat cu specialiștii pirotehniști care au intervenit la fața locului și am primit o prezentare detaliată a operațiunii desfășurate. Conform informațiilor primite, intervenția s-a desfășurat în conformitate cu procedurile și protocoalele stabilite, prioritatea absolută fiind securizarea zonei și protejarea populației, precum și a personalului implicat în misiune”.
Nicușor Dan, după explozia dronei din Constanța: Nu au avut timp să facă toate operațiunile tehnice necesare
Cazul dronei maritime explodate în Portul Constanța, care a dus la evacuarea a 3.000 de cetățeni din Oraș, și alte câteva sute din Tulcea, a ridicat semne de întrebare cu privire la răspunsul autorităților. În special pentru că, potrivit MApN s-a știut despre existența dronei explodate încă de la ora 06.20 dimineața, iar la ora 10:30, drona maritimă a explodat. Potrivit datelor publicate ieri, de MApN, drona era una ucraineană. Președintele Nicușor Dan a precizat că „partea ucraineană ne-a informat la ora 10:00. Ni s-a spus că la ora 10:26 va exploda, așa cum s-a și întâmplat”, declară președintele. Întrebat dacă cetățenii ar fi putut fi evacuați mai devreme, șeful statului a precizat: „Da, mai puțin oamenii care lucrau, așa cum v-am spus, 6:47 au venit SRI și cei de la Ministerul Apărării specializați în explozibil, neutralizare materiale explozibile. Ei au anunțat la rândul lor IGSU-ul și oamenii IGSU au eliberat, au îndepărtat din zonă toate persoanele care nu lucrau la evaluarea tehnică a acestei drone”, a declarat președintele Nicușor Dan. Președintele a mai spus că procedurile au început conform protocolului. „Au îndepărtat și persoane și cele două nave care erau în apropiere și au desfășurat elementele tehnice, prevăzute de proceduri, pentru tipul acesta de situații. Pentru că nu poți să îți permiți să pleci cu o navă încărcată cu explozibil prin port, așa, punând pericol pe toată lumea”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost primit un mesaj RO-Alert la ora 10:00, astfel încât oamenii din Port să știe că drona va exploda, președintele a răspuns că nu a existat suficient timp pentru îndeplinirea completă a protocolului. „Pe de o parte, față de cunoașterea care a existat încă de la ora 6 în zona portului, oamenii au fost scoși de acolo. Pe de altă parte – cu cunoștințele și cu protocole obligatorii a fi respectate în tipul acesta de situații – oamenii au acționat. Numai că n-au avut, între 6:47 – când au ajuns, și 10:26 –nu au avut timp să facă toate operațiunile tehnice necesare, astfel încât să și neutralizeze încărăcătura explosivă, să aducă și remorcherul, să o și scoată din raza portului”, a precizat Nicușor Dan. „Vom acționa exact cum s-a acționat ieri” Întrebat dacă la acest gen de evenimente se va acționa la fel pe viitor, Nicușor Dan a declarat: „Dacă azi vom găsi o dronă în portul Constanța, vom acționa exact cum s-a acționat ieri. Adică foarte repede vor veni tehnicienii, foarte repede IGSU va scoate oamenii din zona afectată și – dacă va exista timp fizic suficient – drona respectivă va fi scoasă și dusă într-un port militar”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă a vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Nicușor Dan a precizat că nu a discutat încă, doar că o va face. Șeful statului a spus că în cadrul ședinței desfășurate la sediul BREO Calatis s-a discutat despre un protocol care să reglementeze situațiile următoare. „Eu sper însă, și asta am încercat să transmit mai devreme, eu sper că și prin echipamente, și prin echipamentele suplimentare, și prin patrularea suplimentară, și prin protocolul cu Ucraina, să nu fim în situația să avem nave eșuate la țară”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă a fost mulțumit de cum au acționat autoritățile române în gestionarea situației, președintele a răspuns afirmativ. „Da. Pe datele pe care le am azi, sunt relativ mulțumit. Faptul că am fost într-un pericol și nu au fost victime. Dacă voi avea informații suplimentare, fiți siguri că vi le voi comunica”, a declarat Nicușor Dan.
VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Bogdan Rodeanu respinge ideea guvernului tehnocrat: Exact ce le convine celor de la PSD și AUR
Provocările unui guvern tehnocrat Bogdan Rodeanu a avertizat că o guvernare tehnocrată se va desfășura cu dificultăți, argumentând prin lipsa parlamentarilor care să susține demersurile Executivului în forul legislativ, evidențiind influența PSD și AUR asupra inițiativelor guvernamentale. „Guvernul tehnocrat: exact ceea ce le convine celor de la PSD-AUR. O guvernare tehnocrată poate lua decizii în ședința de Guvern. Problema începe după aceea. Ordonanțele de urgență și proiectele de lege nu se opresc la ușa Guvernului. Ele ajung în Parlament. Ajung în comisii. Ajung la vot. Și ajung, inevitabil, la mâna unei majorități PSD-AUR”, notează pe Facebook Bogdan Rodeanu. Rodeanu a evidențiat că situația actuală a țării nu permite experimente tehnocrate, întrucât PSD caută să își conserve privilegiile și sinecurile, iar AUR are nevoie de conflict permanent și destabilizare pentru a-și alimenta discursul. „Situația României de astăzi nu permite o guvernare tehnocrată. PSD are nevoie să conserve privilegiile, sinecurile și mecanismele prin care și-a menținut influența în stat ani la rând. AUR are nevoie de conflict permanent, de blocaj și de destabilizare pentru a-și alimenta discursul politic”, evidențiază deputatul USR. Care este opțiunea USR? Rodeanu consideră că alternativa corectă este asumarea unui guvern minoritar. „Dar dacă mă întrebați care este alternativa, răspunsul meu este simplu. Un guvern minoritar are în spate partide politice. Are senatori și deputați. Are oameni care îi apără proiectele în comisii, în plen și în negocierile politice de zi cu zi”, spune liderul USR. Deputatul a recunoscut misiunea extrem de dificilă pe care o are premierul desemnat, Eugen Tomac, de a asigura stabilitatea țării, puncâtn dcă ormațșiunea va particpa la discuții, „din respect pentru președintele Nicușor Dan”. „Premierul desemnat, Eugen Tomac, are o misiune dificilă: să construiască o formulă guvernamentală capabilă să ofere stabilitate și să continue reformele de care România are nevoie. Din respect pentru președintele Nicușor Dan și pentru efortul de a găsi o soluție pentru țară, dialogul este necesar”, conchide deputatul.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Emmanuel Macron, după explozia de la Constanța: Suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România
„Am trimis trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul” Rugat să comenteze situația din portul Constanța, Emmanuel Macron a declarat: „Securitatea întregii Europe și în special Securitatea României este de o importanță extrem de mare pentru Franța. De aceea, la câteva ore după izbucnirea războiului din Ucraina am decis, la cererea autorităților române, să trimitem trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul. Și de aceea astăzi, suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România. Suntem alături de autoritățile dumneavoastră și vom face ceea ce autoritățile române consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană”. „Puteți conta pe noi” Șeful statului francez a fost întrebat și dacă suplimentează trupele Franței prezente în România. Macron a răspuns că totul depinde de evaluări, dar România se poate baza pe Franța: „Depinde de evaluarea comună a amenințării. Astăzi vedem uneori această provocare și evident, aceste incursiuni ale dronelor. De fiecare dată clarificăm și reiterăm acest sprijin deplin iar poziția noastră se va adapta în funcție de cerințe și necesități. Dar puteți conta pe noi”. O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port. Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Nicușor Dan, reacție după explozia dronei marine din Portul Constanța: Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat joi după explozia unei drone marine în Portul Constanța, spunând că autoritățile au intervenit rapid pentru evacuarea preventivă a zonei și pentru protejarea populației. Șeful statului a precizat, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a fost informat despre incident în timp ce se deplasa spre Muntenegru. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime”, a transmis Nicușor Dan. Acesta a declarat că principala preocupare a autorităților a fost siguranța oamenilor și protejarea infrastructurii din port. „Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”, a declarat acesta. „Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează”, a mai spus președintele. Nicușor Dan a precizat, de altfel, că acesta este al doilea incident important de securitate petrecut în această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați. „Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a explicat șeful statului. Președintele a corelat aceste incidente cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că situația de securitate din regiune rămâne una problematică. „Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan. „Ca stat membru NATO, cu ieșire la Marea Neagră, vom continua să cooperăm strâns cu aliații noștri și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cetățenii și interesele naționale”, a scris acesta. Despre ce este vorba Vineri, o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație. Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, există posibilitatea să mai fie și alte drone în zonă, motiv pentru care două elicoptere efectuează misiuni de recunoaștere. Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime. Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.