Ce pot face sportivii care se consideră abuzați? Ghid practic oferit de un expert în domeniu

Sportul românesc cunoaște o recrudescență a violenței în sport. Tot mai mulți copii dezvăluie abuzurile la care au fost supuși în trecut și cazurile devin publice. ProSport tocmai a publicat cazul unui antrenor de polo pe apă care și-ar fi lovit elevul cu un șlap direct în față, dar sunt nenumărate situații în care cei mici nu reacționează. De-a lungul timpului, am relatat cazuri grave din gimnastică artistică și nu numai. Ce spune Cristian Jura despre violența tot mai accentuată în sport Am apelat la Cristian Jura, expert in dreptul sportului pe plan național si internațional, care ar putea niște sfaturi utile sportivilor. Dialogul a fost unul lung, însă am spicuit teme principale, care pot fi utile și pentru copii, dar mai ales pentru părinții care nu știu să reacționeze în momentele de furie. Prosport: Se înmulțesc în România cazurile în care sportivii se plâng că au fost tratați prost, abuzați, hărțuiți, discriminați, că le-a fost atinsă demnitatea prin vorbe grele aruncate de către antrenori, că au fost încălcate principiile de safeguarding. De-a lungul timpului am văzut cazuri la gimnastică, la înot, la bob și sanie, la fotbal, la scrimă, la polo pe apă și, recent, la handbal etc. De ce nu se gestionează aceste cauze eficient? De ce nu se soluționează rapid? Ce lipsește? Cristian Jura: Este o discuție care tratează o temă foarte sensibilă. Din păcate, ceea ce înseamnă safeguarding se regăsește într-o zonă gri de legiferare. Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele federațiilor sportive, fie naționale, fie internaționale, și între legislația națională care nu este foarte specifică în zona de sport. Safeguardingul se mai află la intersecția unor mentalități diferite: o mentalitate conform căreia performanța sportivă este imposibil de obținut în lipsa unor antrenamente foarte dure, care depășesc uneori anumite limite și mentalitatea conform căreia sportul trebuie să fie o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor. La ce ne referim, mai exact, când discutăm despre la safeguarding? În conformitate cu Politica și procedurile de safeguarding pentru copii în sport – tds 2014 – 2020, safeguardingul reprezintă responsabilitatea unui club, asociații sportive sau federații de a se asigura că sportul este o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor (sportivilor și echipei tehnice) și că toți cei implicați sunt feriți și protejați de a trăi experiențe abuzive sau cu potențial vătămător atunci când sunt implicați în activități sportive, în funcție de capacitatea lor fizică și mentală și la orice nivel, sport de performanță, sport de masă sau mediu recreațional. Se poate suna la 119, adică un 112 pentru abuzuri Afirmați că safeguardingul se află într-o zonă gri de legiferare. Ce înseamnă acest lucru și care este impactul asupra sportivilor? Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele Comitetului Internațional Olimpic, a federațiilor internaționale și a federațiilor naționale și a legislației naționale, cu precizare că în acest moment nu există o legislație națională specifică dedicată gestionării abuzurilor în sport. În acest caz, ce poate să facă un sportiv care se consideră abuzat? Nu are nicio posibilitate să se apere? Sportivii care se consideră abuzați au două posibilități: fie să se adreseze comisiilor de disciplină din cadrul federațiilor, fie să se adreseze autorităților publice. Chiar dacă nu este special dedicat protecției împotriva abuzurilor în sport, în România există o legislație consistentă împotriva bullyingului (ca formă de hărțuire) în unitățile de învățământ. Atrag atenția asupra unui instrument mai puțin cunoscut! Este vorba despre Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar (Ordinul de ministru nr. 6.235/2023). S-a modificat articolul 102 Faptele de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ, sunt gestionate la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de către Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române. Orice persoană care este victimă sau suspectează un caz de violență asupra copilului trebuie să sune la 119? Numărul 119 este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă și este operat de către consilierii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului. Mai atrag atenția și asupra modificării art. 102 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificare în vigoare din 2024, care prevede următoarele: „În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa”. „Este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri” În concluzie, un sportiv care consideră că a fost abuzat are posibilitatea să își soluționeze situația fie în cadrul federației sportive, fie făcând apel la autoritățile statului. Care ar fi soluția la ieșirea din zona gri și a avea niște norme clare pentru a soluționa cazurile de abuzuri împotriva sportivilor? Cred că este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri, de clarificări legislative, eventual despre ce instituție ar fi competentă să soluționeze astfel de cauze.
I-a dat cu șlapul în cap!. Nou caz de violență în sportul românesc, victima fiind un tânăr poloist de la clubul Triumf
Sportul românesc începe să scoată la iveală mizeria de sub preș. După nenumărate cazuri din gimnastică, unele relatate chiar de ProSport, iată că și polo pe apă dispune de antrenori care folosesc violența fizică pentru a-și impune punctul de vedere. Incidentul s-a produs pe 30 septembrie 2025, pe marginea unui bazin de înot din București. Nervos pe unul dintre elevii săi, antrenorul Iulian Rădoi și-ar fi lovit un sportiv de doar 15 ani cu unul dintre șlapi direct peste față. Poloist de 15 ani, lovit cu șlapul în față! Ce spun cei implicați în scandalul de la clubul Triumf Copilul, traumatizat de cele întâmplate, și-a sunat părinții care imediat au anunțat autoritățile: Poliția și Protecția Copilului. Evident, după o convorbire telefonică directă cu antrenorul, considerat de părinți irascibil, care a susținut că nu „a vrut să-l lovească tare” și că puștiul a fost „obraznic”, după cum relatează tatăl. Cristian Marin, 15 ani, este cel care a trebuit ulterior să se transfere la alt club, nemulțumit de tratamentul la care a fost supus la CSȘ Triumf. Tatăl povestește incidentul pentru ProSport, destul de afectat de modul cum s-a comportat antrenorul Iulian Rădoi: „Am jucat și eu polo, mă știam cu domnul antrenor. Am avut o relație de respect, care s-a deteriorat de-a lungul timpului pentru că îl trata urât pe fiul meu. L-a făcut în toate felurile, l-a înjurat de mamă în condițiile în care eram împreună ci soția la meciuri. Totul a culminat cu tot ce s-a întâmplat când a primit acel șlap în cap. Am trimit telefon de la fiul meu după ce s-a terminat antrenamentul, plângea și era afectat. Mi-a zis că nu se mai duce deloc la antrenament, că nu mai suportă modul cum se comportă acest om cu el. I-a dat cu șlapul în cap! Dacă vi se pare normal. Că era pe marginea bazinului și s-a trezit cu un șlap peste față, că a rămas șocat de gestul antrenorului care i-a adresat și mai multe jigniri. Acuze către FR de Polo: „Noi am fost și bătuți, și cu banii luați” Am vorbit cu dânsul la telefon, l-am sunat și mi-a răspuns după 36 de ore… A recunoscut că a avut un gest deplasat, dar mi-a transmis că băiatul nu-l ascultă, că nu face ce-i spune, că e obraznic. Fiul meu mi-a zis că el își aranja casca și antrenorul ar fi crezut că nu-l bagă în seamă. Cu alte cuvinet: e obraznic, hai să-l batem! Am cerut transferul imediat, ni s-au cerut 500 de euro grila de formare, acum e la alt club. Vreau să vă zic că de fapt noi am fost și bătuți, și cu banii luați Am făcut memoriu la FR de Polo și ni s-a explicat că acesta e regulamentul, că așa se întâmplă când e vorba de transferuri. Pot înțelege că se respectă regulamentul când e vorba de încasat bani, când e vorba de violență ne facem că plouă. Jenant răspuns”, susține Aurel Marin, tatăl copilului în dialogul cu ProSport. Antrenorul Rădoi: „Am fost nervos, dar nu am avut intenția de a lovi copilul” Iulian Rădoi (în fotografia de mai jos), antrenorul acuzat de agresiunea asupra lui Cristian Marin, a răspuns imediat apelurilor ProSport, recunoscând vinovăția însă având o variantă puțin diferită. „E adevărat că am aruncat cu acel șlap, dar am aruncat în apă. Nu a fost atent la ce i-am zis puștiului, urma să-i anunț ceva pe toți. De două ori nu mi-a răspuns, am aruncat apoi cu șlapul în apă în direcția lui care l-a lovit… Nu am avut intenția de a-l lovi, ci de a-i atrage atenția să fie atent. Ăsta e adevărul și nu a existat o traumă atât de mare încât să iasă acest scandal. Părinții sunt supărați pe mine pentru că acest copil greșea și când greșești îl scoteam din echipă. Așa e la polo, se pot face schimbări oricând și el ieșea des la meciuri când părinții erau în tribună. Asta nu le-a convenit părinților care nu mă agreează pentru felul meu de a fi. Nu am înjurat niciodată niciun sportiv, cu atât mai mult copii. Nu e adevărat, asta e o minciună. Sunt un tip temperamental, coleric, dar asta o fac din dorința de a avea rezultate și a obține mai multe performanțe Copilul nu mai e la noi, înțeleg că e la o altă echipă. E foarte bine că merge în altă parte, eu copil ambițios, îi place polo, însă eu cred că am scos nivelul maxim din el. M-aș bucura ca un alt antrenor să scoată mai mult, eu am făcut nu știu câte ședințe individuale cu el, am încercat multe, dar nu toți cei care fac polo pot ajunge la un mare nivel”, a declarat pentru ProSport Iulian Rădoi. Nu am primit nicio înștiințare de la Poliție. Din ce mi-au zis unii părinți nu a fost chiar așa, antrenorul a dat cu șlapul în apă și a ricoșat în copil. Puștiul era obrăznicuț, nu știu cum să zic să nu deranjez, nu asculta mereu. Nu există niciun act de la IML și băiatul a plecat la alt club Gabriel Stroe, director CSS Triumf Care e poziția ANS Ce spune Protecția Copilului? Ca urmare a adresei dumneavoastră nr. 17.11.2025 şi în continuarea corespondenței, vă comunicăm următoarele: În urma intervievării psihologice a copilului Marin Cristian, născut la data de 25.02.2010, а reieşit faptul că fostul său antrenor de polo, domnul Rădoi Iulian, a exercitat asupra sa, în mod repetat presiuni care au luat forma jignirilor, umilințelor, atacului, ducând la instalarea unor sentimente de inutilitate, incorectitudine, neputință, revoltă și a unei stări de anxietate, aspecte care se înscriu în sfera abuzului emoțional asupra copilului. Având în vedere faptul că în prezent, domiciliul dumneavoastră şi al copilului se afla la adresa XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX, având în vedere interesul superior al copilului, am solicitat DGASPC Ilfov, includerea copilului într-un program de consiliere psihologică, pentru gestionarea acestei situații de vulnerabilitate a copilului. Prin adresa înregistrată la DGASPC Sector 1 cu nr. 28359/ 11.11.2025, am adus