Atentat la siguranța energetică națională și regională? Avertisment pe piața petrolieră: Compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc / Explicații contradictorii de la Ministerul Energiei, Cancelaria premierului și Autoritatea Vamală
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei nu opresc „mașina de război” a lui Vladimir Putin, iar petrolul rusesc, de pe urma căruia Rusia câștigă miliarde, continuă să curgă. În acest scenariu, MOL Ungaria joacă un rol esențial, iar siguranța energetică regională este amenințată, pentru că țițeiul rusesc mult mai ieftin „lovește” în rafinăriile care procesează unul mai scump, non-rus, inclusiv cele din țara noastră fiind afectate drastic. Relația dintre Viktor Orban și Vladimir Putin este un privilegiată, iar legăturile premierului maghiar cu MOL Ungaria au ridicat, de mult timp, numeroase semne de întrebare. Potrivit surselor Gândul, „compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc, iar autoritățile de la București nu iau măsuri și par a se complace într-o stare de dolce far niente”. Mai grav, MOL Ungaria are „mână liberă” în ceea ce privește rafinarea țițeiului ieftin adus din Rusia și – deși ar trebui să acționeze numai pe piața din Ungaria – importă și vinde petrol de origine rusească în întreaga regiune MOL joacă tare, iar România este una dintre „țintele” urmărite pentru o expansiune care, într-un final, înseamnă distrugerea concurenței și un robinet deschis pentru petrolul rusesc mai ieftin, cel care alimentează bugetul de război al Rusiei. „Piața românească trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL” Semnalul de alarmă este unul îngrijorător, iar autoritățile din România ar fi trebuit deja să ia în considerare și să stopeze avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl obține prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, avertizează sursel Gândul. „Piața internă trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL, iar pașii concreți trebuie făcuți cu rapiditate”, insistă aceleași surse. Verificarea achizițiilor de motorină ale MOL România de la Grupul MOL din Ungaria, în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat, preponderent, țiței rusesc. Solicitarea de documente privind originea motorinei și prețurile de transfer. Sursele Gândul din piața petrolieră avertizează că „MOL crește sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța și construiește, extinde, închiriază și operează noi depozite petroliere în România. Motorina și benzina produse din petrol rusesc ieftin sunt aduse de MOL din Ungaria în România prin Terminalul Halmeu”. „Într-un final, prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc, MOL acaparează întreaga piață petrolieră”, atrag atenția aceleași surse. MOL Ungaria înregistrează profituri imense din rafinarea țițeiului rusesc primit prin conducta Drujba, iar aceste profituri ar fi investite în acapararea piețelor din jur. „Spre deosebire de restul țărilor UE, Ungaria și Slovacia profită de derogările privind procesarea de țiței rusesc furnizat de Lukoil, Rosneft și Gazprom (companii sancționate internațional), generând Grupului MOL profituri suplimentare de miliarde de euro anual, bani care sunt folosiți pentru expansiune regională și acapararea de piețe de desfacere”, avertizează sursele Gândul din piața petrolieră. Mai mult, guvernul ungar a profitat din plin de această situație, oprind peste 2 miliarde de euro prin suprataxarea MOL, bani care – avertizează aceleași surse – „susțin interesele clasei politice maghiare de destabilizare regională și păstrare a guvernului Orban la putere în Ungaria”. „Pionul otrăvit al influenței Rusiei asupra Europei este chiar Viktor Orban, iar profitul net al Gruoului MOL din perioada 2022-2025 depășește 10 miliarde de euro! MOL Grup este pe cale să semneze achiziția rafinăriei NIS Serbia de la Gazprom, dar a depus ofertă și pentru activele LUKOIL (inclusiv cele din România). Acesta este un plan pus la punct de Putin și Orban. Rusia va păstra dominația energetică regională prin MOL, iar compania va acapara rafinării, depozite, terminale petroliere și va periclita, astfel, siguranța energetică regională”, au dezvăluit sursele Gândul. 3 întrebări esențiale pentru autoritățile din România Pentru a avea un tablou de ansamblu al întregii situații, Gândul a transmis trei întrebări esențiale către Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României și Mihai Savin, președinte la Autoritatea Vamală Română (AVR). Având în vedere avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl are prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, ce acțiuni au întreprins autoritățile din Romania pentru a proteja piața internă de politicile expansioniste ale MOL? Au fost verificate achizițiile de motorină ale Mol Romania de la Grupul Mol – în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat preponderent țiței rusesc? Au fost cerute documente privind originea motorinei și prețurile de transfer? Cum permit autoritățile din România ca MOL să crească sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța, dar și să construiască, extindă, închirieze și opereze noi depozite petroliere în România, acaparând astfel – prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc – piața petrolieră? Ministerul Energiei: „MOL România nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” La solicitarea Gândul, Serviciul Comunicare, Relații Publice și Protocol – Direcția Relații Externe din cadrul Ministerului Energiei a transmis că „5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive)”. În același răspuns s-a precizat că MOL România „nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” și că „niciun fel de marfă (deci și produsele petroliere) nu poate intra în țară, indiferent de modalitate, fără acordul Autorității Vamale Române”. „În conformitate cu prevederile art. 3m din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, importurile de țiței au fost interzise începând cu data de 5 decembrie 2022, iar din data de 5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive). În conformitate cu prevederile alin. (8) al art. 3m, nu se pot exporta produse petroliere obținute din ţiţei importat pe baza unei derogări de la prevederile Regulamentului. În data de 18 iulie 2025, a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse ca urmare a războiului de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei, care a introdus interdicția la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe. Compania Oil
Intel rămâne sancționată în cazul antitrust al Comisiei Europene. Amenda Intel menținută, dar diminuată
Instanța din Luxemburg a decis însă reducerea semnificativă a penalității, coborând amenda antitrust Intel de la 376 milioane de euro la 237 milioane de euro, scrie Reuters. Cazul își are originea în acuzațiile potrivit cărora Intel ar fi oferit plăți considerate drept „restricții neacoperite” unor producători importanți, precum HP, Acer și Lenovo, pentru a bloca sau întârzia lansarea unor produse rivale, în special cele dezvoltate de Advanced Micro Devices (AMD). Practicile ar fi avut loc între noiembrie 2002 și decembrie 2006, perioadă în care, potrivit autorităților de concurență, compania ar fi încercat să limiteze opțiunile disponibile pentru consumatori și parteneri comerciali. Tribunalul UE a argumentat că reducerea sumei este justificată de gravitatea relativ mai mică a faptelor în comparație cu evaluarea inițială, volumul redus de produse afectate și intervalele de timp în care practicile anticoncurențiale nu au fost continue. Cu toate acestea, instanța a subliniat că faptele rămân relevante și dovedite, astfel că o amendă antitrust Intel este în continuare necesară pentru a reflecta durata și impactul comportamentului constat. Hotărârea reprezintă o nouă etapă într-un proces complex care durează de aproape două decenii. În 2009, Comisia Europeană impusese Intel o sancțiune record de 1,06 miliarde de euro, anulată ulterior parțial de instanțe. Decizia de miercuri nu închide definitiv cazul, deoarece atât Intel, cât și Comisia pot face apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar doar pe aspecte de drept. Pentru industria semiconductorilor, verdictul reafirmă angajamentul UE de a sancționa ferm orice tentativă de abuz de poziție dominantă, într-un moment în care competiția globală în domeniul tehnologic este în continuă intensificare.