Reacţia ministrului Mediului după publicarea raportului de la Praid: Este nevoie de măsuri ambiţioase
„Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid este public. Constatările sunt clare: la Salina Praid, riscul de inundare a fost subevaluat, măsurile luate au fost doar temporare, iar investiţiile necesare pentru protecţia reală au fost amânate. Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române şi de asumare a unor reforme profunde pentru această instituţie a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii”, a ținut să puncteze ministrul Mediului. „Dar mai arată ceva important. Este nevoie urgentă de măsuri ambiţioase, curajoase, pentru ca Apele Române să fie reconstruită într-o instituţie care să protejeze una dintre cele mai importante resurse ale ţării: apa. În aceste zile fix analiza pe aceste măsuri este prioritatea 0 a Ministerului Mediului”, a mai adpugat Diana Buzoianu. Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională „Apele Române”, după inundarea Salinei Praid concluzionând că riscul a fost subevaluat, iar măsurile tehnice nu asigurau protecţia pe termen lung.
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă
Sorin Lucaci, directorul interimar de la Apele Române, a fost demis de ministrul Mediului
Decizia intră în vigoare începând cu data de 4 iulie 2025. Conform ordinului semnat de ministrul Diana Buzoianu, atribuțiile funcției de director general vor fi preluate temporar de către Constantin Mețler, director general adjunct, până la numirea unui nou titular. Totodată, acesta va exercita și rolul de președinte al comitetului de conducere al instituției. Demiterea a avut loc pe baza unui control al corpului premierului la Praid, control care însă nu a fost finalizat, scrie Gândul. Dezastrul de la Praid Măsura vine la câteva săptămâni după dezastrul hidrologic care a afectat grav Salina Praid, una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Autoritățile au fost criticate pentru modul în care au gestionat criza de la Praid. Administrația Națională „Apele Române” a fost acuzată de lipsă de reacție și proastă gestionare a situației. Premierul și președintele au cerut un raport complet asupra cauzelor și responsabilităților acestui incident, iar Corpul de Control a fost trimis în teren.
Șefii Salrom își pierd funcțiile. Ministrul Economiei a declanșat procedura de demitere
„Am declanșat astăzi procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, a anunțat pe pagina sa de Facebook, ministrul Economiei. Radu Miruță își justifică decizia cu argumentul că angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Consecințele inundațiilor dezastruoase din luna mai au la origine indiferența celor care aveau obligația să intervină din timp. Acum a venit timpul ca cei care au greșit să plătească, a adăugat ministrul Economiei. „Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”. Referitor la Salrom, unde imediat după dezastru directorul a primit o mărire substanțială de salariu, banii publici sunt cheltuiți pe chefuri. Ministrul Miruță vine cu un exemplu elocvent: „Si este timpul sa oprim lipsa de bun simt! Uitați exemplul concret, tot de la Salrom. 12.562,87 euro. Atât a costat o paranghelie organizată de conducerea Salrom. Nu din banii lor. Din banii dumneavoastră. Și știți când au făcut-o? Conform facturii, pe 30 iunie. Exact când noi căutam soluții disperate pentru Salina Praid. Exact când tăiam din cheltuielile statului, când cămașa ardea pe noi. Exact cu o zi înainte de termenul-limită pentru lucrările urgente de acolo. S-a terminat cu bătaia de joc pe banii publici” Conducerea Salrom răspunde, deja, pentru asta și cu funcțiile, și în fața Justiției, a concluzionat Miruță.
Ministrul Economiei: A doua zi, după tragedia de la Praid, directorului SALROM i s-a mărit salariul
Ministrul Economiei, Radu Miruță recunoaște că ministerul pe care îl conduce, de foarte puțină vreme, este unul în care șefii câștigă foarte mulți bani. În companiile de stat din subordine se încasează salarii de zeci de mii de lei lunar. Un exemplu în acest sens este cel al directorului SALROM, companie de stat care administrează și exploatează resursele de sare ale țării. „Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. Cu foarte multe sinecuri. A doua sau a treia zi, după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era un pic și îngrijorată, erau acolo forțe ale statului român care încercau să limiteze impactul. Directorului SALROM i s-a mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000. Pe 28 mai 2025. Adunarea Generală a Acționarilor a decis mărirea acestei indemnizații. Doar bucata fixă, că mai au și o bucată variabilă”, a spus la B1 ministrul Miruță. Acesta a dat și alte exemple de salarii mari în companiile de stat, precum Cuprumin, Ictrans, Institutul de Cercetări în Transporturi. „50.000 de lei pe lună, sumă fixă. Mai au o componentă variabilă, care crește. E drept asta? Nu e drept”, a spus Radu Miruță.
Se reia turismul la Praid, dar la scară mai mică: s-a deschis ștrandul cu apă sărată
Se reia turismul la Praid, deși la scară mult mai mică. Astăzi s-a deschis ștrandul cu apă sărată. Autoritățile și localnicii speră ca măcar o parte dintre turiștii de altădată să revină în localitate. Nimeni nu-și mai pune însă speranțe în deschiderea salinei în galeria în care era înainte. Porțile ștrandului s-au deschis la ora 11:00 și odată cu ele au crescut și speranțele localnicilor din Praid, pentru un sezon turistic care să nu fie compromis cu totul. Ștrandul poate primi chiar și 2000 de persoane zilnic. Turiștii pot face baie în apa sărată recomandată pentru mai multe afecțiuni. Găsesc șezlonguri, bar cu răcoritoare și preparată la grătarele din apropierea ștrandului. Nu a fost multă lumă în prima zi, dar locuitorii din Praid nu sunt descurajați. Cel puțin deocamdată ștrandul rămâne singura atracție a Praidului. Mai există puține speranțe ca mina să fie salvată. O recunoaște chiar ministrul Mediului. Pe șantierul de la Praid, constructorii încearcă să recupereze întârzierea de cel puțin zece zile, anunțată ieri. Mai sunt țevi de sudat și teren de amenajat pentru ca pârâul Corund să poată fi deviat în deplină siguranță, potrivit Știrile TVR. CITEȘTE ȘI: Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund Culisele dezastrului de la Praid. Cine pe cine protejează. „Praid va fi ISTORIE, nu se va putea reface” Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Inundațiile din zona Praid închid fabricile pe bandă rulantă și sute de angajați se află la un pas de șomaj, din cauza lipsei apei potabile
Inundațiile și dezastrul de la Salina Praid au lăsat economia pe butuci. Salinitatea râului Târnava Mică a suferit modificări, iar în aceste momente sunt probleme cu alimentarea cu apă potabilă în oraşul Târnăveni. În acest context, cele mai multe companii cu capital străin şi-au suspendat activitatea, iar sute de angajaţi sunt în pericol de șomaj. De exemplu, o companie cu capital german care produce sisteme de ventilaţie industriale, unde profitul poate ajunge la 2 milioane de euro lunar, consumă 3.500 de litri de apă zilnic. Acum, cei din conducere caută soluţii pentru a nu renunţa definitiv la angajaţi. „Este destul de complicat, pentru că o zi avem apă, două nu avem. Am hotărât să oprim producția. Probabil o să încercăm să trimitem operatorii din producție în concedii forțate. Încercăm să îi relocăm în alte posturi”, a explicat Ciprian Burlacu, director de producție, potrivit observatornews.ro. „Ne împactează foarte tare, în primul rând, din punct de vedere al igienei la toalete pentru cei 270 de angajaţi. Am asigurat recipiente de 1000 de litri cu apă, găleţi”,a adăugat Alina Morar, şef administrativ și HR. Lipsa apei a afectat şi o fabrică care produce vată minerală pentru pieţele din străinătate, unde activitatea a fost sistată deja definitiv. „O firmă care a investit peste 140 de milioane de euro în municipiul Târnăveni. Au mari cereri, dar din păcate, salinitatea nu permite utilajelor să funcționeze. Acum este perioada construcțiilor. E plină vara şi ei sunt închişi, nu pot onora comenzile”, a declarat primarul din Târnăveni, Sorin Megheșan. În Târnăveni, dar şi alte trei comune, apa potabilă este sistată, astfel că singura sursă pentru populaţie este apa de la cisternă sau câteva sticle îmbuteliate oferite de autorităţi. „E foarte greu. Cam de trei săptămâni. Acum, mâine, iar primim… eu primesc două baxuri de apă”, a povestit o localnică. Autorităţile nu știu, deocamdată, când se va remedia situaţia, dar se aşteaptă la noi valuri de apă cu salinitate crescută. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Ștrandul din Praid se redeschide de la 1 iulie 2025. Se fac lucrări de amenajare pentru redeschiderea zonei de agrement
Toată lumea vrea să se redeschidă ștrandul cu apă sărată până la 1 iulie. Și continuă să lucreze în zonele afectate de inundații pentru ca oamenii să fie în siguranță. Comercianții speră ca ștrandul să atragă din nou turiști în zonă. Ștrandul din Praid, cu o suprafață totală de 2.500 de metri pătrați, se va redeschide în cel mult două săptămâni. Lucrătorii de la Salrom au adus de la Dej mai mulți saci de sare pentru a asigura salinitatea apei. Și fac lucrări de amenajare pentru redeschiderea zonei de agrement. Faptul că ștrandul va fi funcțional de la 1 iulie cel târziu le dă speranțe comercianților din zonă. Trei echipe de la ministerul economiei sunt în aceste zile la Praid pentru a da informații despre ajutorul guvernamental de care pot să beneficieze cei care au afaceri în industria ospitalității și a turismului. Toată lumea e încrezătoare că în curând turismul se va relansa la Praid, potrivit Știrile TVR. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Ministrul Economiei: Lucrările de la Praid trebuie să fie gata până la 1 IULIE, fără scuze, fără întârzieri
„Lucrările de la Praid trebuie să fie gata până la 1 iulie, fără scuze, fără întârzieri”, a declarat, sâmbătă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, într-o nouă postare pe Facebook. Ministrul Economiei a prezentat pe Facebook stadiul lucrărilor de la Praid. „Mă aflu în continuare la Praid, alături de experți și de echipa tehnică de construcție. Verific personal stadiul lucrărilor pentru a mă asigura că termenele asumate sunt respectate. Dacă nu, toți cei responsabili vor răspunde. Nu accept întârzieri. Astăzi au fost instalate mai multe pompe pentru a evacua apa care afectează lucrările. Avem trei pompe aduse de la ISU și urmează cea de-a patra de la ANAR. Totul pentru ca termenul de 1 iulie să fie respectat”, a transmis Bogdan Ivan. El s-a referit și la compensațiile pe care le va oferi statul. „Am publicat și ordinul prin care companiile afectate de această nenorocire vor putea primi compensații. O echipă completă este deja la primărie, pregătită să ofere sprijin total celor care au nevoie să-și depună documentele”, a mai spus ministrul Economiei. Sursa foto: Facebook / Bogdan Ivan CITEȘTE ȘI: Guvernul vrea să construiască o nouă SALINĂ la Praid. Bogdan Ivan: Vrem să păstrăm acest brand important pentru România şi pentru Europa Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene RISCĂ să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid. Sunt sfătuiți să-și facă rezerve Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene riscă să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid
Situație critică în județul Mureș. După dezastrul de la Praid, aproape 40.000 de oameni din 16 localități riscă să rămână fără apă la robinet. Salinitatea râului Târnava Mică a crescut brusc, miercuri seară, așa că două uzine ar urma să fie oprite, pentru că nu mai pot continua procesul de filtrare, informează Știrile Pro TV. Autoritățile cer oamenilor să-și facă rezerve de apă de uz casnic. Cea potabilă este asigurată cu cisterne de mai bine de o săptămână. Apa râului Târnava Mică – cel care se intersectează cu pârâul Corund – este monitorizată frecvent, după dezastrul de la salina Praid. De o săptămână, din cauza infiltrărilor de sare, localnicii primesc apă potabilă din cisterne, iar cea din rețea era folosită pentru uz casnic. Acum, situația riscă să fie și mai gravă, chiar dacă autoritățile sperau ca apa să poată fi folosită pentru animale. Pentru că salinitatea a crescut brusc, s-au luat unele măsuri. „Riscul este iminent ca în următoarele ore să trebuiească să oprim uzinele de apă din Fântânele și după câteva ore la propagarea valului respective inclusiv uzina din Târnăveni. Ju mai pot face față sistemele de tratare, inclusiv țevile. Vorbim de concentrații înzecite”, precizează Sipos Levente, director Aquaserv. „Presupun prin logică că o fi intrat apa săratăîn Târna,a motivul și cum chiar nu cunoaștem”, a declarat Barabas Antal Szabolcs, prefectul județului Mureș. Astfel, 16 localități ar putea rămâne fără apă la robinet. Oamenii sunt sfătuiți să-și facă rezerve de apă dulce. „Vom relua transportul de apă pentru adăparea animalelor cu cisternele propria ale ISU în funcție de solicitările acestora”, a afirmat Cristian Buhăianu, șef adjunct ISU Mureș. „Noi sperăm căîn câteva ore sau într-o zi sa reușim să repornim uzinele de apă”, a completat Sipos Levente, director Aquaserv. În județul Mureș sunt 48 de puncte de distribuție a apei potabile, iar monitorizarea râului continuă în 14 locuri. Până acum, s-au distribuit peste 570 de mii de litri de apă pentru consum și adăparea animalelor. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele