Experimentul lui Patrick Andre de Hillerin: Am vrut să mai verific dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda
Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a făcut un experiment și a plasat o comandă pe Temu. Acesta a aflat că taxa este de 0 lei pentru o comandă în valoare de aproape 80 de lei. El a vrut să vadă mai mult dacă Temu ocolește taxa impusă de guvernul Bolojan, ceea ce se și întâmplă. „Tocmai am făcut o comandă pe Temu. 5 produse, 74,8 lei, transport gratuit, zero taxe pe colet. Pentru că, deși pleacă din China, nu intră în România din China. Nu aveam neapărat nevoie de toate produsele respective, dar am zis să mai verific o dată dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda. Pare că o cam ocolește”, a precizat jurnalistul. Experimentul jurnalistului Patrick Andre de Hillerin Acesta consideră că cei de la Boardingpass oferă informații eronate cu privire la diminuarea numărului de zboruri din China pe Otopeni. Deși au aterizat mai puține avioane anul acesta, față de decembrie 2025, numărul este același ca într-o lună normală. Ceea ce a scăzut cu adevărat este numărul coletelor. „Dacă, însă, îi citim pe cei de la Boradingpass, informația că au scăzut intrările de colete/mărfuri din China, mai ales pe Otopeni, este „o mizerie”. Au verificat ei și e fals. Adică da, au aterizat mai puțin avioane cargo pe Otopeni în ianuarie 2026 decât în decembrie 2025, dar sunt tot atâtea ca într-o lună normală din 2025, spun ei. Problema nu era la avioanele cargo. Că taxa Temu nu se aplică per avion, ci per colet cu valoare mai mică de 150 de euro. Iar comisionarii din vamă, ăia pe la care trec inclusiv coletele de e-commerce, spun că volumul de colete de e-commerce a scăzut dramatic în ianuarie 2026. Nu numărul de avioane cargo, ci numărul de colete. De ce, totuși, ai face o ticăloșie din asta De ce să încerci să manipulezi, comparând mere cu pere, avioane cu colete și așa mai departe?Mizerie este acest soi de fact-checking mincinos și aparent „smart” Nu e smart, e o porcărie.”, a mai precizat jurnalistul. Poșta Română în pericol Jurnalistul trage și un semnal de alarmă cu privire la Poșta Română. Odată implementată măsura taxei pe colete din China, instituția are de suferit, pentru că nu va mai procesa un flux atât de mare de colete, ceea ce o ținea în viață. „În ultmii doi ani, Poșta Română a supraviețuit datorită numărului imens de colete Temu/Shein/Alibaba pe care le-a procesat, pe relația directă cu China. Vom vedea dacă anul acesta, cu taxa Temu, Poșta Română va mai avea ce procesa. Dacă nu, pot să și-o treacă și pe asta la victime, alde Bolo și Delaco”, a încheiat jurnalistul. Recomandările autorului:
Când vor fi plătite pensiile pentru prima lună a anului 2026. Poșta Română a făcut anunțul
Pensiile sunt plătite, la începutul unui an, după un calendar influențat de sărbătorile legale, dar și de procedurile administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Caselor Județene de Pensii. Poșta Română a anunțat că pensiile vor fi virate în conturile companiei pe 5 ianuarie, urmând ca distribuirea către beneficiari să înceapă de joi, 8 ianuarie. „La început de an, situația diferă față de restul perioadei, în principal din cauza limitărilor bugetare și a procedurilor Ministerului Finanțelor. În mod obișnuit, banii destinați pensiilor sunt virați către Poșta Română cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii (de obicei pe 27 – 28 ale lunii), ceea ce permite planificarea și organizarea distribuției, precum și stabilirea nivelului administrativ necesar pentru plata pensiilor, în mod normal, la începutul lunii. În schimb, la început de an, Guvernul, prin Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Casele Județene de Pensii, nu pot vira aceste sume înainte de 1 ianuarie, ceea ce explică decalajul în programul de plată față de restul lunilor. Dacă sumele nu ajung în conturile Poștei Române din partea Caselor Județene de Pensii pe 5 ianuarie, procesul de distribuire se complică. În mod obișnuit, odată ce banii sunt virați, Poșta Română emite ordine către băncile comerciale pentru procurarea numerarului, iar fondurile sunt apoi transportate de o companie privată de la casieriile băncilor către unitățile poștale. Întregul proces necesită cel puțin o zi lucrătoare, ceea ce poate întârzia livrarea pensiilor către beneficiari”, a precizat Ștefan Valentin, director general al Poștei Române pentru Digi24.ro Pensionarii pot încasa pensia fie în numerar, la domiciliu, fie prin cont bancar sau card, iar termenele de plată diferă în funcție de metoda aleasă. Dacă banii sunt încasați pe card, atunci suma va fi distribuită în data de 12 a fiecărei luni. În schimb, dacă beneficiarul încasează pensia în numerar, bani sunt distribuiți în intervalul 1-15 ale lunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026
Sfârșitul unei tradiții: Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Serviciul poștal danez a anunțat că va livra ultima scrisoare pe 30 decembrie, punând astfel capăt unei tradiții de peste 400 de ani. PostNord, companie formată în 2009 prin fuziunea serviciilor poștale din Suedia și Danemarca, a anunțat la începutul acestui an că va opri livrarea scrisorilor. Această mișcare va duce la reducerea a 1.500 de locuri de muncă și eliminarea a 1.500 de cutii poștale roșii, motivând „digitalizarea crescândă” a societății daneze, scrie The Guardian. Compania a descris Danemarca ca fiind „una dintre cele mai digitalizate țări din lume” și a spus că cererea de scrisori „a scăzut drastic”, în timp ce cumpărăturile online continuă să crească. Cutiile poștale roșii, deja demontate, s-au vândut rapid. În doar trei ore, 1.000 de cutii au fost cumpărate la începutul lunii, prețul fiind 2.000 DKK (235 lire sterline) pentru cele în stare bună și 1.500 DKK (176 lire sterline) pentru cele puțin uzate. Alte 200 vor fi licitate în ianuarie. PostNord va continua să livreze scrisori în Suedia și va rambursa timbrele daneze neutilizate pentru o perioadă limitată. Danezii vor putea să trimită în continuare scrisori prin Dao, care deja livrează în Danemarca. De la 1 ianuarie 2026, Dao va crește volumul de la 30 de milioane de scrisori estimate pentru 2025 la 80 de milioane anul viitor. Clienții trebuie să meargă la un magazin Dao pentru a trimite scrisori sau să plătească suplimentar pentru ridicare de acasă și pentru transport, online sau prin aplicație. Poșta daneză a livrat scrisori în țară încă din 1624. În ultimii 25 de ani, trimiterea scrisorilor a scăzut cu peste 90%. Datele sugerează totuși o renaștere a scrisului de scrisori în rândul tinerilor. Dao a spus că tinerii între 18 și 34 de ani trimit de două până la trei ori mai multe scrisori decât alte grupe de vârstă, citând cercetătorul Mads Arlien-Søborg, care spune că tinerii caută „un contrabalans la suprasaturația digitală”. Scrierea de scrisori a devenit o „alegere conștientă”. Conform legii daneze, opțiunea de a trimite scrisori trebuie să existe. Dacă Dao ar opri livrarea, guvernul ar trebui să desemneze pe altcineva ca să o facă. O sursă de la ministerul transporturilor a spus că nu va exista nicio „diferență practică” anul viitor, deoarece oamenii pot trimite și primi scrisori prin altă companie. Orice semnificație legată de schimbare este pur „sentimentală”.
Poșta Română nu mai vrea să ducă pensiile: Ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii
Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a declarat că distribuirea pensiilor reprezintă o povară pentru companie, iar, după părerea sa, serviciul ar trebui scos la licitație. ”Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate’, a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă. Valentin Ștefan a explicat că, în ciuda faptului că Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte considerabilă de bani se întoarce către stat, sub forma costurilor de procurare a numeralului. Din acet motiv, compaia își dorește ca acest serviciu să fie scos la licitație. ”Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii’, a explicat Ștefan. Recomandarea autorului:
În timp ce Bolojan îndeamnă la strâns cureaua, Poșta Română își face rebranding de 48.000 . Cum își justifică costurile operatorul național
În contextul în care Guvernul Bolojan caută să reducă personalul instituțiilor de stat și îi îndeamnă pe români să strângă cureaua, Poșta Română își face un rebranding costisitor de aproximativ 48.000 de euro. Reprezentanții companiei care își schimbă emblema pentru prima oară din 2004 susțin că se declară „extrem de mulțumiți de ce a ieșit”. Într-o conferință de presă de joi, aceștia au prezentat noua identitate vizuală a companiei. „Suntem extrem de mulțumiți de ce a ieșit și de viitor. (…) Nu am făcut un logo, ci un proces de branding pentru Poșta Română”, a declarat directorul general, Valentin Ștefan. Cum este justificată suma de 48.000 de euro Costul este justificat de colantarea tuturor mașinilor, schimbarea uniformelor angajaților și modificările asupra oficiile poștale. Autoritățile estimează un cost între 50 și 100 de euro pentru fiecare mașină cu noua emblemă. „Uniformele nu se schimbă, ele se oferă anual către salariați. Poșta este obligată, în fiecare an, să acorde salariaților uniforme. Cele care au fost cumpărate au fost folosite în 2023, cele din 2024 – în 2024”, a explicat directorul general. „Pentru oficiile poștale estimăm o investiție între 10 și 15 milioane de euro în următorii doi ani pentru modernizarea lor. Trebuie făcute, indiferent dacă aveam rebranding sau nu”, a mai spus Valentin Ștefan. În plină eră a firmelor de curierat, Poșta Română promite că se va adapta la secolul 21 Poșta Română promite transformarea pe încă trei direcții: un ghișeu universal unde cetățenii să aibă acces la serviciile instituțiilor de stat; curierat și logistică: hub-uri logistice, dezvoltarea serviciilor; soluții digitale accesibile; Valentin Ștefan a mai anunțat că Poșta Română lansează compania Zor, vizând generația Z. „Targetăm clienții cu vârsta de 18-20 de ani, și cu Zor vrem să cucerim și acest segment. Ne-am adaptat, și ne-am dezvoltat continuu.Pentru că știm că o țară stabilă are nevoie de o Poștă stabilă, apreciem trecutul și ne uităm la viitor pe care îl pregătim cu Zor”. CNPR este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Deține o reţea de peste 5.000 de subunităţi poştale la nivel naţional, dintre care 676 sunt oficii poştale şi 1.054 ghişee poştale. Sursa Foto: Poșta Română Autorul recomandă: