Tabel orașe | Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000
V-ați gândit vreodată câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000? Pentru astfel de calcule au fost utilizate ca bază populațiile oficiale, în urma recensământului efectuat în anul 2021. Mai jos, în articol, se găsește un tabel cu 15 orașe din țară. A fost utilizată o rată anuală constantă (r) diferită după dinamica recentă a fiecărui oraș. În acest sens, vor fi trei tipuri de orașe: Orașe dinamice / universitare / cu creștere relativă; Orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ; Orașe cu declin observabil în ultimii ani. Pentru astfel de calcule s-a aplicat formula demografică: P(t) = P(0) * (1 + r)^(t − 2021). P(0) = populația actuală Constatări a) orașe dinamice / universitare / cu creştere relativă (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu): +0.20% pe an (r = +0.002) b) orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ: −0.10% pe an (r = −0.001) c) orașe cu declin observabil în ultimii ani: −0.20% pe an (r = −0.002) Cluj-Napoca Populație 2025 (recensământ 2021): 286.598 de cetățeni; Populație 2050: 303.695 de cetățeni; Populație 2100: 335.601 cetățeni; Populație 2500: 746.297 de cetățeni; Populație 3000: 2.026.621 de cetățeni. Iași Populație 2025 (recensământ 2021): 271.692 de cetățeni; Populație 2050: 287.899 de cetățeni; Populație 2100: 318.146 de cetățeni; Populație 2500: 707.482 de cetățeni; Populație 3000: 1.921.216 cetățeni. Constanța Populație 2025 (recensământ 2021): 263.688 de cetățeni; Populație 2050: 256.147 de cetățeni; Populație 2100: 243.649 de cetățeni; Populație 2500: 163.290 de cetățeni; Populație 3000: 99.016 cetățeni. Timișoara Populație 2025 (recensământ 250.849 de cetățeni; Populație 2050: 265.813 cetățeni; Populație 2100: 293.740 de cetățeni; Populație 2500: 653.207 cetățeni; Populație 3000: 1.773.829 de cetățeni. Brașov Populație 2025 (recensământ 2021): 237.589 de cetățeni; Populație 2050: 251.762 de cetățeni; Populație 2100: 278.212 cetățeni; Populație 2500: 618.678 de cetățeni; Populație 3000: 1.680.064 de cetățeni. Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000 Orașele în care populația va scădea până în anul 3000, potrivit calculelor: Craiova: 32.982 de cetățeni; Galați: 30.687 de cetățeni; Ploiești: 67.793 de cetățeni; Brăila: 21.790 de cetățeni; Arad: 54.477 de cetățeni; Pitești: 53.049 de cetățeni; Bacău: 51.101 cetățeni. Ce se întâmplă în București? În cazul orașului București, trendul ar părea să fie în declin. De la peste 1.7 milioane de locuitori (în urma recensământului din 2021), calculele conduc către o reducere semnificativă a populației până în anul 3000. Populație 2025 (recensământ 2021): 1.716.961 de cetățeni: Populație 2050: 1.667.860 de cetățeni; Populație 2100: 1.586.478 de cetățeni; Populație 2500: 1.063.235 de cetățeni; Populație 3000: 644.723 de cetățeni. Autorul recomandă: Tabel chirii | TOP 15: Orașele din România cu cele mai mici chirii pe final de 2025. Unde e cel mai ieftin + cel mai scump Care este orașul din România, mai sigur decât Zurich, Tokyo sau Praga. România bifează o performanță notabilă în acest top
Ministrul Dezvoltării: 57 de municipii și 146 de orașe nu mai respectă criteriile minime de populație. Retrogradarea ar putea implica reduceri de posturi și salarii
Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că aceasta se bazează pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Potrivit ministrului, aproape jumătate dintre municipiile și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație. „La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24. Numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor O reclasificare administrativă, conform numărului real de locuitori – prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar o parte dintre orașe ca comune – are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja corelate cu populația actuală. Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității la salariul de bază minim brut pe țară. În același timp, salariile angajaților din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale în vigoare. Cu alte cuvinte, numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor. În cazul unei reclasificări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este reîncadrat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează corespunzător noii categorii de localitate, în limitele maxime stabilite de lege, dacă primăria nu a operat anterior actualizările în funcție de numărul real de locuitori. Dar există și localități care, în urma creșterii populației, ar putea fi promovate la rang de oraș sau municipiu, cu efect invers. Analiza, bazată pe recensământ De asemenea, reclasificarea are impact și asupra numărului maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, întrucât normativul de personal se stabilește în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ și actelor subsecvente. Cseke Attila a subliniat că, în prezent, analiza este „strict profesională, realizată fără a lua în considerare niciun alt criteriu decât cele tehnice și legale”, fiind efectuată în principal pe baza datelor din Recensământul Populației. Totuși, oficialul a recunoscut că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”. Schimbarea rangului localităților se face doar prin lege Trecerea unei localități la un rang superior se realizează doar la inițiativa autorităților locale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura presupune adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum local pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa legii (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlamentul României, prin care se aprobă noul statut administrativ. Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate realiza, însă, atunci când se constată că aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale pentru menținerea statutului actual, numărul de locuitori fiind unul dintre principalele criterii. Deși legea nu prevede un mecanism automat de schimbare a rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (număr de locuitori, dotări, infrastructură etc.) și poate propune inițierea unui proiect de lege de reclasificare atunci când se constată neîndeplinirea condițiilor legale. O decizie cu miză politică și economică Constatările ministrului Attila Cseke arată că un număr semnificativ de orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime prevăzute de lege, însă nu au fost inițiate demersuri legislative de reclasificare. Motivele sunt în principal politice, dar și economice. Retrogradarea unui oraș la statut de comună, de exemplu, este o decizie sensibilă, percepută de populație ca o pierdere de statut, iar pierderea rangului urban ar putea afecta accesul la programe de finanțare guvernamentală sau europeană.