Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
Dilema statuii din bronz de la Artemision, descoperită în urmă cu 100 ani. Istoricii nu au deslușit misterul nici acum
Statuia de bronz de la Artemision care reprezintă un bărbat puternic, gol, cu barbă, dezgropată de arheologi în 1926 chiar din mare, lângă Capul Artemision, la nord de insula Evia, reprezintă una dintre marile dileme ale antichității. Deși este o adevărată capodoperă de artă a antichității grecești, istoricii n-au identificat nici până azi numele autorului sau ce zeu ar ilustra sculptura. Statuia măsoară 2,09 metri și datează din secolul 5 î.Hr. și este expusă la Muzeul Național de Arheologie din Atena. Deși are orbitele goale, în antichitate ar fi avut ochi sculptați din oase sau fildeș, cu sprâncene din argint, iar buzele și sfârcurile de pe piept ar fi fost acoperite cu cupru. Majoritatea arheologilor și istoricilor greci preferă să considere că statuia l-ar ilustra pe Poseidon, căci a fost găsită pe fundul Mării Mediteraneene. Poseidon sau Zeus? Istoricii greci sunt împărțiți Mulți cercetători susțin că statuia din bronz l-ar reprezenta pe Zeus, zeul trăsnetelor și regele Olimpului. Alții cred că ar fi Poseidon, zeul mării. Singurul indiciu: mâna dreaptă a zeului neidentificat ar fi ținut un obiect alungit, aidoma unei sulițe. Să fi fost oare un simplu atlet olimpic? Istoricii care cred că statuia l-ar reprezenta pe Zeus susțin că ar fi avut un fulger, exact în stilul unei figurine mai vechi, care datează din anii 550 î.Hr. Istoricii care cred că statuia l-ar fi ilustrat pe Poseidon au un argument întărit: lângă degetul mare, aparent relaxat, degetul arătător este ușor coborât, în timp ce celelalte degete (mijlociul, inelarul și degetul mic) sunt strânse. Golul lăsat ar sugera dimensiunea unui trident. Istoricii cred că sculptura ar fi fost realizată de un sculptor ingenios din secolul 5 î.Hr., fiind nominalizați Onatas, Myron, Kritios și Nesiotes. Sculptura a fost descoperită pentru prima dată în 1926 și excavată în 1928, de pe fundul mării, în locul unde ar fi avut loc un naufragiu la mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Din păcate, nu se știu prea multe despre epavă, deoarece cercetările au fost abandonate după moartea unui scafandru în 1928. Nu au mai fost reluate niciodată. Cine era Poseidon? Poseidon a fost zeul mărilor, al furtunilor, al cailor și al cutremurelor în mitologia greacă. A fost venerat în Grecia continentală și Creta din timpul epocii bronzului. El a fost considerat protector al marinarilor și al polisurilor de coastă. Sursa Foto: Profimedia Se spune că el a îmblânzit caii și a creat izvoarele cu o lovitură de trident. Părinții săi au fost Cronos și Rhea. A avut doi frați, pe Zeus, zeul cerului, și Hades, zeul lumii de dincolo, și trei surori, Demetra, zeița agriculturii, Hera, zeița căsătoriei și a familiei, și Hestia, zeița vetrei. Sursa Foto: Profimedia La naștere, Poseidon a fost înghițit de Cronos, regele titanilor și zeu al timpului, dar a fost salvat de Zeus. Cei trei au tras la sorți pentru a-și împărți domnia asupra lumii, iar Poseidon s-a ales cu marea. Poseidon a ajutat la construirea Troiei, alături de Apollo, însă a fost de partea aheeilor în Războiul Troian. În Odiseea lui Homer, Ulise a stârnit furia zeului după ce l-a orbit pe fiul său, ciclopul Polifem. Sursa Foto: Profimedia Conform unei legende, Poseidon și Atena au concurat pentru a denumi un mare oraș după numele lor. Poseidon a făcut o demonstrație spectaculoasă: a creat cai din mare. Însă, Atena le-a dăruit locuitorilor orașului un măslin. De atunci, orașul a căpătat numele Atenei. La 70 de km de Atena, turiștii pot să viziteze Templul zeului Poseidon de la Capul Sounion. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena