De ce se încălzește Europa în ritm record. Patru factori
Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației. Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară. Loading … Europa se încălzește cu viteză record. Sursă foto: Shutterstock Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice. Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian. Valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală. Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983. Cum poate fi accentuată încălzirea pe termen scurt și care sunt consecințele? Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic. De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație crește riscul de boli grave și milioane de decese, avertizează cercetătorii
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele asupra organismului persistă mult timp după dispariția norului de fum, scrie Science Alert. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație afectează plămânii, inima și creierul Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral în rândul persoanelor în vârstă. Fumul conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și chiar metale grele. Aceste particule pătrund adânc în plămâni, iar cele mai mici ajung în sânge, unde pot declanșa inflamații și stres oxidativ la nivelul întregului organism. Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, explică faptul că fumul incendiilor nu reprezintă doar un risc imediat pentru respirație. „Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație devine mai periculoasă când ard localități Experții atrag atenția că riscurile cresc considerabil atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, a plasticului, metalelor grele și altor produse chimice. Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, explică faptul că fumul poate transporta aceste particule toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de incendiile propriu-zise. Fumul incendiilor de vegetație poate avea efecte pe termen lung Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului. Particulele PM2.5 au fost asociate cu dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer. În cazul femeilor însărcinate, expunerea crește riscul de naștere prematură și de greutate redusă la naștere. O altă concluzie importantă a cercetătorilor este că nu există un nivel sigur de expunere la fumul incendiilor de vegetație. Chiar și episoadele moderate, repetate în timp, pot avea consecințe importante asupra sănătății. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar putea provoca milioane de decese în următoarele decenii Potrivit National Interagency Fire Center, peste 3,8 milioane de acri au fost deja afectați de incendii în Statele Unite în acest an, iar suprafața arsă anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu trei decenii. Un studiu publicat în revista Nature estimează că, în perioada 2026–2055, expunerea la particulele fine provenite din incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare. În același timp, o cercetare publicată în Science Advances estimează că, între 2006 și 2020, peste 24.100 de persoane au murit anual în SUA din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor. Specialiștii avertizează că printre cele mai vulnerabile categorii se numără copiii, femeile însărcinate, persoanele cu astm, bolnavii de cancer și vârstnicii. Cum poate fi redus riscul Medicii recomandă populației să limiteze timpul petrecut în aer liber în perioadele cu fum dens și să utilizeze măști de protecție de înaltă eficiență atunci când deplasările sunt inevitabile. De asemenea, este recomandată folosirea spațiilor cu aer filtrat, precum bibliotecile sau centrele special amenajate, precum și verificarea etanșeității locuințelor și a sistemelor de ventilație pentru a reduce pătrunderea fumului în interior. Pe lângă simptomele respiratorii, precum tusea, durerile în gât și senzația de apăsare în piept, cercetătorii investighează și posibile efecte asupra funcțiilor cognitive și sănătății mintale. Primele studii indică o posibilă asociere între expunerea la particulele fine și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive.
Poluarea aerului și stresul climatic amenință creierul. Boala Alzheimer ar putea începe din copilărie
Studiul susține că expunerea la particule fine, metale grele și microplastice poate afecta creierul încă din copilărie, declanșând procese inflamatorii, stres oxidativ și acumularea anormală de proteine asociate cu neurodegenerarea. Conducătorul studiului, dr. Dharma Singh Khalsa, împreună cu coautorii de la UCLA și California Institute of Integral Studies, avertizează că Alzheimer ar putea începe cu decenii înainte de apariția primelor simptome, iar prevenția trebuie să înceapă devreme. Cercetătorii au prezentat cazul unui băiat de 11 ani din Ciudad de Mexico, care, deși a decedat într-un accident rutier, prezenta deja semne caracteristice bolii Alzheimer în creier. Impactul poluării și stresului climatic asupra creierului Potrivit studiului, poluanții atmosferici pot traversa bariera hemato-encefalică, perturbând neurotransmițătorii și accelerând declinul cognitiv. În plus, schimbările climatice și expunerea la stres ambiental contribuie la depresie și anxietate, factori care sporesc riscul de demență. Autorii subliniază că eco-anxietatea devine un fenomen tot mai răspândit, creând o legătură directă între sănătatea planetei și sănătatea mentală, scrie Science Blog. Recomandări pentru prevenția Alzheimer Studiul propune un plan de prevenție bazat pe stil de viață, inspirat din programe precum FINGER și Ornish. Dieta sănătoasă, exercițiile fizice și cognitive, managementul stresului, igiena somnului și dezvoltarea spirituală sunt pilonii unui model care protejează creierul și mediul înconjurător. Nutriția sustenabilă, activitatea fizică regulată, yoga și mindfulness reduc inflamația și sprijină funcțiile cognitive pe termen lung. Dr. Helen Lavretsky, coautor, afirmă că „acest articol unește neuroștiința mediului cu medicina stilului de viață, oferind un model holistic de prevenție Alzheimer care protejează și planeta.”