Guvernul Germaniei vrea modernizarea statului /Ce prevede planul și câți funcționari federali vor fi disponibilizați
Guvernul Germaniei a aprobat, miercuri, un set de măsuri pentru ”modernizarea” aparatului administrativ, în eforturile de reducere a birocrației și de stimulare a creșterii economice. Cum poate deveni statul mai modern și mai eficient? Aceste întrebări se află pe ordinea de zi a reuniunii Guvernului Germaniei aflată în curs la Berlin. La începutul reuniunii, coaliția guvernamentală a aprobat o ”agendă a modernizării”. Proiectul conține peste 80 de măsuri în sensul accelerării digitalizării și a eficientizării activităților, informează site-ul Tagesschau.de. ”Obiectivul nostru este să ajungem din nou pe primul loc”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz. Planul prevede eficientizarea activităților guvernamentale, apropierea de cetățeni și accelerarea digitalizării. Este prevăzută și dezvoltarea proiectului unui reactor pe bază de fuziune nucleară, pentru producerea de energie ecologică. Costurile birocratice ar urma să fie reduse cu 25%, respectiv 16 miliarde de euro. Personalul Guvernului federal va fi redus cu 8%. Ministrul german al Digitalizării, Karsten Wildberger, a evocat un pas major în sensul facilitării activităților cetățenilor și companiilor. ”Această agendă formează baza actualei legislaturi, sunt proiecte concrete care vor fi implementate etapizat”, a subliniat el. Proiectele legislative vor fi prezentate până pe 15 octombrie în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, urmând să fie adoptate definitiv de Bundesrat, Camera parlamentară superioară, până în decembrie. Germania depune eforturi pentru relansarea activităților economice, afectate puternic de prețurile mari la energie și de tarifele vamale impuse de Statele Unite Uniunii Europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: COREEA DE SUD ia măsuri împotriva amenințărilor regionale/ Lee Jae-Myung anunță creșterea bugetului apărării pe 2026 ANALIZĂ Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Aliații lui Trump depun eforturi pentru evitarea BLOCAJULUI instituțional /Sute de mii de angajați riscă să intre în șomaj tehnic
Republicanii din Senatul SUA depun eforturi pentru evitarea intrării țării în blocaj instituțional, în contextul în care liderii Partidului Democrat refuză compromisurile propuse de președintele Donald Trump pentru finanțarea agențiilor federale în noul an fiscal, care începe de la 1 octombrie. Liderul grupului republican, majoritar în Senat, John Thune, a anunțat că două proiecte de lege, unul democrat și altul republican, vor fi supuse la vot marți seară, în efortul de a finanța temporar instituțiile federale în următoarele luni. Cu toate acestea, este improbabil ca vreunul dintre proiectele legislative să fie aprobat, întrucât cele două grupuri politice nu au ajuns la niciun acord. Dacă nu va fi aprobată finanțarea, instituțiile federale americane își vor suspenda activitățile non-esențiale începând din 1 octombrie. Sute de mii de angajați federali vor intra în șomaj tehnic Oficiul pentru Buget din cadrul Congresului estimează că aproximativ 750.000 de funcționari federali vor intra în șomaj tehnic. Casa Albă a avertizat că șomajul tehnic s-ar putea transforma în disponibilizări definitive. ”Plățile compensațiilor ar putea atinge zilnic cuantumul de 400 de milioane de dolari”, a declarat Phillip Swagel, directorul Oficiului pentru Buget din cadrul Congresului, citat de site-ul Axios.com. Întrebat câți angajați federali vor fi concediați dacă se va ajunge la blocaj instituțional din cauza impasului bugetar, Donald Trump a răspuns: ”Ar putea fi foarte mulți, iar acest lucru este doar din cauza politicienilor din Partidul Democrat. Eu știu că democrații se preocupă doar de imigranții care vin ilegal în țara noastră. Niciun sistem nu poate gestiona așa ceva. Noi ne opunem total. Eu aș vrea să îi ajutăm pe toți, dar țara noastră nu poate gestiona oamenii care vin în țara noastră ilegal. Vor să le ofere servicii medicale complete, vor să redeschidă zidul de la frontieră, vă vine să credeți?! Mie nu îmi vine să cred”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Forțele de dreapta înregistrează un avans în sondajele pentru ALEGERILE PREZIDENȚIALE din Franța/ Marine le Pen se află în fruntea clasamentului NETANYAHU formulează condițiile unui acord de pace în Fâșia Gaza/ ”Armata israeliană va rămâne în cea mai mare parte” a teritoriului
SUA s-ar putea confrunta cu un blocaj instituțional/ Administrația Trump negociază cu democrații pentru a depăși impasul bugetar
SUA se poate confrunta cu un blocaj instituțional, în contextul în care întâlnirea dintre președintele american, Donald Trump, și liderii democrați din Congres nu a înregistrat progrese majore privind situația bugetară. „Cred că ne îndreptăm spre un blocaj instituțional, pentru că democrații nu vor face ceea ce trebuie. Nu pui o armă o armă la tâmplă a poporului american și nu spui: Dacă nu faci exact ceea ce vor democrații din Senat și din Cameră, vom suspenda activitatea instituțiilor”, a avertizat vicepreședintele american, JD Vance. Liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, a declarat că există încă „diferențe foarte mari” între partidul său și Casa Albă. Republicanii își doresc o extindere pe termen scurt a nivelurilor actuale de cheltuieli. Administrația Trump a implementat reduceri de cheltuieli, fără ajutorul bugetarilor din Congres. Democrații și-au exprimat opoziția față de această practică. Aceștia doresc un acord ferm pentru reînnoirea subvențiilor guvernamentale pentru asigurările de sănătate pentru persoanele cu venituri mici, care urmează să expire la finalul anului. Ce măsuri ar putea lua Administrația Trump pentru reducerea cheltuielilor Directorul Biroului de Management și Buget al Casei Albe, Russ Vought, a difuzat recent un memorandum în care explică modul în care Administrația Trump ar folosi o perioadă de suspendare a activităților instituțiilor pentru a face noi reduceri pe termen lung ale cheltuielilor federale și ale numărului de angajați. Pozițiile și programele guvernamentale considerate „neesențiale” în timpul blocajului instituțional vor fi închise definitiv, potrivit BBC. Congresul SUA trebuie să aprobe un plan bugetar de urgență până pe 30 septembrie, în caz contrar instituțiile vor rămâne fără fonduri și vor suspenda activitățile. În alte situații similare, personalul non-esențial a intrat în șomaj tehnic, dar, acum, Casa Albă amenință cu disponibilizări masive. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Netanyahu are o nouă întâlnire cu Trump în efortul de coordonare a politicilor /Persistă DISPUTELE privind ofensiva din Gaza și postura Israelului
Sute de comandanți militari din SUA, convocați pentru o reuniune urgentă /Oficialii sunt preocupați de impasul bugetar și de tensiunile internaționale
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a convocat comandanți militari americani detașați în întreaga lume pentru o reuniune în Quantico, Virginia, care se va derula săptămâna viitoare, afirmă oficiali de la Washington, sub protecția anonimatului. Ordinul de prezentare la reuniunea convocată brusc a generat preocupări în rândul oficialilor militari americani, ținând cont de situația internațională tensionată și de problemele bugetare care ar putea genera un blocaj al instituțiilor federale. ”Oamenii își schimbă planurile, încearcă să ajungă la reuniune”, a declarat un oficial american citat, sub protecția anonimatului, de agenția de presă Reuters. Nu este clar câți oficiali militari vor participa la reuniune, dar se întâmplă foarte rar să fie atât de mulți comandanți militari în aceeași sală. Rugat să comenteze situația, Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a confirmat reuniunea, fără a oferi detalii. ”Secretarul Departamentului de Război li se va adresa liderilor militari la începutul săptămânii viitoare”, a subliniat el. Pentagonul nu a răspuns întrebărilor despre numărul ofițerilor care vor fi prezenți și nici despre agenda reuniunii. Casa Albă a avertizat că blocajul instituțional ar putea genera disponibilizări masive Potrivit unor surse citate de cotidianul The Washington Post, convocarea reuniunii a generat confuzie și preocupări în primul rând în contextul în care Administrația Donald Trump a demis numeroși oficiali în ultimele luni. Nu este clar dacă Președinția SUA este implicată în organizarea reuniunii sau dacă va fi prezent președintele Donald Trump. Reuniunea a fost convocată pe fondul riscurilor intrării instituțiilor guvernamentale într-o situație de suspendare a activității din cauza impasului bugetar. Congresul SUA trebuie să aprobe un plan bugetar de urgență până pe 30 septembrie, în caz contrar instituțiile vor rămâne fără fonduri și vor suspenda activitățile. În alte situații similare, personalul non-esențial a intrat în șomaj tehnic, dar, acum, Casa Albă amenință cu disponibilizări masive. Oficiul prezidențial pentru Management și Buget a elaborat un memorandum care prevede reduceri permanente de personal în cazul în care instituțiile guvernamentale federale vor fi nevoite să își suspende activitățile, conform site-ului Politico.com. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump este optimist privind obținerea unui acord între Israel și Hamas /„Vreau să rezolv conflictul din GAZA” Televiziunea iraniană de stat a difuzat un documentar despre presupusele activități NUCLEARE ale Israelului
Trump contestă, de la tribuna ONU, politicile ecologice și în materie de imigrație /Vor produce moartea Europei Occidentale
Președintele SUA, Donald Trump, a contestat marți, la reuniunea Adunării Generale a ONU, politicile europene în materie de imigrație și ecologie, avertizând asupra riscului ”morții Europei Occidentale”. ”Trebuie să spun… că urmăresc situația Londrei, unde aveți un primar teribil. Orașul s-a schimbat atât de mult, acum vor să treacă la legea islamică (Sharia). Dar sunteți o altă națiune, nu puteți face acest lucru! Atât imigrația, cât și ideile suicidare în materie de energie vor produce moartea Europei Occidentale. Dacă nu se va face ceva imediat, aceste lucruri nu vor putea fi menținute”, a declarat Donald Trump în discursul rostit de la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Națiunile Unite ar trebui să oprească invaziile, nu să le finanțeze”, a continuat președintele SUA, referindu-se la programele de asistență destinate imigranților. De altfel, președintele SUA a catalogat teoria modificărilor climatice ca fiind ”cea mai mare escrocherie din lume”. ”În încheiere, vreau să reiterez că imigrația și costurile mari generate de așa-numitele energii ecologice regenerabile distrug o mare parte a lumii libere și o mare parte a planetei”, a subliniat Donald Trump. Administrația Donald Trump contestă politicile ecologice și a redus subvențiile pentru vehicule electrice și energii regenerabile. De asemenea, Trump a adoptat o linie dură împotriva imigrației, consolidând măsurile de securitate la frontierele Statelor Unite cu Mexicul și Canada. ”Eu vreau să mulțumesc statului El Salvador pentru activitatea de succes și profesionistă în primirea și plasarea a detenție a infractorilor care ajunseseră la noi în țară”, a subliniat Trump. Administrația de la Washington este criticată de organizațiile pentru drepturile omului din cauza expulzării imigranților în diverse țări care nu respectă standardele umanitare și legale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de ENERGIE din Rusia /„Finanțează războiul” ONU acuză AUTORITĂȚILE ruse de aplicarea actelor de tortură asupra deținuților ucraineni/ Volker Turk cere respectarea dreptului umanitar
Bundestagul a aprobat bugetul Germaniei /Cele mai multe fonduri sunt alocate asistenței sociale și apărării
Parlamentul Germaniei a aprobat, joi, bugetul pentru anul în curs, care atinge nivelul de 500 de miliarde de euro, iar, separat, a fost adoptat planul investițiilor în apărare și în infrastructura esențială. Germania a avut un buget provizoriu anul acesta din cauza destrămării coaliției guvernamentale care susținea Guvernul Olaf Scholz. Acum, proiectul bugetului pe anul 2025 a fost aprobat de Bundestag cu 324 de voturi favorabile și 269 împotrivă. Planul bugetar totalizează 502,5 miliarde de euro, cu 25 de miliarde de euro în plus față de anul trecut. De asemenea, vor fi contractate credite de 82 de miliarde de euro, iar datoria Germaniei va crește cu 140 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare este alocată afacerilor sociale și apărării. Ministerul Muncii va primi 190 de miliarde de euro, iar cel al Apărării 62 de miliarde de euro. Între timp, principalele grupuri politice din Bundestag au inițiat discuții despre bugetul pe anul 2026, care ar urma să fie aprobat în decembrie. Guvernul Friedrich Merz a stabilit și prețul unic al biletelor pentru transportul public regional. Tariful lunar a fost majorat de la 58 la 63 de euro și va fi valabil tot anul 2026. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat, miercuri, în Bundestag, reforme fundamentale în sistemul de asistență socială, deși opoziția de extremă-dreapta și de stânga a denunțat cheltuielile militare excesive ale Guvernului de la Berlin. ”Reformele nu vizează ajungerea la o situație de mai puțină corectitudine, ci la un consens asupra a ceea ce este corect în vremurile noastre. Reformele sunt inevitabile”, a declarat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Tagesschau RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump îi recomandă premierului britanic să recurgă la ARMATĂ pentru a opri imigranții /„Este o sarcină foarte grea” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite
Fed răspunde apelurilor lui Trump și reduce dobânda de referință în SUA /Incertitudinea economică rămâne ridicată
Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri seară, reducerea dobânzii de referință pentru prima dată anul acesta, după criticile vehemente ale președintelui Donald Trump. ”Indicatorii recenți sugerează moderarea creșterii activităților economice în prima jumătate a anului. Ritmul creării locurilor de muncă a încetinit, iar rata șomajului a crescut ușor, deși rămâne la un nivel scăzut. Inflația a crescut și rămâne la un nivel destul de ridicat. Comitetul Federal al Piețelor Deschise încearcă să atingă un nivel ocupațional maxim și o rată a inflației de 2,0% pe termen lung. Incertitudinea asociată perspectivelor economice rămâne ridicată”, anunță Rezerva Federală (Fed). Pe fondul apelurilor insistente ale președintelui Donald Trump în sensul relaxării politicii monetare, Rezerva Federală a redus dobânda de referință cu 0,25%, până la intervalul 4,0%-4,25%. Este prima dată în 2025 când Rezerva Federală, instituția bancară centrală din SUA, reduce dobânzile. ”Vom continua să monitorizăm implicațiile datelor despre perspectivele economice. Comitetul va fi pregătit că ajusteze poziția în materie de politică monetară dacă vor apărea riscuri care ar împiedica atingerea obiectivelor fixate”, subliniază Rezerva Federală. Președintele Fed, Jerome Powell, i-a transmis constant lui Donald Trump că a evitat relaxarea politicii monetare din cauza incertitudinii generate de politicile comerciale marcate de tarife vamale. ”Noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea”, afirmat Jerome Powell în iulie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Friedrich Merz a anunțat, în Bundestag, „toamna REFORMELOR sociale” /Opoziția denunță cheltuielile excesive pentru apărare Franța se confruntă cu o nouă GREVĂ/ Ministrul de Interne și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale acte de violență în cadrul manifestației
Politicienii din cel puțin 51 de țări au folosit retorica anti-LGBTQ+ în timpul alegerilor
Cu toate acestea, în unele țări s-au înregistrat și progrese în ceea ce privește reprezentarea LGBTQ+. Persoane care s-au declarat deschis homosexuale, bisexuale și transgender au candidat la funcții publice în cel puțin 36 de țări, inclusiv pentru prima dată în Botswana, Namibia și România – deși fără succes – potrivit raportului Outright International. Pe măsură ce vizibilitatea persoanelor LGBTQ+ a crescut în multe țări în ultimul deceniu, a crescut și reacția negativă din partea segmentelor conservatoare ale societății, alimentată în multe cazuri de activiști și politicieni. „Dacă discutați cu un politician din Peru… sau Ungaria sau Marea Britanie, începeți să observați tendințe comune și vă dați seama că este vorba de un efort global, coordonat și din ce în ce mai bine finanțat de a diminua persoanele LGBTIQ”, a spus Alberto de Belaúnde, director la Outright International, un ONG care promovează drepturile LGBTQ+ la nivel global. Candidații LGBTQ+ la funcții publice au fost ținta discursurilor de ură online din partea adversarilor electorali și a susținătorilor acestora în El Salvador, Finlanda, Pakistan și SUA. În campania pentru alegerile parlamentare din fosta republică sovietică Georgia, din octombrie 2024, partidul de guvernământ a afirmat că activiștii LGBTQ+ erau „agenți străini” ai Occidentului, care doreau să corupă „valorile tradiționale” ale țării. În timpul campaniilor electorale din Ghana, ambele partide principale au declarat că vor proteja „valorile familiei”, acuzându-se reciproc că sunt pro-LGBTQ+. Extrema dreaptă, discriminare și autoritarism Înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în care partidele de extremă dreapta au obținut câștiguri importante, coaliția Fidesz-KDNP a prim-ministrului ungar Viktor Orbán a afirmat că „elita de la Bruxelles și rețeaua Soros, îngrășate cu banii UE, duc un război ideologic: reeducarea copiilor noștri cu propagandă de gen”. În Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland s-a declarat împotriva tratării în mod egal a „altor forme de conviețuire decât cea dintre un bărbat și o femeie”. Raportul Outright International a arătat că creșterea discriminării împotriva minorităților a mers mână în mână cu autoritarismul crescând: „În 2024, ca și în anii precedenți, comunitățile LGBTIQ și alte grupuri marginalizate au fost printre primele victime ale acestor atacuri antidemocratice”.
Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem oligarhic și amenință lumea liberă
Alianța industriei tehnologice din Statele Unite cu președintele Donald Trump amintește în mod tragic de oligarhia construită de președintele Vladimir Putin în Rusia, iar noul model de concentrare a puterii la Washington generează o amenințare enormă pentru lumea liberă, comentează publicația germană Der Spiegel. În iulie 2000, la câteva luni după ce devenise președinte, Vladimir Putin a invitat la Kremlin 21 de oligarhi ruși. A semnat cu ei un pact istoric: liderii grupurilor industriale s-au angajat să susțină politicile noului lider autoritarist de la Moscova. În schimb, Putin a promis că le va proteja averile și interesele economice. ”Aceasta a fost una dintre pietrele de temelie prin care Putin a devenit liderul absolut al Rusiei. O alianță similară există în momentul de față la Washington, lucru demonstrat public în Congres în momentul începerii celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Miliardari din industria tehnologică – de la Jeff Bezos (Amazon) la Mark Zuckerberg (Meta) și Tim Cook (Apple) – s-au aliniat pentru a-l susține pe noul președinte al SUA. Trump și-a exprimat recunoștința prin susținerea cauzei lor. Acum câteva zile, Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife de retorsiune din cauza amenzii aplicate companiei Google”, scrie Michael Sauga, într-un editorial publicat în revista Der Spiegel. Trump își avansează ambițiile autocrate ”Episodul demonstrează cum Trump și-a avansat ambițiile autocrate în Statele Unite. Evidențiază că marile companii tehnologice nu se mai bazează pe lege și ordine, ci pe forța patronului lor de la Casa Albă. Această situație arată lumii că Statele Unite au devenit oligarhie”, avertizează editorialistul. Deși economia americană este mult mai puternică și mai inovatoare decât cea a Rusiei, între cele două există multe similitudini. Oligarhii ruși și-au construit averile profitând de capitalismul sălbatic apărut după prăbușirea Zidului Berlinului. Au profitat și de haosul generat de politicile Moscovei în materie de privatizare. Dar și miliardarii americani din sectorul tehnologic profită de avantajele competitive și au manipulat deciziile politice prin donații electorale și campanii de lobby. Trump și industria tehnologiei informaționale amenință lumea liberă Pentru apărătorii principiilor statului de drept și ai democrației din Europa, Asia și America Latină, alianța imperială dintre Trump și miliardarii industriei tehnologiei informaționale oferă două lecții importante. În primul rând, sunt tardive acțiunile contra unei oligarhii după ce a subminat deja statul. De aceea, este necesară prevenirea creării pozițiilor dominante pe piețe. În al doilea rând, statele democratice trebuie să acționeze coordonat împotriva companiilor care gestionează Internetul. ”Monopolul exercitat de giganții din domeniul Internetului constituie o amenințare pentru lumea liberă. Economia digitală era o forță a liberalismului și toleranței. Acum, dirijează tendințele autocrate din SUA. De aceea, guvernele democratice trebuie să se asocieze cu societatea civilă din SUA, care contestă deja puterea giganților din domeniul Internetului. Cine protejează competiția în economia digitală protejează democrația”, concluzionează editorialistul Michael Sauga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Monde: François Bayrou, nouă luni de CRIZE la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron
Le Monde: François Bayrou, nouă luni de crize la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron
Premierul Franței, François Bayrou, a fost demis luni seară de Parlament din cauza asumării răspunderii pentru remedierea problemelor finanțelor publice, o temă care nici măcar nu este prioritară pentru președintele Emmanuel Macron, comentează cotidianul Le Monde. În decembrie 2024, François Bayrou traversa cu nonșalanță curtea Guvernului Franței, pentru a prelua puterea de la Michel Barnier. Bayrou, un politician de centru, aspira de șapte ani la postul de prim-ministru, deși la Palatul Elysée a încercat de trei ori să acceadă fără succes. ”Știu că dificultățile sunt mai mari decât șansele de succes. Nu știu nimic despre problemele cât Vârful Himalaya, dar trebuie să încerc”, afirma François Bayrou alături de Michel Barnier, demis și el de Adunarea Națională în decembrie 2024. ”Al patrulea premier numit de președintele Emmanuel Macron începând din 2022, demis luni prin votul Adunării Naționale, nu a beneficiat de niciun statut de grație. La doar trei zile după numirea în funcție, deplasarea sa la Pau en Falcon pentru a prezida ședința Consiliului Municipal al orașului, unde intenționa să rămână primar, a declanșat prima polemică a guvernării sale. În ianuarie, după multe negocieri, grupul socialist nu a votat moțiunea de cenzură (…), dar Bayrou a acceptat redeschiderea discuțiilor pe tema reformei pensiilor. (…) Ulterior, au apărut polemici pe tema imigrației, ceea ce a relansat partidul Mobilizarea Națională”, notează Nathalie Segaunes, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Afacerea ”Bétharram” În februarie, a izbucnit afacerea ”Bétharram”. Grupul Mediapart a dezvăluit că premierul Franței intervenise în 1996 la un judecător de instrucție pentru a lua apărarea Școlii ”Notre-Dame-de-Bétharram” și a părintelui Silviet-Carricart, fost director al unității de învățământ, inculpat pentru viol și agresiuni seuale asupra minorilor. Premierul Bayrou a negat că ar fi avut cunoștință de agresiuni sexuale la acea școală privată. Adunarea Națională a creat o comisie de anchetă, iar François Bayrou este vizat de o plângere privind nedenunțarea delictelor. Tensiuni cu Macron, care nici măcar nu are prioritarea relansării finanțelor publice Declarațiile lui Bayrou au fost permanent aproximative, iar relațiile cu șeful statului au fost tensionate. Macron nu a ezitat să îl contrazică public pe prim-ministru, în special când a propus referendumul pe tema reformei pensiilor, când a avertizat Guvernul algerian și când a reintrodus insecticide care erau interzise. ”Începând din mai, premierul Bayrou propunea organizarea unui referendum asupra finanțelor publice. Era o piatră în grădina președintelui Republicii, singurul abilitat să convoace referendumuri. Și este adevărat că Macron nu a avut niciodată ca prioritate remedierea situației finanțelor publice. În iulie, Bayrou a prezentat un plan riguros de redresare a finanțelor publice, pe care l-a catalogat drept «momentul adevărului»”, subliniază editorialistul Nathalie Segaunes. François Bayrou și-a petrecut vara la Matignon, dar nu a purtat deloc negocieri cu Partidul Socialist (stânga) sau cu formațiunea Mobilizarea Națională (RN, extremă-dreapta). La 74 de ani, oare François Bayrou va începe marți o nouă aventură de traversare a deșertului? Președintele Mișcării Democrate (MoDem), care așteaptă al doilea proces în cazul asistenților eurodeputaților, dă asigurări că ”aventurile” sale politice nu s-au încheiat, deși refuză orice plan care ar favoriza o nouă candidatură pentru Palatul Elysée. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Revoluția POPULISMULUI de dreapta /Valul generat de Trump și Meloni se extinde pe plan mondial Shigeru Ishiba și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al JAPONIEI, în urma presiunilor exercitate de Partidul Liberal Democrat