Peste 50 de amânări și un prejudiciu de 100 de milioane de lei într-un dosar! Zeci de persoane sunt judecate de aproape un deceniu
Dosar uriaș pe rolul Tribunalului Iași! Zeci de inculpați sunt judecați de aproape un deceniu pentru un prejudiciu de circa 100 de milioane de lei Număr uriaș de amânări și un prejudiciu estimat la circa 100 de milioane de lei, într-un dosar ce are ca obiect săvârșirea infracțiunii de grup infracțional organizat. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Iași în prezent. Mai mulți martori au fost audiați în cauză, care au relatat detalii importante cu privire la modalitatea de săvârșire a faptei. Peste 50 de amânări și un prejudiciu de 100 de milioane de lei într-un dosar! Un dosar complex de evaziune fiscală continuă să bată pasul pe loc la Tribunalul Iași, după aproape zece ani de la trimiterea în judecată. Cauza, care implică un număr impresionant de inculpați, 32 de persoane fizice și 24 de societăți comerciale, este îngreunată de dimensiunea sa, dar și de multitudinea faptelor investigate. Inculpații sunt judecați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, precum și pentru infracțiuni conexe, în principal evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la circa 100 de milioane de lei, o sumă care reflectă amploarea presupuselor activități ilegale desfășurate pe parcursul mai multor ani. Durata lungă a procesului a fost cauzată de amânările multiple dispuse de instanță. Până în prezent, au fost înregistrate nu mai puțin de 56 de ori. Potrivit rechizitoriului, inculpații ar fi pus la punct un mecanism complex de evaziune fiscală în formă continuată, folosind mai multe societăți comerciale pentru a disimula tranzacții fictive, a diminua obligațiile fiscale și a spăla sumele obținute ilegal. Numărul actelor materiale reținute în sarcina unora dintre inculpați este de-a dreptul impresionant. Un exemplu elocvent este cazul lui Petruț Emanoil Boca, trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, dar și pentru spălarea banilor. În cazul acestuia, procurorii au identificat nu mai puțin de 1.268 de acte materiale de evaziune fiscală și 127 de acte de spălare a banilor. Un alt inculpat important este Anamaria Râpan, acuzată de aceleași infracțiuni. În cazul ei, sunt reținute 385 de acte materiale de evaziune fiscală și 115 acte de spălare a banilor, toate în formă continuată. Martori-cheie au fost audiați în dosar La termenul din 29 aprilie 2026, instanța a reușit audierea a doi martori, declarațiile acestora oferind detalii relevante, chiar dacă unele amintiri sunt afectate de trecerea timpului. Primul martor, Florina Cătănoiu, a fost audiat cu privire la activitatea sa de contabil în perioada 2004-2015, la una dintre societățile implicate în dosar. Aceasta a declarat că se ocupa de întreaga evidență contabilă, inclusiv de întocmirea declarațiilor fiscale și de inventarierea bunurilor. „Am lucrat ca și contabil și mă ocupam de tot ce ține de contabilitate. Societatea avea ca obiect de activitate hoteluri și restaurante. Administratorul era Vasile Bogdan, unul dintre inculpații din dosar. Neoficial, mai lucram și pentru alte societăți, pentru care depuneam evidențele fiscale anuale. Uneori emiteam facturi când persoana responsabilă nu era prezentă și tot eu le înregistram. Am întocmit acte de inventar și verificam și în fapt dacă acestea corespund. Nu am auzit ca alți colegi să fi constatat nereguli”, a declarat martora în fața instanței. Declarația acesteia este importantă pentru că oferă o imagine asupra modului de funcționare a uneia dintre firmele implicate, dar și asupra responsabilităților interne. Al doilea martor audiat a fost Viorel Balosin, care lucrează ca sudor la o societate din Focșani încă din 2006. Acesta a relatat că nu a observat nereguli în activitatea firmei și că materialele necesare producției erau livrate și recepționate în mod obișnuit. „Lucrez la această firmă din anul 2006. Administrator este Vasile Bogdan. L-am văzut pe Emanuel Boca venind uneori în incinta fabricii, dar nu știu exact ce făcea. Nu au fost probleme cu materialele pe care le foloseam, acestea erau aduse și recepționate la magazie”, a spus martorul. Declarația bărbatului este de înțeles, având în vedere că acesta lucrează și în prezent la unul dintre inculpați. Acesta nu putea oferi o declarație împotrivă, deoarece risca să rămână fără locul de muncă. Număr ridicat de amânări și un prejudiciu estimat la aproape 100 de milioane de lei, într-un dosar ce are ca obiect săvârșirea infracțiunii de grup infracțional organizat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei! Acesta a fost condamnat, dar cauza se rejudecă!
Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei și are șanse să scape de pedeapsă, după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare! În dosar mai este un inculpat, deși ambii au fost condamnați la închisoare cu executare în 2023. În prezent, cauza s-a pus din nou pe rolul Tribunalului Iași. Cauza a fost amânată de zeci de ori până în prezent. Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei! Un nou caz de evaziune fiscală atrage atenția asupra duratei excesive a proceselor din instanțele românești. Dosarul, aflat pe rolul Tribunalului Iași, înregistrat în august 2023 în faza de rejudecare, a fost amânat nu mai puțin de 22 de ori până la data de 7 aprilie 2026. Situația este cu atât mai relevantă cu cât cauza nu este una nouă, ci se judecă de mai mulți ani, fiind reluată de la zero după o decizie a instanței superioare. Dosarul are o istorie procedurală complicată. Inițial, acesta a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iași încă din septembrie 2021. Până la pronunțarea unei prime sentințe, la data de 24 februarie 2023, cauza a fost amânată de 15 ori. În acel moment, instanța a dispus condamnarea inculpaților, însă soluția nu a fost definitivă, iar în prezent, aceasta se rejudecă. La data de 14 iulie 2023, magistrații de la Curtea de Apel Iași au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, de inculpații Gheorghe Stănescu și Cezar Stănescu, precum și de partea civilă ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași. Instanța de apel a decis desființarea integrală a sentinței penale pronunțate de Tribunalul Iași, atât în latură penală, cât și în cea civilă, și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cauza se rejudecă la Tribunalul Iași Potrivit dispozițiilor legale, judecata a fost reluată de la începutul cercetării judecătorești, conform procedurii de drept comun. Această etapă presupune reanalizarea tuturor probelor, reaudierea martorilor și refacerea întregului parcurs procesual, ceea ce explică, cel puțin parțial, durata ridicată a procedurilor. În prima judecată, instanța a stabilit pedepse cu executare pentru cei doi inculpați. Gheorghe Stănescu a fost condamnat la 5 ani și 9 luni de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată, fiind reținute șapte acte materiale. De asemenea, Cezar Stănescu a primit o pedeapsă de 4 ani și 10 luni de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală, tot în formă continuată, fiind identificate cinci acte materiale. Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanța a dispus și desființarea totală a unor înscrisuri considerate falsificate. Printre acestea se numără chitanțe, declarații fiscale și documente privind livrările și achizițiile realizate pe teritoriul național, depuse la administrațiile fiscale din Iași. Documentele erau asociate firmelor administrate de inculpați, respectiv S.C. UNIC CONSTRUCT MAX S.R.L. și S.C. PETRODAN CONTINENT S.R.L. Inculpatul ar fi trebuit să achite peste un milion de lei În plan civil, instanța a admis parțial acțiunea formulată de autoritățile fiscale și a dispus obligarea lui Gheorghe Stănescu la plata sumei de 1.141.579,48 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat. La această sumă se adaugă dobânda legală calculată până la achitarea integrală a debitului. Totuși, această hotărâre nu a rămas definitivă, iar reluarea procesului a adus cu sine o serie de întârzieri semnificative. De la reînregistrarea dosarului în 2023 și până în prezent, succesiunea termenelor de judecată a fost marcată de numeroase amânări, cauzate de diverse motive procedurale. Cel mai recent episod, consemnat la termenul din 7 aprilie 2026, evidențiază una dintre problemele frecvente în astfel de dosare complexe: expertizele. Inculpatul Gheorghe Stănescu a contestat capacitatea expertului desemnat de a răspunde tuturor obiecțiunilor și excepțiilor ridicate în cauză. În urma acestei contestații, instanța a decis înlocuirea expertului și numirea unui nou specialist care să analizeze toate aspectele relevante. Această decizie, deși justificată din perspectiva dreptului la un proces echitabil, implică inevitabil noi întârzieri. Un nou expert trebuie să studieze întregul dosar, să efectueze verificări și să întocmească un raport, proces care poate dura luni de zile. Cazul scoate în evidență o problemă sistemică a justiției, durata excesivă a proceselor, în special în cauzele economice complexe. Faza de rejudecare, deși necesară în anumite situații pentru corectarea unor eventuale erori, prelungește semnificativ soluționarea definitivă a dosarelor. Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei și are șanse să scape de pedeapsă, după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare. Cauza se află pe rolul Tribunalului Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Un bărbat este obligat să achite un prejudiciu de peste 3 milioane de lei! A săvârșit mai multe infracțiuni de corupție!
