Mari probleme în noua lege a Integrității, inițiată de PNL și susținută de USR. Și de ce nu votează PSD
Proiectul de lege privind noua lege a Integrității a fost depus ieri, la Parlament, de către ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, în numele PNL. Legea – care ar avea impact direct pe atribuțiile Agenției Naționale Integritate (ANI) în cazul în care ar fi votată – conține deja amendamente depuse de USR și UDMR și multe controverse. Cea mai mare problemă: Averile demnitarilor rămân secrete. PSD nu este de acord Sediul ANI Chiar dacă după decizia CCR, atât liderii PNL cât și cei ai USR dar și președintele Nicușor Dan au promis că vor susține ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie din nou publice, noua lege a integrității inițiată de PNL menține secretizarea declarațiilor de avere. Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora. Declarațiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute (…) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”. Ce spune PSD, prin Sorin Grindeanu: „Vi se pare normal să nu fie transparență? PSD-ul nu este de acord și nu va vota. PSD-ul este de acord cu transparentizarea întregului proces. Acum în Parlament vor ca totul să fie la secret, să oprească accesul public la informații, să anonimizeze date și să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”. Controversatul prag de la abuzul în serviciu, mutat în zona integrității. PSD nu este de acord ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Deși în cazul deciziilor CCR privind introducerea pragului în cazul situației de abuz în serviciu, atât PNL cât și USR nu au fost de acord cu această prevedere, în cazul situațiilor ce vizează integritatea PNL și USR doresc prag: Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Prin excepție de la alin. (24), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicției prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) și b) impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.” „Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de pånä la 3 ani aplicarea acesteia în mod proportional, după cum urmează: diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie„. Ce spune PSD, prin liderul Sorin Grindeanu: „Mai mult, au introdus praguri privind integritatea de două salarii minime pe economie. Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când a fost vorba de pragul la abuzul în serviciu? „S-a legiferat hoția”. USR pune prag. Campionii transparenței își arată adevărata lor față. (…)Vi se pare normal să punem prag? PSD nu este de acord”. Reducerea interdicțiilor: Aleșii locali nu mai sunt în conflict de interese când emit sau votează acte administrative care vizează banul public. Scapă și rudele primarilor. PSD nu este de acord. O situație aproape bizară o reprezintă prevederea din noul proiect de lege al PNL care scapă primarii (aleșii locali) de situații de conflict de interese atunci când acestea au impact direct pe banul public. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL propune prin proiect inclusiv modificarea Codului Administrativ al României, nu numai a legii ANI. Ce prevede proiectul de lege al PNL: La articolul 228 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificärile completärile ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (11) — (13), cu urmätorul cuprins: „ Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare in cadrul unității administrativ-teritoriale, cu exceptia situatiei in care sunt alocate fonduri către entităti reglementate de Legea societä!ilornr. 31/1990 (…) care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. „Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale in lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, intr-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință„. „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.” Ce spune președintele PSD, Sorin Grindeanu: „Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducere interdicțiilor privind integritatea. Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ pentru ca aleșii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”. Ce amendamente problematice a depus USR Umbrele participantilor la o conferinta de presa organizata cu ocazia implinirii a 9 ani de la infiintarea partidului, se vad in timpul intalnirii strategice a conducerii USR, in Timisoara, sambata, 20 septembrie 2025. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO După discuțiile PSD cu conducerea Agenției Naționale de Integritate, Sorin Grindeanu susține că în legea PNL și amendamentele propuse de USR și UDMR au mai fost descoperite probleme în lege: Amendament USR: „În cazul în care toate condițiile de la alin. (24) sunt îndeplinite în mod cumulativ, inspectorul nu aplică prin raport interdicția de până la 3 ani.” Amendament USR: „Dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani și dacă nu există un raport de evaluare în condiţiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani și dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai
Cât de fericit trebuie să fii pentru a reduce riscul de boli cronice?
Cercetătorii au descoperit un punct de cotitură clar: beneficiile apar doar peste un scor de 2,7 din 10. Studiul publicat în Frontiers in Medicine a analizat date din 123 de țări între 2006 și 2021. Cercetătorii au folosit „Scara vieții” – o măsură globală a satisfacției, de la 0 („cea mai proastă viață”) la 10 („cea mai bună viață”). Sub scorul de 2,7, fericirea suplimentară nu reduce semnificativ riscul de boli cronice. Peste acest prag, fiecare creștere mică a fericirii scade constant mortalitatea cauzată de boli netransmisibile. Nu s-a găsit nicio limită superioară – „prea multă fericire” nu dăunează sănătății. Bolile cronice și stilul de viață Bolile netransmisibile includ afecțiuni cardiace, cancer, diabet și boli respiratorii cronice. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi din decesele la nivel mondial. Obezitatea și consumul de alcool cresc mortalitatea din cauza bolilor cronice, indiferent de nivelul de fericire. Poluarea aerului afectează mai mult țările cu nivel scăzut de bunăstare. Urbanizarea: sabie cu două tăișuri În țările sub pragul de fericire, urbanizarea se asociază cu rezultate mai slabe în sănătate. Stresul de mediu și schimbările de stil de viață joacă un rol negativ. În țările mai fericite, viața urbană devine benefică pentru sănătate. Infrastructura îmbunătățită, accesul la asistență medicală și designul urban fac diferența. Ce înseamnă „fericire semnificativă” Dr. Blen Tesfu de la Welzo explică: fericirea semnificativă include sentimentul de siguranță, legături sociale și satisfacerea nevoilor de bază. Abia după stabilirea acestei fundații, fericirea ajută la luarea deciziilor sănătoase. Mary Kate Clarkin de la LifeStance Health subliniază importanța relațiilor sociale și a comunității. „Implicați-vă în activități semnificative pentru voi”, recomandă Clarkin. Cercul virtuos fericire-sănătate Studiul arată că fericirea și sănătatea se întăresc reciproc. Niveluri mai ridicate de bunăstare reduc mortalitatea din cauza bolilor cronice. O sănătate mai bună crește fericirea în anii următori. Odată trecut pragul critic, acest efect devine autoîntreținut. Strategii pentru creșterea fericirii La nivel individual: relații sociale puternice, mindfulness, activitate fizică, somn de calitate. Spațiile publice comune, bibliotecile și mediile de lucru colaborative sporesc fericirea comunitară. Accesul la natură, parcuri și piste de biciclete îmbunătățește starea de bine. Politici publice care funcționează Țările fericite au sisteme solide de protecție socială: concediu familial plătit, îngrijire accesibilă a copiilor. Cheltuielile pentru sănătate reduc constant mortalitatea, indiferent de nivelul de bunăstare. PIB-ul pe cap de locuitor protejează sănătatea doar în țările deja fericite. Politicile ecologice care protejează calitatea aerului și apei cresc bunăstarea emoțională.
Studiu: Care este numărul ideal de pași zilnici pentru a reduce riscul de deces și de îmbolnăvire
Studiul, publicat în revista Lancet, a concluzionat că 7.000 de pași pe zi reduc dramatic riscul de deces și de îmbolnăvire. Odată ce numărul pașilor crește, și beneficiile sunt mai mari. Cei care fac 7.000 de pași zilnic au un risc cu 47% mai mic de a muri prematur decât cele care fac doar 2.000 de pași, având și o protecție suplimentară împotriva bolilor de inimă, a cancerului și a demenței, scrie Science Alert. Concluziile provin din cea mai mare analiză a numărului de pași și a sănătății realizată vreodată. Studiul a avut la bază date colectate din 57 de studii separate, care urmăresc peste 160.000 de persoane timp de până la două decenii. Când apar cele mai mari beneficii pentru sănătate Studiul a arătat că trecerea de la 2.000 la 4.000 de pași zilnic scade riscul de deces cu 36%.Totuși, cercetarea evidențiază și un aspect interesant: cele mai mari beneficii pentru sănătate apar între 0 și 7.000 de pași. Odată depășit acest număr, beneficiile apar, însă ele se stabilizează simțitor. Vârsta este un factor în această situație. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani are beneficii maxime la 6.000-8.000 de pași pe zi. Cele sub 60 de ani au nevoie de 8.000-10.000 de pași pentru aceeași protecție.