Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.
Becali aruncă bomba despre negocierile pentru Guvern
Becali a afirmat la Antena 3 că președintele Nicușor Dan ar putea opta pentru Eugen Tomac „dacă vrea un premier care să îl asculte”, iar pentru Alexandru Nazare „dacă vrea un guvern capabil”. El a exclus varianta numirii Deliei Velculescu, despre care a spus că „sigur nu va fi” premier. Întrebat despre alte nume vehiculate, inclusiv cel al lui Radu Burnete, Becali a spus că nu face speculații și că a prezentat doar informațiile pe care le are. Becali a făcut declarațiile în contextul negocierilor privind formarea viitorului guvern. Eugen Tomac este europarlamentar și lider al PMP, fiind considerat apropiat de fostul președinte Traian Băsescu. Alexandru Nazare a ocupat anterior funcția de ministru al Finanțelor și este văzut ca o variantă tehnocrată cu experiență economică și administrativă. Delia Velculescu este economist în cadrul Fondului Monetar Internațional și a făcut parte din echipele FMI implicate în programe financiare internaționale, inclusiv în Grecia.
Ce premier își doresc ieșenii pentru România: Să țină cu poporul și să fie apropiat de oameni
Reporterii BZI au întrebat ieșenii ce calități ar trebuie să aibă prim-ministrul României, cine cred că va fi premierul, dar și când va fi numit prim-ministrul. Ieșenii au răspuns unanim că premierul ar trebui să țină cu poporul, să fie apropiat de comunitate, să aibă cunoștințe financiare și să fie pro-european. ”În niciun un caz prim-ministrul nu ar trebui să fie Grindeanu (n.r. Sorin Grindeanu). Trebuie să fie un om apropiat de popor, care ține cu poporul”, a spus un ieșean. „Ar trebui să se gândească la oameni, în primul rând, să se gândească cum să dezvolte partea financiară, ar trebui să scoată politicul din multe instituții. A încercat Ilie Bolojan (n.r-fostul premier), dar nu cred că a început de unde trebuie”, susține un student din Iași. Seniorii din Iași spun că va dura până România va avea un prim-ministru. ”E greu de spus. Nu vedeți câți s-au perindat? Să termine cu hoțiile, tunurile. Nu vedeți? Semnează o hârtie și i-au milioane de euro și tu plătești, mai ia și de la pensie. Prim-ministrul trebuie să fie patriot, să țină cu poporul”, spune un pensionar din Iași.
Ilie Bolojan admite care sunt greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să stau de vorbă cu ei”
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta. Bolojan admite greșeli în guvernare Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan. Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul. „Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan. Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta. În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici. „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul. Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. „S-a mers cu frâna de mână trasă” Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public” Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare. „Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.
Gândul. George Simion și Călin Georgescu, întâlnire secretă în plină tensiune politică înaintea posibilei rupturi din coaliție
Președintele AUR, George Simion și fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, au avut vineri, 17 aprilie, o întrevedere desfășurată în secret, în momentul în care actuala coaliție de guvernare PSD-PNL-USR este aproape de destrămare, afirmă sursele Gândul. Contextul politic rămâne unul destul de incert, după ce PSD urmează să decidă printr-un vot intern, luni, 20 aprilie, dacă mai susține actuala formulă guvernamentală sau dacă schimbă direcția. Pe masă apar mai multe variante, inclusiv retragerea de la guvernare, susținerea unui executiv minoritar sau apariția unei formule noi, posibil PSD-AUR. Conform Gândul, întâlnirea dintre cei Simion și Georgescu a avut loc la Biblioteca Națională a României, înainte de prânz. Gândul a publicat imaginile AICI. Imaginile surprinse indică o discuție de circa o oră între cei doi lideri suveraniști. Într-o intervenție publică din această săptămână, Călin Georgescu a avansat ideea unui executiv de tip „de reconciliere națională”, alcătuit din PSD, AUR și PNL. În același timp, sondajele recente îl plasează pe liderul AUR, George Simion, în fruntea preferințelor electorale pentru funcția de prim-ministru. Un scenariu discutat intens în mediul politic vizează eventuale consultări la Cotroceni în cazul unei demisii a premierului Ilie Bolojan, situație în care ar putea fi luate în calcul noi majorități parlamentare, inclusiv cu implicarea AUR. Într-un astfel de scenariu, numele lui Călin Georgescu a mai apărut anterior ca o variantă de prim-ministru. Rezultatele electorale recente au arătat că există o bază solidă de susținători pentru candidați independenți, cu peste două milioane de voturi în favoarea lui Călin Georgescu în scrutinul precedent. Întâlnirea dintre cei doi are loc chiar înainte de un moment politic important, când PSD urmează să decidă prin vot intern dacă mai rămâne la guvernare sau dacă își schimbă poziția față de actualul Guvern condus de premierul Ilie Bolojan. Citește AICI cum s-a desfășurat filmul întâlnirii dintre George Simion și Călin Georgescu.
Ilie Bolojan a luat decizia în plină austeritate a României. Întâlnirea de la Palatul Victoria l-a convins: În limitele condițiilor economice
Țara noastră urmează să gazduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027. Premierul Ilie Bolojan susține că, în ciuda condițiilor de austritate totală în România, Guvernul va susţine organizarea acestui eveniment care va avea loc la Brașov. În acest sens, prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. FOTE 2027. Ilie Bolojan, întâlnire importantă la Palatul Victoria în plină austeritate România va găzdui din nou la anul Festivalul Olimpic al Tineretului European. Premierul transmite că, în ciuda măsurilor de austeritate impuse de autorități, Guvernul va susţine organizarea FOTE 2027 (Brașov). Prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. La discuții au mai fost prezenți Mihai Covaliu, preşedintele COSR, George Boroi, secretar general al COSR, şi Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic. Începerea pregătirilor pentru FOTE se suprapune cu evenimentele care au loc în Anul „Nadia Comăneci” și care marchează în 2026 împlinirea a 50 de ani de la performanţa fabuloasă obținută de Nadia Comăneci la Olimpiada de la Montreal (1976). „Programul dedicat acestui moment aniversar va include, pe parcursul întregului an, evenimente sportive, educaţionale, culturale şi cu dimensiune internaţională. În acelaşi timp, România se pregăteşte să găzduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027, care va avea loc la Braşov. Dreptul de organizare a fost acordat ţării noastre în cadrul Adunării Generale a EOC din 2024, după ce România a mai găzduit competiţia în 2013”, transmite Executivul. „Nadia Comăneci este un exemplu şi o sursă de inspiraţie pentru tinerii care aleg sportul. Performanţele sportivilor români contribuie semnificativ la imaginea României la nivel internaţional. Ne bucurăm că ţara dumneavoastră va găzdui din nou Festivalul Olimpic al Tineretului European”, a declarat preşedintele EOC, Spyros Capralos. Foto: FacebookComitetul Olimpic și Sportiv Român Premierul e ferm convins că evenimentul reprezintă „o oportunitate pentru ţara noastră” Festivalul Olimpic al Tineretului European, a 18-a ediție din istoria competiției, reuneşte cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani de pe „Bătrânul Continent”. Evenimentul organizat sub Tâmpa este văzut de prim-ministrul Ilie Bolojan ca o mare oportunitate pentru țara noastră. „Guvernul va susţine organizarea acestor evenimente, în limitele condiţiilor economice actuale. Apreciem sprijinul constant al Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene pentru dezvoltarea sportului românesc. Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European reprezintă o oportunitate pentru ţara noastră”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan. Viceprim-ministrul Tanczos Barna, prezent și el la întâlnire, a precizat că atribuirea FOTE confirmă încă o dată experienţa țării noastre în organizarea competiţiilor internaţionale: „Festivalul Olimpic al Tineretului European demonstrează că România este recunoscută atât pentru rezultatele sportive, cât şi pentru capacitatea de a găzdui competiţii la standarde înalte”.
Ilie Bolojan n-a stat la discuții și a luat decizia chiar înainte de Crăciun, cu efect pentru toată România. Cine va fi interimar la șefia sportului
Ilie Bolojan, premierul României, nu a stat la discuții și chiar înainte de Crăciun a luat decizia privind șefia Agenției Naționale penru Sport (ANS), după ce Bogdan Matei și-a anunțat demisia printr-o postare făcut pe social media, la miez de noapte, în urmă cu o săptămână. Astfel, Ilie Bolojan i-a acceptat demisia lui Matei, iar în locul acestuia, interimar va fi Thomas Răzvan Moldovan, vicepreședintele ANS până acum. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, în ajunul Crăciunului. Cine va fi interimar la șefia ANS, după ce Bolojan a acceptat demisia lui Matei Ilie Bolojan a acceptat demisia lui Bogdan Matei din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, iar decizia de eliberare a fost publicată în Monitorul Oficial, cu intrare în vigoare din data de 28 decembrie 2025. „La data de 28 decembrie 2025, domnul Constantin-Bogdan Matei se eliberează, la cerere, din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport”, apare în decizia oficială. Potrivit aceluiași, document, „începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Thomas-Răzvan Moldovan, vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, exercită atribuțiile de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport, până la numirea conducătorului instituției, în condițiile legii”. În mesajul postat în miez de noapte, Bogdan Matei și-a argumentat decizia de a pleca din vârful sportului românsc „din motive strict personale”. Alegeri pentru șefia ANS, în 2026 Anul viitor va fi ales noul președinte al Agenției Naționale pentru Sport, iar Cosmin Tabără se numără printre principalii favoriți. Acesta este unul dintre vicepreședinții ANS, începând din aprilie 2025, fiind numit pentru preocupările sale în dezvoltarea infrastructurii sportive. Cosmin Tabără este soțul fostei gimnasta Simona Amânar, iar inainte de a ajunge la ANS a fost viceprimar al Timișoarei. „Am stat mult în cumpănă dacă să accept această provocare. Încă de la început, o spun foarte clar: am făcut-o pentru Timișoara! Pentru că Timișoara, Timișul, zona noastră de vest trebuie să fie reprezentate mereu la un asemenea nivel. Numirea mea a venit în urma preocupărilor mele de a dezvolta infrastructura sportivă și pentru tineret, de a rezolva problemele cu care aceasta se confruntă. S-a ținut cont de implicarea și contribuția mea însemnată, susținut de o echipă de oameni competenți și devotați orașului”, a declarat Tabără pentru presa locală. Agenția Naținală pentru Sport a apărut în 2023, ca urmare a restructurării Ministerului Sportului, și a fost condusă de către Eduard Novak (fost ministru al Sportului în perioada 2020-2023), Elisabeta Lipă (iunie 2023 – decembrie 2024) și Bogdan Matei (13 ianuarie – 28 decembrie 2025).