Un bărbat, în vârstă de 63 de ani, a fost condamnat la ani grei de închisoare și este obligat, prin hotărârea de condamnare, să acopere un prejudiciu de peste 3 milioane de lei. Bărbatul a săvârșit în mod continuat infracțiuni de corupție, motiv pentru care a fost condamnat. În prezent, acesta se află sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar. Un bărbat este obligat să achite un prejudiciu de peste 3 milioane de lei! La data de 5 februarie 2026, magistrații Tribunalului Iași au pronunțat o hotărâre severă într-un dosar ce scoate în evidență dimensiunea alarmantă a fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. Inculpatul Bogdan Dorobanțu, în vârstă de 63 de ani, a fost condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, faptă comisă în Vama Siret. Ceea ce diferențiază acest caz de altele similare este valoarea considerabilă a prejudiciului produs. Instanța a admis acțiunea civilă formulată de Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Iași, și a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3.068.402,48 lei, reprezentând debitul principal. La această sumă se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, ceea ce amplifică semnificativ impactul financiar al faptei. Această valoare ridicată a prejudiciului confirmă calificarea juridică a faptei ca având „consecințe deosebit de grave”, în formă continuată. Practic, instanța a constatat nu doar o abatere punctuală, ci o prelungire în timp a situației infracționale. Din punct de vedere procedural, judecătorii au dispus menținerea măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia vine în contextul în care inculpatul se afla deja sub această măsură de aproximativ doi ani. Totodată, instanța a dedus din pedeapsa aplicată perioada în care acesta a fost reținut și, ulterior, arestat preventiv și plasat în arest la domiciliu, respectiv intervalul 4 aprilie 2023 – 25 august 2023. Procurorul a cerut menținerea măsurii preventive Procurorul de caz a susținut în fața instanței necesitatea menținerii controlului judiciar, argumentând că aceasta este cea mai ușoară măsură preventivă și că asigură prezența inculpatului ori de câte ori este necesar, în fața organelor judiciare. Potrivit acestuia, măsura este în continuare proporțională cu gravitatea faptelor și cu stadiul procesual al cauzei. De cealaltă parte, apărarea a solicitat revocarea măsurii, invocând mai multe argumente legate de situația personală a inculpatului. Avocatul acestuia a subliniat că Bogdan Dorobanțu este o persoană respectată în comunitate, aflată la o vârstă înaintată, și că toate bunurile sale sunt deja sechestrate. În aceste condiții, apărarea a susținut că nu există riscul sustragerii de la executarea unei eventuale pedepse și nici posibilitatea influențării martorilor sau a altor persoane implicate în dosar. Un alt argument invocat de avocat a fost durata îndelungată a controlului judiciar, de aproximativ doi ani, considerată excesivă în raport cu scopul măsurii preventive. În opinia apărării, aceste elemente ar fi trebuit să conducă la înlăturarea măsurii. Cu toate acestea, instanța a apreciat că menținerea controlului judiciar este justificată în continuare, având în vedere gravitatea faptelor și, mai ales, dimensiunea prejudiciului produs. Impactul financiar al acestui caz este unul semnificativ nu doar la nivel individual, ci și instituțional. Suma de peste 3 milioane de lei reprezintă un prejudiciu major adus bugetului, iar recuperarea acesteia devine esențială pentru limitarea efectelor negative. Mai mult decât atât, adăugarea dobânzilor și penalităților de întârziere indică faptul că suma finală ce urmează a fi recuperată ar putea depăși semnificativ valoarea stabilită inițial. Acest lucru evidențiază încă o dată gravitatea consecințelor financiare ale infracțiunilor de acest tip. Este necesară recuperarea integrală a prejudiciului Din perspectivă juridică, hotărârea Tribunalului Iași subliniază importanța încadrării corecte a faptelor și a individualizării pedepsei în raport cu prejudiciul produs. Cu cât prejudiciul este mai mare, cu atât crește și gravitatea infracțiunii, iar sancțiunea aplicată reflectă această realitate. În final, dosarul rămâne un exemplu relevant al modului în care faptele de natură economică pot avea consecințe grave și de durată. Dincolo de pedeapsa privativă de libertate, obligația de a acoperi un prejudiciu de peste 3 milioane de lei reprezintă o sancțiune cu impact major asupra situației patrimoniale a inculpatului. La termenul din 18 martie al anului în curs, inculpatul s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a solicita revocarea măsurii preventive a controlului judiciar. Un bărbat, în vârstă de 63 de ani, a fost condamnat la ani grei de închisoare și este obligat, prin hotărârea de condamnare, să acopere un prejudiciu de peste 3 milioane de lei. Bărbatul se află sub măsura controlului judiciar și solicită revocarea acesteia. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Stăneștii lovesc din nou! Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă!
După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Magistrații de la Tribunalul Iași l-au condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare, dar nu este mulțumit, formulând apel. La fiecare termen de judecată a solicitat câte un nou termen, pentru a se împlini termenul de prescripție. Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă! Magistrații de la Tribunalul Iași au pronunțat, la data de 8 ianuarie a acestui an, o sentință într-un dosar de evaziune fiscală, care îl vizează pe inculpatul Istrate Stănescu. Instanța a decis condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, stabilind totodată că fapta a fost comisă, în concurs real, cu o altă infracțiune, de aceeași natură, pentru care acesta fusese condamnat anterior. Potrivit hotărârii instanței, Istrate Stănescu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă pentru care magistrații au stabilit o pedeapsă de 3 ani de închisoare. Judecătorii au constatat însă că această faptă a fost săvârșită, în concurs real, cu infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, pentru care inculpatul fusese deja condamnat anterior. În acel dosar, acesta primise o pedeapsă de 2 ani și 4 luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 4 luni. Sentința fusese pronunțată de Tribunalul Gorj și menținută definitiv prin decizia penală a Curții de Apel Craiova. Ca urmare a noii condamnări, judecătorii de la Tribunalul Iași au dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite anterior. Astfel, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită anterior, rezultând o pedeapsă finală de 3 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a stabilit că inculpatul trebuie să achite suma de 722.434 de lei către stat, reprezentând prejudiciul principal rezultat din activitatea infracțională. Avocatul a cerut un nou termen, dar instanța a respins cererea La termenul din 5 martie, avocata Manuela Gheorghe a precizat că, pe 24 ianuarie, a fost informată de către un nepot al inculpatului despre termenul de judecată. Contractul de asistență juridică a fost încheiat abia pe 4 martie, iar din acest motiv, avocata a cerut instanței acordarea unui termen scurt pentru pregătirea apărării. Judecătorii au respins însă solicitarea, apreciind că partea a avut suficient timp pentru a-și pregăti apărarea. În cadrul ședinței de judecată, avocata inculpatului a depus la dosar două chitanțe despre care a susținut că demonstrează faptul că Istrate Stănescu a început să achite din prejudiciul stabilit. „Depun la dosar două chitanțe care atestă că inculpatul a început să achite din prejudiciu”, a declarat apărătorul în fața instanței. Judecătorii au observat însă că pe aceste chitanțe au fost făcute mențiuni care nu aveau legătură directă cu dosarul aflat pe rol. Din acest motiv, instanța a precizat că nu poate stabili cu certitudine legătura dintre plăți și cauza analizată. Președintele completului a explicat că, în mod normal, pe astfel de documente trebuie menționate datele dosarului pentru a se putea identifica exact pentru ce obligație a fost făcută plata. „Pe chitanțe se notează numărul de dosar, numărul sentinței, pentru a putea ști cu exactitate pentru ce anume s-a achitat”, a precizat magistratul. Cu toate acestea, în final, instanța a decis să admită proba cu aceste înscrisuri și să le atașeze dosarului. Nu este mulțumit de condamnarea cu suspendare În pledoaria finală, avocatul inculpatului a solicitat instanței individualizarea pedepsei stabilite de Tribunalul Iași. Apărarea a susținut că pedeapsa de 3 ani de închisoare este excesivă și a cerut, în primul rând, înlocuirea acesteia cu o amendă penală. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei cu închisoarea. Unul dintre argumentele invocate a fost trecerea unui interval de aproximativ 10 ani de la momentul săvârșirii faptelor. Potrivit avocatului, acest interval de timp ar fi estompat consecințele infracțiunii și ar crea cadrul pentru o reevaluare a sancțiunii. De asemenea, apărarea a arătat că inculpatul nu a mai săvârșit alte infracțiuni în această perioadă și că, deși prejudiciul nu a fost achitat integral, acesta și-a manifestat disponibilitatea de a respecta obligațiile stabilite de lege. „Nu a mai săvârșit alte fapte penale de la săvârșirea acesteia, iar acest lucru indică faptul că nu ar mai fi necesară executarea pedepsei în regim de detenție”, a susținut avocatul în fața instanței. Procurorul a arătat că aplicarea unei amenzi penale nu este oportună, având în vedere antecedentele inculpatului, care sunt tot în domeniul evaziunii fiscale. „Nu se impune pedeapsa cu amendă penală, având în vedere antecedentele inculpatului, tot cu privire la o infracțiune de evaziune fiscală”, a declarat procurorul. La finalul dezbaterilor, Istrate Stănescu a avut posibilitatea să ia cuvântul în fața instanței, însă a ales să nu facă declarații. „Nu vreau să mai spun nimic”, a afirmat acesta. După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Avocata inculpatului a solicitat un nou termen pentru realizarea apărării, însă, de această dată, instanța a respins cererea.
Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră
Înșelăciune cu cazări fictive la Costinești și Predeal. La cât se ridică prejudiciul adus victimelor. Avertismentul poliției: „Fiți atenți la ofertele speciale”
O femeie de 46 de ani – cercetată pentru înșelăciune în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată și înșelăciune calificată – se află sub control judiciar, pentru 60 de zile. În perioada 2020-2021, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, femeia ar fi închiriat șase imobile din municipiul Constanța, orașul Eforie, stațiunea Costinești și comuna Limanu, cu scopul exploatării turistice. Pentru aceste imobile, nu ar fi achitat suma stabilită drept chirie sau nu ar fi achitat facturile de utilități. În cauză, au fost instituite măsuri asigurătorii până la concurența sumei reprezentând prejudiciul. Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității Economico-Financiare – Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, efectuează cercetări într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală. Persoanelor vătămate le-ar fi fost creat un prejudiciu de peste 32.000 de lei. „De asemenea, femeia ar fi indus în eroare două persoane vătămate, prin aceea că le-ar fi prezentat drept adevărată împrejurarea falsă că ar avea drept de folosință asupra unui imobil din stațiunea Predeal și le-ar putea asigura cazarea, creându-le un prejudiciu de 5.500 de lei. Totodată, ar fi indus în eroare 31 de persoane vătămate, prin aceea că le-ar fi prezentat ca adevărată împrejurarea falsă că ar avea drept de folosință asupra unor imobile din municipiul Constanța, stațiunea Costinești și comuna Limanu și le-ar putea asigura cazarea turistică. Astfel, persoanelor vătămate le-ar fi fost creat un prejudiciu de peste 32.000 de lei. De asemenea, femeia ar fi omis să înregistreze veniturile în evidențele contabile ale societății și să le menționeze în declarațiile fiscale, iar prin aceasta s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat cu aproximativ 18.000 de lei, reprezentând TVA și impozit pe venit”, au precuzat polițiștii. Prejudiciul în cauză este de aproximativ 402.000 de lei Concomitent, în dosar se efectuează cercetări față de un bărbat, de 35 de ani, cercetat pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, evaziune fiscală în formă continuată și înșelăciune calificată. Potrivit anchetatorilor, în calitate de administrator al aceleiași societăți comerciale, bărbatul ar fi participat la săvârșirea faptelor comise de femeia de 46 de ani. În cauză se efectuează cercetări și față de societatea comercială sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată și evaziune fiscală în formă continuată. Anunțați polițiștii dacă aveți suspiciunea că ați putea fi victima unei infracțiuni! Pentru a vă asigura că vacanțele dumneavoastră sunt lipsite de griji și fără incidente neplăcute, polițiștii vă recomandă să fiți atenți la ofertele speciale, verificați site-urile web/persoanele care oferă spre închiriere înainte de a face rezervări și alegeți o agenție de turism de încredere. Sursă foto: Antena 3 CITIȚI ȘI: Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele