Etichetă: Politic

Un român a câștigat al doilea mandat de primar în Germania. El l-a învins pe candidatul extremei drepte

Românul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în orașul Görlitz. Anunțul a fost făcut de Dominic Fritz, un cetățean german și român care ocupă funcția de primar al orașului Timișoara. Octavian Ursu l-a învins în turul doi pe reprezentantul extremei drepte. „Românul și europeanul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în Germania, la Görlitz. Din nou l-a bătut în al doilea tur pe un candidat al extremei drepte”, a scris Fritz pe Facebook. Dominic Fritz a spus că izbânda lui Ursu este „o victorie a valorilor europene.” „E victoria lui, dar e și o victorie a valorilor europene. Görlitz e un oraș direct la granița cu Polonia, încălzirea orașului se face împreună cu orașul polonez Zgorzelec. Se vorbește poloneză la fel de natural cum la noi la Timișoara se vorbește maghiară. Un oraș condus de un bucureștean cu dublă cetățenie română și germană. Herzlichen Glückwunsch, Oberbürgermeister Octavian Ursu. Te așteptăm la Timișoara”, a precizat Dominic Fritz.

O lideră AUR cere invocarea articolului 4 din Tratatul NATO: Am discutat cu generali și politicieni de peste tot

Lidera AUR este Ramona Bruynseels. Deputata susține că a discutat cu numeroși specialiști, generali și politicieni străini, care au considerat că România trebuie să invoce articolul 4. „Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! Da, într-adevăr, primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi! Deci, ce mai așteptați?! Polonia a făcut-o deja”; a transmis reprezentanta AUR. Ea le-a cerut autorităților române să reacționeze de urgență. „Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți?! Care este linia roșie de care mai e nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși?! Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general! Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții! Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim tot ce ne stă la dispoziție”, a precizat Ramona Bruynseels. Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Articolul 4 nu înseamnă activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, în 1949.

Nicușor Dan a declarat la BBC că România îl va expulza pe ambasadorul Rusiei dacă vor mai exista incidente cu drone

Declarația vine la scurt timp după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, care a generat reacții ferme din partea autorităților române. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România după seria incidentelor cu drone Întrebat de jurnaliștii BBC dacă expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța reprezintă cea mai dură măsură pe care Bucureștiul este dispus să o adopte, Nicușor Dan a explicat că există și alte opțiuni diplomatice. „Deocamdată da. În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, a declarat președintele. Șeful statului a subliniat că atacurile rusești vizează localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova are obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România ca parte a unei ierarhii diplomatice Nicușor Dan a precizat că România dispune de mai multe instrumente diplomatice pentru a răspunde unor astfel de incidente. „Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, a afirmat președintele. Întrebat concret care ar putea fi aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”. Declarația marchează una dintre cele mai ferme poziții exprimate de autoritățile române în raport cu incidentele provocate de războiul din Ucraina în proximitatea granițelor României. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș. Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată după incidentul din 29 mai de la Galați. Autoritățile române consideră că repetarea unor astfel de evenimente reprezintă un risc direct pentru siguranța populației și transmit că vor adopta măsuri suplimentare dacă securitatea cetățenilor va continua să fie amenințată de acțiunile militare desfășurate în apropierea teritoriului național.

Oana Țoiu: Președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA a reafirmat sprijinul pentru România și NATO

„Senatorul James Risch, președintele Comitetului pentru relații externe al Senatului, a reafirmat răspicat importanța responsabilității comune pentru spațiul aliat și i-am mulțumit pentru solidaritate”, a transmis Oana Țoiu. Șefa diplomației române a amintit că s-a întâlnit cu senatorul american la Washington, în toamna anului trecut, discuțiile fiind axate pe cooperarea bilaterală în domeniile apărării și economiei. Potrivit acesteia, James Risch este „un partener de dialog constant al României și un bun cunoscător al regiunii și al parteneriatului strategic”. „Nu alegem vremurile pe care le trăim, dar alegem cum le răspundem. Iar solidaritatea este cheie pentru pace și baza prosperității”, a mai afirmat ministra de Externe. Oana Țoiu a anunțat totodată că, în luna octombrie, Ministerul Afacerilor Externe va găzdui o delegație formată din membri ai echipelor din Congresul SUA, cu o componentă axată pe apărare, în cadrul programului MECEA. Programul a fost semnat luna trecută cu Departamentul de Stat al SUA și reprezintă o premieră pentru România din 1961, de la lansarea acestui program american, a precizat ministra.

Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)

De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.

MAI cumpără 12 elicoptere Airbus de ultimă generație pentru intervenții de urgență, salvare și ordine publică

Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa 12 elicoptere multirol Airbus H160 și H145, destinate misiunilor SMURD, salvare, protecție civilă și ordine publică, a anunțat Inspectoratul General de Aviație. Potrivit MAI, este vorba despre șapte aeronave de tip Airbus H160 și cinci elicoptere Airbus H145. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare și dezvoltare a capabilităților sale aeronautice prin achiziționarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generație, respectiv 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul General de Aviație, într-un mesaj publicat pe FB. Cele șapte elicoptere H160 vor avea o utilizare mixtă. Trei dintre acestea vor fi utilizate pentru misiuni de ordine și siguranță publică, în timp ce alte patru vor fi destinate intervențiilor din domeniul protecției civile. În ceea ce privește cele cinci elicoptere H145, acestea vor fi dedicate în principal misiunilor SMURD și operațiunilor de salvare montană. MAI anunță o gamă largă de misiuni operative Aeronavele vor fi utilizate pentru o gamă largă de misiuni operative, de la intervenții medicale și transport aerian până la operațiuni tactice și supraveghere. „Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, având rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. Noile aeronave vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație al M.A.I., structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, și vor fi utilizate în executarea unei game extinse de misiuni operative, inclusiv în intervenții SMURD, transport de personal și echipamente, evacuare medicală, căutare-salvare, sprijin logistic, intervenții tactice, supraveghere aeriană și sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență și a dezastrelor naturale, precum și pentru misiuni specifice domeniului ordinii și siguranței publice”, au precizat reprezentanții IGAv. Inspectoratul General de Aviație subliniază că elicopterele Airbus H160 vor asigura o capabilitate multirol extinsă, fiind destinate în special misiunilor complexe care necesită autonomie mare de zbor, performanțe ridicate și o capacitate importantă de transport. „Elicopterele H160 vor asigura o capabilitate multirol, fiind destinate misiunilor complexe care necesită autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Acestea vor putea fi utilizate pentru intervenții SMURD, transport operativ, operațiuni de căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, având totodată capacitatea de a transporta doi pacienți”, au explicat reprezentanții IGAv. Cum vor fi folosite elicopterele H145 În același timp, elicopterele H145 vor completa flota aeriană a MAI prin capacitatea de a interveni rapid în misiuni medicale, tactice și de salvare. „Totodată, aeronavele H145 vor completa capabilitatea operațională a Inspectoratului General de Aviație prin flexibilitate ridicată și capacitatea de intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare. Configurația modernă și performanțele ridicate ale acestui tip de elicopter permit operarea în condiții dificile, inclusiv aterizarea în teren necunoscut și desfășurarea misiunilor în medii urbane sau zone cu acces limitat”, a transmis instituția. Autoritățile afirmă că introducerea noilor aeronave în dotarea MAI va contribui la creșterea eficienței misiunilor aeriene și la reducerea timpilor de reacție în situații de urgență, atât la nivel național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare. Totodată, noile capabilități aeriene vor întări sprijinul acordat structurilor de ordine și siguranță publică. Potrivit IGAv, elicopterele vor putea fi utilizate pentru „misiuni de supraveghere aeriană, monitorizare a zonelor cu risc, urmărirea în dinamică a unor situații operative complexe, sprijin pentru echipajele aflate la sol, asigurarea perimetrelor de intervenție, precum și participarea la acțiuni de căutare și localizare în sprijinul structurilor operative”. Reprezentanții Inspectoratului General de Aviație consideră că investiția reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne. „Această investiție reprezintă un pas important în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne și reafirmă angajamentul României pentru dezvoltarea unor capabilități moderne, interoperabile și adaptate cerințelor actuale din domeniul siguranței naționale, protecției civile, intervenției aeriene specializate și sprijinului operativ pentru misiunile de ordine publică”, au precizat reprezentanții Inspectoratului General de Aviație.

Mihai Fifor cere activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați: Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o

Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării a amintit că state precum Polonia și Estonia au recurs la acest mecanism în situații similare și a ridicat semne de întrebare cu privire la reținerea autorităților române de a solicita consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Fifor a făcut referire și la declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului dar și al Apărării, Radu Miruță, care a afirmat că România este în urmă în ceea ce privește capabilitățile anti-dronă și că au fost solicitate măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”, a transmis liderul social-democrat. Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu presupune o escaladare militară și nici activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5, ci reprezintă un instrument politic și strategic prin care un stat aliat poate solicita consultări atunci când consideră că securitatea sa este amenințată. Social-democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a susținut că actualul context de securitate justifică o nouă solicitare către Alianță. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o”, a afirmat Mihai Fifor. În final, acesta a solicitat autorităților să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să utilizeze toate instrumentele pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.

Dosarul Mineriadei. Procurorul Dan Voinea: Cozma nu este victimă, a cochetat cu Puterea, asta l-a costat

Pentru a nu se crede că avem o „versiune nouă”, încă una, asupra evenimentelor de atunci, am lăsat interviul, așa cum s-a desfăşurat. Singurele intervenții au fost făcute la subtitluri. „Ion Iliescu a condus represiunea din iunie 1990” Rep: Dle Voinea, vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei noastre asupra evenimentelor din iunie 1990. Toată lumea cunoaşte faptul că dumneavoastră sunteţi primul procuror militar al României, sau popular spus „tătuţul” dosarului legat de Mineriada din 1990. Oficial aţi rămas ca persoana care a generat şi dus pînă la capăt acel dosar. Prima noastră întrebare sună aşa: ce se ştie, sau ce nu s-a vrut a se şti despre acest doar, chiar şi acum, la acest moment al dialogului nostru?! Voinea: Eu cred că, în acest dosar s-au administrat exact probele şi mijloacele de probă a evenimentelor care s-au petrecut atunci. Mai mult decât atât acestea sunt reveletoare pentru cei care răspund de aceste lucruri, ori fapte! Când afirm astea mă refer în primul rând la un jurnal al acţiunilor de luptă; pe care eu unul l-am anexat acestui dosar. Jurnalul a fost ţinut de către generalul Şchiopu şi-n care în zilele de 13-16 iunie 1990 erau consemnate absolut toate ordinele date, dar şi discuţiile avute cu şeful statului de atunci, Ion Iliescu. Vreau să vă ofer un singur exemplu; pentru ziua de 13 iunie. Acolo, acesta consemnează cum că , la ora X a sunat domnul preşedinte Ion Iliescu şi i-a cerut să acţioneze cu 100 de soldaţi, împotriva civililor , în zona ex magazinului copiilor! La o oră de la acest ordin primit, ştiu că generalul respectiv a consemnat faptul că, domnul preşedinte a revenit cu noi ordine: 12 TAB-uri să acţioneze în zona ministerului de interne. Exact în zona aceea s-au înregistrat victime, dacă nu mă înşel am avut 6 morţi. La un moment dat, acelaşi preşedinte de atunci i-a solicitat să acţioneze cu „gaze lacrimogene”. Atunci, reacţia generalului a fost una de curaj; răspunzându-i  că”nu este cazul să folosiţi armata”! Dar, I.Iliescu a tot insistat. Şi tot aşa; într-un astfel de jurnal au fost consemnate, cum se spune negru pe alb, ordinele date de către Iliescu pentru represiune. Şi atunci vă întreb: în aceste cazuri, scrise, mai trebuie martori, la atâţia ani scurşi?! Nota bene bene, acesta este un mijloc de probă oficial şi din care rezultă clar cine a condus represiunea! „Minerii au stat în unităţi şi alţi ofiţerii erau în locul lor” Rep: Şi totuşi, de ce consideraţi că, având astfel de probe, după atîţia ani un astfel de dosar a fost retrimis înapoi?! Adică, ca să nuanţăm niţel… toţi se asteptau ca, atâta timp cât este Ion Iliescu acest dosar să fie plimbat. Dar azi, când personajul principal nu mai este?! D.Voinea:  Dar nu numai asta. Tot în acel dosar, eu am făcut cercetări cu ce s-a întâmplat la fiecare sediu de partid. Căci minerii nu ştiau ei, unde se aflau sediile partidelor sau ale diferitelor redacţii de ziar! Aşa am aflat că aceştia au fost conduşi de către cadre al SRI, la sediile acelor partide care erau în opoziţie cu cele al FSN-ului şi i-au atacat provocând pagube sub diverse forme. Îm dosar există şi o evaluare a acestor pagube. Şi de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, pe lîngă mineri au fost chemaţi şi alte grupuri de muncitori: de la Alba Iulia; de la Filipeştii de Pădure; din Bucureşti… de la marile întreprinderi. Atunci, producţia a stagnat; ia gândiţi-vă la faptul că, numai din V. Jiului au plecat aparoape 10.000 de oameni. Iar aceştia au fost plătiţi ca şi cum ar fi lucrat. Dar nu numai că au fost plătiţi, dar au primit şi prime pentru că au „huzurit” aici, la Bucureşti, în acele zile. Tot cu acea ocazie am mai descoperit şi faptul că, din rândul minerilor, la ordinul generalui Stănculescu au rămas cca 1000 de mineri la Armata 1, ei fiind înlocuiţi . Toţi acei mineri au fost băgaţi în unitate şi puşi în drepturi; li s-au dat şi efecte militare de îmbrăcăminte. Iar lămpaşele şi uniformele lor de mineri au fost luate de către cei pe care i-am văzut noi la televizor, cum  că băteau lumea pe stradă! Rep: Deci, ăia, minerii stăteau în unităţi?! D.Voinea: Da,ăia stăteau bine mersi în unitate. Am aflat toate acestea, ceva mai tîrziu, când am făcut rost şi de tabel. Iar asta, pentriu că, la un moment un miner a fost folosit să atace sediul PNŢ-ului pentru a distruge. Iar cei care-i conduceau le-au ordonat ca documentele să rămână lor, iar banii găsiţi să-i împartă minerii cu acei ofiţeri.Totul a continuat la o casă conspirativă din Pta Roseti. Minerul a băut atât de  bine încât a plecat cu bani străini în buzunare, chiar în unitate. Cei de acolo s-au sesizat şi au făcut un fel de raport şi de acolo a plecat descoperirea ulterioară. Rep: Doar aceste mijloace de probă sunt în acel dosar, sau avem şi alte elemente?! Voinea: În afară de aceste elemente, la un moment dat am stat în V. Jiului cam o lună de zile. Am mers la gurile de mină ca să audiem minerii care au venit în Bucureşti. Mai aveam cu mine un dosar şi cu bunurile luate prin violenţă de la jandarmi, din Bucuresti. Aşa se face că, atunci când au ajuns acasă toţi aveau în mînă ; ba o cască de scutier, ba un chipiu de jandarm. Intr-un cuvânt efecte militatre. Care aceste efecte, prin prisma mea de procuror militar eram obligat să le recuperez! Ştiu că atunci am luat legătura cu M. Cozma care a fost de acord a recupera aceste lucruri, dar contra lămpaşelor „uitate” la ofiţerii de acolo, de atunci! Aşa am aflat şi că 1000 de lămpaşe, pe care ei le aveau în inventar erau rămase în Bucureşti. Şi aşa s-au recuperat…. pe principiul „trocului, în natură”! Le-au dus în Petrosani, la sediul sindicatului lui Cozma, de la Casa de Cultură. „Cozma trebuia să fie noul guvernator

Inițiativă parlamentară. AUR propune scutirea de impozit pentru chiria studenților angajați

Alianța pentru Unirea Românilor anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede introducerea unui regim fiscal neimpozabil pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani. Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu, stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar și are ca obiectiv sprijinirea tinerilor care încearcă să își continue studiile în condițiile creșterii accelerate a costurilor de locuire din marile centre universitare și economice. Bogdan Velcescu a spus că „discuțiile purtate direct cu studenții au arătat realitatea dificilă cu care se confruntă mulți dintre ei atunci când încearcă să își acopere cheltuielile de trai și să își continue studiile.” „Am depus un proiect de lege pentru studenți. În urma unei dezbateri la care am participat, organizată de Inovis Pitești, cu studenții de la Drept, am înțeles că studenții au foarte mari probleme cu chiriile în centrele universitare. Mai exact, nu se pot descurca și cu salariul de student, și cu chiria dintr-un centru universitar precum București, Iași, Cluj, Timișoara și așa mai departe”, a declarat Bogdan Velcescu, deputat AUR. Potrivit expunerii de motive, pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății, costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea unui echilibru între pregătirea academică și activitatea profesională. Presiunea financiară generată de cheltuielile de locuire reduce accesul efectiv la oportunități profesionale și crește riscul abandonului universitar. Proiectul prevede completarea unui articol din Codul Fiscal astfel încât contravaloarea chiriei, în limita a 1.000 de lei pe lună, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți. Facilitatea va putea fi acordată doar în situația în care beneficiarul nu deține o locuință în proprietate sau în folosință în localitatea în care lucrează și există un contract de închiriere încheiat legal. Verificarea documentelor justificative va reveni angajatorului.

Rareș Hopincă: Lenea mă enervează cel mai tare în administrația locală (VIDEO)

Primarul Sectorului 2 vorbește despre administrație, educație și politică, explicând de ce crede că un om corect trebuie să aibă atât competență, cât și bun-simț. Acesta a dezvăluit ce personalități istorice admiră, ce lecturi consideră utile pentru orice administrator public și de asemenea spune că sistemul de învățământ din Sectorul 2 funcționează cel mai bine din țară. INTERVIU Reporter: Numele complet. Rareș Hopincă: Rareș Hopincă. Reporter: Studii și funcția actuală. Rareș Hopincă: Facultatea de Filozofie, primarul Sectorului 2. Ce îl deranjează în administrația locală Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Rareș Hopincă: Tony Blair, fostul prim-ministru al Marii Britanii, Churchill, fostul prim-ministru al Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Reporter: Un mit despre primari care vă deranjează. Rareș Hopincă: Că toți sunt la fel. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în administrația locală românească? Rareș Hopincă: Lenea și faptul că există o tendință de a intra într-o zonă de confort din care se iese foarte greu. „Nu aș vota extremiști” Reporter: Dacă Bucureștiul și sectoarele lui ar fi un serial pe Netflix, ce nume ar avea Sectorul 2? Rareș Hopincă: Outlander, pentru că uneori pare, în anumite zone, că te întorci în timp, dar se va schimba asta. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Rareș Hopincă: Nu aș vota extremiști, n-aș vota homofobi, nu aș vota oameni care mint și care se hrănesc politic din scandal. Reporter: Ce funcționează în Sectorul 2 mai bine decât cred majoritatea bucureștenilor? „Platon și Aristotel ar fi de folos” Rareș Hopincă: Cred că sistemul de învățământ funcționează cel mai bine din țară, în Sectorul 2. Reporter: Ce carte ar trebui să fie lectura obligatorie pentru orice administrator public? Rareș Hopincă: Nu este o carte, sunt multe cărți și, în afara celor tehnice, cred că sunt niște lecturi obligatorii și aș începe cu filosofia antică. Platon și Aristotel ar fi de mare folos. Reporter: Cum convingeți în 20 de secunde un tânăr că nu toți primarii sunt la fel? Despre politicienii „blocați” pe rețelele sociale Rareș Hopincă: La fel cum nu toți tinerii, nu toți colegii, nu toți prietenii sunt la fel. Unii sunt buni, unii sunt răi, unii spun adevărul, alții mint. Așa sunt și primarii. Unii sunt mai buni, alții sunt mai puțin buni, dar trebuie să aibă fiecare capacitatea lui de analiză, cu mintea proprie. Reporter: Ați blocat vreun politician pe rețelele sociale? Dacă da, pe cine? Rareș Hopincă: Da. Pe cei care mint, pe cei care fac scandal, pe cei care se hrănesc din răul altora. Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în administrația publică? Rareș Hopincă: Să muncească, să își dorească lucrul ăsta și să fie perseverent, pentru că lucrurile s-ar putea să nu-i iasă din prima sau s-ar putea să nu-i iasă așa cum își imaginează ori își dorește. Dar dacă perseverezi, dacă muncești, dacă ești harnic, dacă ai inspirație, poți să faci ce îți propui, cu siguranță. Competență și bun-simț Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce clip ați face prima dată? Rareș Hopincă: Pot să spun ce n-aș face. Nu aș face pseudo-testări antidrog în fața camerelor de luat vederi doar ca să atrag atenția, nu aș face trendurile extrem de populare, mă refer la mine ca primar, doar ca să atrag atenția, ci eu, ca personalitate, sunt un om mai sobru, ceva mai serios și îmi place ca lucrurile pe care le fac să aibă consistență. Deci aș încerca să fac lucruri consistente care să aducă plus valoare celor care se uită. Reporter: Ce apreciați mai mult la un om: competența sau bunul-simț? Rareș Hopincă: Ambele. Nu se poate una fără alta, pentru că, să fii un om corect, trebuie să fii și competent, trebuie să ai și bun-simț, trebuie să fii și educat, trebuie să fii și politic. Deci cred mai mult în echilibru. Trebuie să avem câte puțin din fiecare ca să fii un om integru. Ce vrea să lase în urma mandatului Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Rareș Hopincă: Churchill. Reporter: Dacă administrația publică românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Rareș Hopincă: E foarte greu, dar suntem lângă Obor, deci mici. Reporter: Ce vreți ca locuitorii Sectorului 2 să spună despre dumneavoastră peste patru ani? Rareș Hopincă: Că am schimbat lucrurile în sector și că am adus sectorul în secolul 21.