Un grup de cofetari italieni au preparat cel mai mare tiramisu
Un tiramisu gigantic preparat la Londra a intrat în Cartea Recordurilor. Un grup de 100 de cofetari italieni s-au adunat la Chelsea Town Hall în weekend, între 25 și 26 aprilie. Misiunea lor a fost să prepare cel mai lung tiramisu din lume pentru a doborî recordul deținut de Milano. Tiramisul milanez a avut 273,5 metri lungime. Recordul a fost doborât după ce cofetarii de la Londra au folosit 50.000 de pișcoturi și peste 3.000 de ouă. Pe deasupra i s-a pus o coroană de aur. A rezultat un tiramisu cu o lungime de 440,6 metri. Mirko Ricci, omul din spatele recordului, a mai deținut recordul în 2017, în Italia. Dar o altă echipă italiană i-a furat titlul în 2019. „Cel mai incredibil desert pe care Italia l-a exportat”, a spus Ricci pentru BBC . „Este un record pentru noi”, a adăugat acesta. El a spus că bucătarii au decis să bată recordul în Marea Britanie și în Italia. Motivul? Este o modalitate a bucătarilor italieni de a le mulțumi Regatului Unit. Ricci a spus că tiramisul gigantic a fost făcut și în onoarea regelui Charles al III-lea și al familiei regale britanice. Cum trebuie să arate un tiramisu autentic? Chef Carmelo Carnevale, implicat în proiect, a spus că tiramisul preparat de el a avut cel puțin 8 cm înălțime și 15 cm lățime. Întrebat cum ar trebui să arate un tiramisu autentic, el a spus: „O cafea foarte bună, o cremă foarte drăguță și fermă, și foarte multă pasiune”. Cum a arătat cel mai lung tiramisu de la Milano? Pe 16 martie, la CityLife Shopping District din Milano, Galbani Santa Lucia a intrat în Cartea Recordurilor cu un tiramisu. Acesta a avut 303 metri lungime, dar cu un spațiu gol de o lățime de 4 metri lățime la mijloc. Tiramisul de la Milano a fost preparat pe 80 de mese de 183 lungime. Sursa Foto: BBC/ This is Italy Autorul recomandă: Rețetă de tiramisu reinterpretat. Varianta sănătoasă de care te poți bucura fără teama kilogramelor în plus
Prăjitura care topește neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit dr. Vlad Ciurea. Este una dintre preferatele românilor
Un desert nelipsit de la aniversări, mese festive sau din vitrinele cofetăriilor este considerat prăjitura care „topește” neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului. Avertismentul îi aparține reputatului neurochirurg Vlad Ciurea, care arată de ce aceste dulciuri pot avea efecte directe asupra funcționării sistemului nervos. Așadar, nu mai vorbim doar de o provocare pentru siluetă, riscurile fiind mult mai ridicate decât atât. Ce prăjitură „topește” neuronii Amandina, alături de alte prăjituri intens însiropate și bogate în creme, „topește” neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit dr. Vlad Ciurea. Medicul Vlad Ciurea atrage atenția că asocierea dintre zahărul rafinat, grăsimile vegetale hidrogenate și aditivii alimentari creează un „cocktail” care afectează microcirculația cerebrală. În felul acesta, se accelerează procesele de îmbătrânire la nivel neuronal. Iar dacă astfel de prăjituri sunt consumate frecvent, atunci impactul va fi unul „devastator” pentru creier. Conform explicațiilor oferite de prof. dr. Ciurea, excesul de zahăr determină reacții inflamatorii în creier, iar grăsimile de slabă calitate pot perturba metabolismul neuronal. Pe termen lung, rezultatul va fi o accelerare a îmbătrânirii biologice la nivel celular. Profesorul Ciurea subliniază că neuronii funcționează optim cu surse stabile de energie, iar fluctuațiile bruște de glicemie epuizează celulele nervoase. Așadar, combinația de zahăr rafinat, grăsimi hidrogenate și aditivi poate provoca inflamație cerebrală, afectarea atenției și a memoriei („ceață mentală”) și accelerarea îmbătrânirii. „Creierul nostru nu a fost programat să proceseze astfel de bombe chimice. Când mâncăm o prăjitură plină de zahăr și creme sintetice, agresăm direct celula nervoasă. Neuronii au nevoie de energie curată, nu de acest «bici» care îi epuizează și îi îmbătrânește prematur”, explică dr. Vlad Ciurea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un reputat medic neurolog dezvăluie ce produs refuză să consume. „Nu oferă absolut nimic valoros” Vlad Ciurea, despre cum putem descoperi declinul cognitiv cât mai din timp. La ce greșeală frecventă trebuie să fim atenți Cele 3 obiceiuri care îți distrug mintea. Recomandările unui neurolog de top pentru un creier SĂNĂTOS Povestea bărbatului care nu a mai dormit deloc de peste 60 de ani. Ce explicații au medicii Medicul Vlad Ciurea ne spune care este BĂUTURA care scoate toată „mizeria” din organism. Sunt de ajuns 2 pahare
Savarina, prăjitura copiilor din anii ’70, a revenit în cofetării. Se poate prepara și acasă. Rețeta pe care nu o puteți rata
În anii ’70, pentru mulți, savarina, alături de ecler și baclava, era sinonimă cu deliciile copilăriei și ieșirile la cofetărie în weekend, când vitrinele erau încă pline de prăjituri clasice. Acest lucru s-a încheiat brusc în anii’80, în timpurile cele mai negre ale comunismului târziu. Textura moale, aproape îmbibată în sirop aromat, combinată cu frișca fină și stratul de dulceață sau jeleu de fructe, oferă un gust simplu, dar memorabil, care trece cu ușurință peste generații. În multe orașe, cofetăriile tradiționale încă păstrează rețeta aproape neschimbată, iar savarina rămâne printre primele alegeri ale clienților, indiferent de sezon. Chiar dacă apar constant deserturi moderne sau reinterpretări sofisticate, clasicul blat însiropat continuă să câștige prin simplitate și savoare. De ce savarina rămâne preferata clienților În ultimii ani, desertul a redevenit popular și printre turiștii care vizitează România, fiind recomandat frecvent drept una dintre prăjiturile tradiționale ce trebuie încercate. Mulți sunt surprinși de textura foarte suculentă și de combinația echilibrată dintre sirop, frișcă și dulceață. Savarina este apreciată și pentru faptul că nu este un desert greu, deși este dulce. Blatul aerat absoarbe siropul fără să devină compact, iar frișca adaugă prospețime fiecărei înghițituri. În unele cofetării, desertul este decorat cu fructe proaspete sau cu diferite tipuri de dulceață, de la vișine și căpșuni până la caise sau fructe de pădure. Rețeta clasică Cei care vor să retrăiască gustul copilăriei pot pregăti savarina și în bucătăria proprie, cu ingrediente simple și pași ușor de urmat. Ingrediente pentru blat: 4 ouă 100 g zahăr 100 g făină 1 plic zahăr vanilat un praf de sare coajă rasă de lămâie (opțional) Ingrediente pentru sirop: 500 ml apă 200 g zahăr esență de rom sau rom, după gust zeamă de lămâie Pentru decor: 300 ml frișcă lichidă pentru bătut dulceață sau fructe, după preferință Mod de preparare: Ouăle se separă, iar albușurile se bat spumă cu un praf de sare. Se adaugă treptat zahărul și zahărul vanilat, apoi gălbenușurile, amestecând ușor. Făina se încorporează treptat, cu mișcări largi, pentru a păstra compoziția aerată. Aluatul se toarnă în forme speciale pentru savarine sau într-o tavă cu forme individuale și se coace aproximativ 20 de minute, la 170–180°C, până când prăjiturile capătă o culoare aurie. Între timp, se prepară siropul din apă și zahăr, care se fierb câteva minute, apoi se adaugă esența de rom și puțină zeamă de lămâie. Blaturile coapte și răcite se însiropiază generos, până când devin moi și suculente. La final, savarinele se decorează cu frișcă bătută și dulceață sau fructe, apoi se lasă la rece înainte de servire. Recomandarea autorului: Din secretele bunicilor din Ardeal. Lichiul cu prune, o minune care conține gustul copilăriei