Blocajele din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz, în spatele exploziei prețurilor la cereale
Luna septembrie 2026 a venit cu noi creșteri considerabile ale prețurilor cerealelor, pe fondul blocajelor din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor furnizate de FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, tarifele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani. Indexul lunar furnizat de organizație arată că prețurile au crescut luna trecută pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Indicele FAO al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie la 136 de puncte, fiind cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. În august, indicele era de 134 de puncte. Creșterea a fost alimentată de probleme logistice și temerile privind fenomenele meteo, care au majorat prețurile cerealelor. Pe lista îngrijorărilor se află fenomenul El Nino, precum și confruntările intensificate dintre Rusia și Ucraina. Loading … Prețuri crescute pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Sursă foto: FAO În acest sens, exporturile agricole din regiunea Mării Negre au fost perturbate, oferta de cereale și semințe oleaginoase s-a redus, iar importatorii din Asia și Africa au căutat alternative. De asemenea, prețul grâului a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că, în cazul cerealelor, zahărului și al uleiurilor vegetale, indicii prețurilor au crescut. Au fost înregistrate, în schimb, cotații mai mici la carne și lactate. „Vedem o creștere persistentă și din ce în ce mai generalizată a prețurilor produselor alimentare pe plan mondial. Perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, combinate cu șocurile climatice, pun presiune pe energie, transport și produse alimentare cheie. Dacă se mențin, presiunile se vor resimți curând în prețurile produselor alimentare, în special în țările dependente de importurile de alimente și energie”, a spus Maximo Torero, economistul șf al organizației. Cereale mai scumpe Prețurile cerealelor au crescut cu 5,1% în septembrie față de august și cu 17,2% față de anul trecut. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Creșterile au fost alimentate de problemele logistice din Marea Neagră, seceta din America de Nord și incertitudinile privind Strâmtoarea Hormuz. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 0,9% în septembrie față de august 2026. Scumpirea a fost susținută de cererea ridicată pentru ulei de palmier și de temerile privind producția din Asia de Sud-Est. Evoluția a influențat și prețurile uleiurilor de rapiță și floarea-soarelui din Europa. Creșteri au fost înregistrate și la zahăr, cu 6,1%. Prețurile zahărului au crescut pe fondul așteptărilor privind o ofertă globală mai redusă în sezonul 2026/2027. În Uniunea Europeană, producția de sfeclă de zahăr este estimată în scădere. Perspectivele sunt slabe și în Thailanda și India, afectate de condițiile meteo. În Brazilia, ploile abundente au perturbat recoltarea și au susținut creșterea prețurilor. Cotații mai mici la carne și lactate Organizația mai arată scăderi ale cotațiilor la carne (cu 1,1%) și lactate (cu 0,1%). „Scăderea a reflectat cotațiile mai mici pentru carnea de pasăre și de porc, în timp ce prețurile cărnii de vită și de oaie au rămas, în linii mari, stabile. Cotațiile internaționale pentru carnea de pasăre au scăzut pe fondul unei oferte abundente la export din partea Braziliei și al unei cereri mai reduse din partea Uniunii Europene, ca urmare a intrării în vigoare, la 3 septembrie, a cerințelor de import privind utilizarea antimicrobienelor”, explică FAO. „Scăderile prețurilor la brânză au fost aproape compensate de creșterile cotațiilor pentru laptele praf, în timp ce prețurile untului au înregistrat variații minime”, arată organizația. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, FAO
Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Prețurile revoltătoare pe o plajă din Mamaia, semnalate de Asociația pentru Protecția Consumatorilor: Cât costă covrigii, porumbul și gogoșile în 2025
Să-ți petreci vacanța pe plajele aglomerate din Mamaia a devenit din ce în ce mai scump. Turiștii au devenit înfuriați de prețurile revoltătoare cu care comercianții au ajuns să vândă covrigi pe plajă. Infama strategie de marketing le distrug buna dispoziție inclusiv a turiștilor străini când ajung să plătească extra (o taxă suplimentară) pentru un ingredient adăugat, precum taxa pentru „o lingură cu lapte” adăugată în cafeaua servită pe o terasă din Vama Veche. Vacanța la Mamaia, mai scumpă decât în Grecia sau Bulgaria O ciorbă de burtă sau de legume costă 27 de lei la un restaurant din Mamaia. Pentru alte ingrediente trebuie să plătești EXTRA: Smântână – 5 lei, Ardei iute – 2 lei. O porție de hamsii, cu o greutate de 150 de grame, cu mămăligă și mujdei, costă 33 de lei. Pizza (în funcție de sortiment) costă între 40 și 43 de lei. Și dacă vrei sos, trebuie să plătești EXTRA: sosul – 4 lei. În timp ce în stațiuni precum Eforie, Vama Veche sau Costinești, prețurile șezlongurilor variază între 20 și 60 de lei, Mamaia rămâne în topul celor mai scumpe destinații de pe litoral. O porție de piept de pui, garnitură și salată trece de 100 de lei Pentru închirierea unui șezlong în plin sezon estival, prețurile încep de la 50 de lei și urcă fulgerător în funcție de zonele exclusiviste din Mamaia, tariful pentru un singur șezlong ajungând și la 300 de lei pe zi. Cazarea pe o noapte poate să treacă și de 400 de lei. Cât a ajuns să coste un covrig pe o plajă din Mamaia, în 2025 Scumpirea bruscă a multor produse alimentare a fost semnalată public chiar și de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC). Într-o postare publicată pe rețelele sociale, reprezentanții asociației au atras atenția asupra exploziei de prețuri. „Eliminarea plafonării la energia electrică a generat primele creșteri de prețuri! 10 lei porumbul!!! 10 lei covrigul!!! 10 lei gogoașa!!! Sursa Foto: Asociația pentru Protecția Consumatorilor Totodată, prețurile sunt pregătite și pentru creșterea TVA-ului de la 1 august!”, au scris reprezentanții APC, într-un mesaj care s-a viralizat. După creșterea TVA de la 1 august, comercianții ar urma să crească iar prețurile. Dacă un covrig costă azi 10 lei, ne putem aștepta ca până la finalul verii să devină „delicatesă de lux”, scrie CANCAN. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Caz scandalos în Mamaia! Ce cazare a putut primi un cuplu de turiști, pentru 400 lei pe noapte
Fermierii ar putea obține cele mai bogate recolte din ultimii 10 ani datorită ploilor abundente, dar nu se știe sigur dacă pâinea se va ieftini
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tone de floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Potrivit TVR, fermierii nu ar putea să-și vândă produsele la prețurile dorite. Tarifele au început să scadă în așteptarea secerișului, dar procesatorii nu știu dacă vor ieftini pâinea. Totul depinde și de politica fiscală a viitorului guvern. Se vehiculează o creștere de taxe, inclusiv de TVA. Prețul pâinii a crescut în aprilie 2025 cu 3% mai mult față de decembrie 2024. Raportat la aprilie 2024, pâinea a devenit mai scumpă cu 5%, potrivit INS. Procesatorii dau vina pe fostul guvern Ciolacu pentru eliminarea facilităților fiscale din agricultură și industria alimentară. Procesatorii au avertizat încă din februarie 2025 că preţul pâinii şi al altor produse de panificaţie va rămâne la fel de mare din cauza costurilor crescute cu salariile şi cu transportul. Iar recoltele de orz au fost grav afectate de ploi și de vijelii. Kilogramul de grâu se vinde cu 80 de bani. Prețurile cerealelor sunt mai mici față de anul trecut și se așteaptă să se ieftinească și materialele prime în pragul recoltatului. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii 10 ani, la cereale
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tonede floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2024, producția agricolă vegetală din România a scăzut la toate culturile: cereale pentru boabe, plante uleioase, legume, cartofi și leguminoase pentru boabe. Comparativ cu anul 2023, anul trecut s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor (producția medie la hectar) la principalele culturi. Producția de porumb s-a dus în cap Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2%, iar producția cu 14%, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar. Suprafața cultivată cu grâu în anul 2024 reprezintă 44,7% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu porumb boabe, 41,8%. Producția de cereale a scăzut în principal din cauza scăderii cu 31,5% a producției de porumb boabe, care are o pondere de 33,5% în producția de cereale. La leguminoase pentru boabe, producția a scăzut față de anul precedent cu 23,2%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar. La plante uleioase, producția a scăzut cu 28,2%, iar suprafața cultivată a crescut cu 3,4%. Scăderi ale producției s-au mai înregistrat la rapiță (-35,0%), floarea soarelui (-26,0%) și soia boabe (-2,6%). Și la cartofi, suprafața cultivată a scăzut cu 2,5%, iar producția cu 18,2%. În ceea ce privește legumele, producția a scăzut cu 10,8%, ca urmare a scăderii randamentelor la hectar, dar și a suprafețelor cultivate. În anul 2024, față de anul precedent, producția de struguri a scăzut cu 11,9%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-10,3%), dar și a suprafeței cultivate cu 1,8%. De asemenea, producția de fructe din livezi a scăzut cu 7,5%, din cauza scăderii suprafețelor cultivate, dar și a randamentului la hectar. Comparație între România și alte state membre UE Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a stat mult mai bine doar la suprafața cultivată de porumb și floarea soarelui, având, însă, o producție raportată inferioară, la nivelul anului 2024. Iată ce arată datele INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Franța și Polonia; La floarea soarelui, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Ungaria și Franța; La grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată, după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia, și pe locul 10 la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Suedia. CITEȘTE ȘI: APIA primește cereri de plată pentru 2025 începând de luni, 3 martie/Ce documente trebuie să depună fermierii Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele