Ilie Bolojan promite o soluție în privința prețului combustibililor la începutul săptămânii
Ilie Bolojan spune că a discutat vineri cu miniștrii Alexandru Nazare (Min. Finanțelor) și Bogdan Ivan (Min. Energiei), cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, despre situația pieței carburanților din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu. „Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni. La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții”, promite Bolojan. Acesta afirmă că nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să se acționeze sunt multiple, „în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate”. Potrivit premierului, „o încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”. Pe de altă parte, Bolojan spune că o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat vineri pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului. „Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra”, mai scrie Ilie Bolojan pe Facebook.
Plenul Parlamentului României se reuneşte vineri pentru votul final pe buget
Parlamentul României a suspendat joi noapte dezbaterile pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat pe 2026. Vineri, aleșii vor continua dezbaterile iar Legislativul va da votul final pe bugetul din acest an al României. Dezbaterile sunt reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare Pacea PSD-PNL a fost pulverizată la dezbaterile pe Buget. Grindeanu: „Răbdarea noastră a atins o limită” / Bolojan: „Uitându-mă la colegii mei de la PSD, mi-e rușine de rușinea lor” / Opoziția: în sală sunt două stafii. Ședința a fost suspendată la ora 3.00
Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj
SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană. Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României
Partidul premierului Takaichi a câștigat alegerile parlamentare din Japonia
Acest scor este cel mai bun din istoria PLD și îi permite liderei ultraconservatoare, Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru a Japoniei, să-și consolideze mandatul de a-și implementa programul în arhipelagul cu 123 de milioane de locuitori în următorii patru ani, potrivit Le Figaro. Devenind prima femeie care conduce guvernul japonez, în octombrie și bucurându-se de o perioadă de grație de atunci, Sanae Takaichi a dizolvat camera inferioară a Parlamentului la sfârșitul lunii ianuarie, unde coaliția sa de guvernare deținea doar o majoritate slabă. Acest pariu a dat roade: coaliția formată de Partidul Liberal Democrat (PLD) și partenerul său Ishin (Partidul Inovației, centru-dreapta) a obținut un total de 351 de locuri din cele 465 din camera inferioară, conform datelor de la Ministerul de Interne. În legislatura precedentă, PLD deținea doar 198 de locuri, în timp ce Ishin deținea 34. Noua Alianță pentru Reformă, formată din principalul partid de opoziție, Partidul Constituțional Democrat (centru-stânga), și fostul partener PLD, micul partid budist Komeito, a suferit o înfrângere zdrobitoare, numărul locurilor sale scăzând de la 167 la 49. Sanae Takaichi a fost felicitată călduros de președintele american Donald Trump, cu care urmează să se întâlnească la Washington la mijlocul lunii martie. Această victorie o plasează în linia mentorului său, Shinzo Abe (prim-ministru între 2006-2007 și apoi între 2012-2020), care a influențat profund țara cu pozițiile sale naționaliste și programul său economic, care includea în special stimulente fiscale.
Sindicaliștii din Guvern cer explicații după ce numele premierului a fost evocat într-un dosar DNA
„În dosarul care a făcut deja înconjurul presei, o persoană cu profil juridic a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-o speță descrisă ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la vârful instituțiilor. În stenograme și relatări de presă apare invocarea numelui premierului și ideea de acces direct la acesta, în aceeași narațiune de influență și intermediere”, se arată într-un comunicat al sindicatului. Conform acestuia, premierul trebuie „să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate”. „Problema nu este că cineva rostește numele premierului într-o convorbire interceptată; problema este ecosistemul care face credibilă, în mentalul public, ideea că se ajunge la premier pe bani, pe relații, pe uși laterale. Acest ecosistem are deja episoade documentate în presă, care cer, din respect pentru instituția pe care o conduce, o clarificare fără echivoc”, susțin sindicaliștii. Sindicaliștii cer clarificări Sindicatul solicită un răspuns public, punctual: „care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile”. Sindicaliștii cer ca aceste clarificări să fie făcute „cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți”. Nume cunoscute în dosar Reprezentanții Guvernului au avut o primă reacție în scandalul avocatei din PNL. Premierul Ilie Bolojan nu o cunoaște pe doamna avocat, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. De asemenea, Dogioiu a spus că premierul face frecvent fotografii cu persoane străine la evenimente publice. Procurorii DNA au prins miercuri, în flagrant, o avocată membră PNL, într-un dosar în care aceasta ar fi promis intervenții în Justiție și la nivel guvernamental în schimbul unor sume de bani. Ulterior, avocata Adriana Georgescu și Gheorghe Iscru, bărbatul care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În stenogramele din dosar apar nume cunoscute precum Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și Ludovic Orban. În plus, avocata avea pe rețelele de socializare numeroase fotografii realizate împreună cu politicieni cunoscuți.
Premierul, despre bugetul Apărării pe 2026: Nu avem cum să ne ducem la 5%
„Nu avem cum să ne ducem la 5%. Nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis, dar ne vor respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării”, a spus Bolojan la G4Media. Șeful Guvernului a fost întrebat cu cât va crește bugetul Apărării în acest an. „Acum se lucrează la proiecția de buget. Avem o țintă de deficit pe care o urmărim de 6,2%. Urmărim de asemenea să scădem inflația la 4-4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie, nu știu, 2,3-2,4%. Nu vreau să vin cu niște cifre pentru că acum sunt discuțiile cu Ministerul. (…) Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3%”, a precizat premierul. El susține că planul pe care România și l-a asumat în fața Alianței Nord-Atlantice de a face dotări pentru Armata Română a fost transferat pe programul SAFE. „Iar discuțiile care au fost purtate până în acest moment, în afară de faptul, deci, că această dotare care este absolut necesară pentru a avea siguranța granițelor noastre în parteneriat cu aliații noștri din NATO și cu responsabilitățile pe care le-am asumat, va fi urmată nu doar de achiziție de armament, ci de transferuri de investiții de tehnologie în România, în așa fel încât industria noastră de apărare să fie în situația de a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare”, a mai spus Ilie Bolojan.
G4Media: Ilie Bolojan avertizează: Ultimul tren pentru partidele aflate la guvernare înainte de votul din 2028
Într-un interviu exclusiv acordat G4Media, Ilie Bolojan a afirmat că România dispune în prezent de „o majoritate parlamentară suficient de stabilă” care poate lua deciziile necesare pentru corectarea dezechilibrelor financiare, consolidarea economiei, absorbția fondurilor europene și susținerea dezvoltării în anii următori. Potrivit premierului, miza acestei perioade este una decisivă. „Este, practic, ultimul nostru tren”, a spus Bolojan, apreciind că întreaga clasă politică ce se revendică drept responsabilă mai are la dispoziție aproximativ doi ani, până în 2028, pentru a demonstra că poate livra rezultate concrete pentru România. Șeful Guvernului a explicat caracterul de urgență prin nemulțumirea tot mai accentuată din societate, alimentată de percepția nedreptăților, de sentimentul că lucrurile nu merg într-o direcție bună și de faptul că așteptările cetățenilor nu sunt îndeplinite. Aceste frustrări, a arătat el, s-au reflectat deja în voturile din 2024 și 2025. „Dacă partidele care au guvernat ani de zile și au o responsabilitate pentru situația în care a ajuns România nu demonstrează că mai sunt utile țării, votul din 2028 va fi unul de sancționare”, a avertizat Bolojan, adăugând că atunci va fi prea târziu pentru cei care se uită doar la sondajele de opinie. Întrebat dacă acest scenariu presupune riscul ca forțele extremiste să ajungă la putere, premierul a răspuns că votul viitor ar putea fi mai degrabă unul „împotrivă”, un vot de protest, în care cetățenii nu vor mai fi preocupați neapărat de alternativa politică aleasă, ci de sancționarea celor percepuți ca responsabili pentru eșecuri. URMĂREȘTE AICI EMISIUNEA INTEGRALĂ:
Premierul vizitează marți și miercuri cel mai important partener comercial al României
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, face, în perioada 27-28 ianuarie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, cancelarul federal Friedrich Merz. Ilie Bolojan se va întâlni cu Friedrich Merz, alături de care va susține o conferiță comună de presă. De asemenea, șeful Executivului se va întâlni cu vicepreședintele Parlamentului Federal (Bundestag), Andrea Lindholz, cu liderul Grupului Parlamentar CDU, Jens Spahn, și cu președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer. Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian, și cu directorul general al Federației Industriilor din Germania, Tanja Gönner. Totodată, premierul va avea o întrevedere cu președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, în contextul marcării, la data de 27 ianuarie, a Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și de eliberare a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau. Premierul va vizita Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului Evreilor Uciși din Europa, Uwe Neumärker. De asemenea, la Ambasada României în Germania, șeful Guvernului va discuta cu reprzentanți ai comunității românești. Românii constituie a patra cea mai numeroasă comunitate de străini din Germania, cu aproximativ 910.000 de persoane. Peste 90.000 dintre aceștia au primit cetățenie germană. Lor li se adaugă cei aproximativ 500.000 etnici germani originari din România, bine integrați în Germania. Guvernul arată că vizita premierului se înscrie în cadrul relației excelente dintre România și Germania care, deși nu se întemeiază formal pe un Parteneriat Strategic propriu-zis, are caracter strategic și pune accent pe domenii de interes actuale și de perspectivă. Germania este cel mai important partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% din totalul exporturilor românești, precum și principalul investitor în economia românească. În 2024, schimburile comerciale bilaterale a fost de circa 42 miliarde euro, din care exporturi – 19 miliarde și importuri- 23 miliarde euro. De asemenea, la finele anului 2024, Germania era principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă. Firmele rezidente în Germania dețin în România investiții de peste 18,66 miliarde euro, reprezentând aproape 15% din soldul total al investițiilor străine directe. Din delegația care îl va însoți pe premier vor face parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Dragoș Hotea, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Raul Gutin.
Ilie Bolojan nu schimbă lăutarul: Nu lucrez după ureche
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, la Digi 24, despre criticile aduse de partenerii de coaliție, în special de la președintele PSD, Sorin Grindeanu, dar și de la fostul lider PSD, Marcel Ciolacu. „Niciun fel de emoție legat de acest lucru (de asumarea răsăunderii – n.r.). Sunt premierul României cât timp există o majoritate parlamentară. În momentul în care nu există o majoritate parlamentară, nu mai ești pe post. (…) Această majoritate parlamentară va fi testată în angajările de răspundere care vor fi făcute înainte și, indiferent cine este la guvernare și cine-i premier, cu cât facem mai repede un buget, cu cât acest buget îl facem mai așezat, mai realist, bazat pe date corecte, cu atât România va rămâne o țară de încredere”, a spus premierul. Bolojan a întrebat, retoric, de ce nu a vrut nimeni să își asume guvernarea dacă atunci când a deevenit el premier „nu era niciun fel de problemă bugetară”. „Deci știți, e foarte ușor să declari după ce România a trecut printr-o situație dificilă tot felul de lucruri, dar atunci când a fost greu, cineva trebuia să-și asume responsabilitatea și am făcut asta fiind convins că fac ceea ce este necesar pentru țara noastră. În ceea ce privește astfel de declarații (precum cea a lui Claudiu Manda, de „schimbare a lăutarului” – n.r.), ele (…) nu pe mine mă afectează pentru că noi nu lucrăm după ureche, încercăm să lucrăm după un plan. Avem un program de guvernare”, a spus premierul. Bolojan și playlist-ul Întrebat dacă vreun lider din coaliție i-a cerut demisia sau să schimbe „playlist-ul în ședință”, Bolojan a spus că „nu a existat astfel de discuție”. Întrebat, în continuare, dacă el crede că PSD va ieși de la guvernare, Ilie Bolojan a spus că „este decizia Partidului Social-Democrat să facă ceea ce consideră de cuviință”. „Consider că stabilitatea României în această perioadă, din punct de vedere politic, este un element important care ține de predictibilitatea economică, de costurile dobânzilor pe care România le plătește și, sigur, fiecare partid decide ceea ce consideră de cuviință”, a mai spus premierul. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a spus că „mai degrabă domnul Bolojan cântă, dar nu cântă din același playlist” și că „ar putea veni momentul să schimbăm lăutarul”. Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”. El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
Locuitorii din Groenlanda sunt îndemnați să se pregătească pentru invazia SUA
Locuitorii din Groenlanda sunt sfătuiți să facă pregătiri de război pe măsură ce temerile de război cresc. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că populația și autoritățile insulei trebuie să înceapă să se pregătească pentru o posibilă invazie militară, potrivit Express. Asta deoarece Donald Trump continuă să amenințe cu preluarea controlului asupra insulei. „Este puțin probabil să existe un conflict militar, dar nu poate fi exclus”, a declarat prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen într-o conferință de presă din Nuuk. Donald Trump continuă să pună presiune pe Groenlanda și pe aliații europeni prin numeroase declarații. În paralel, avioanele militare americane urmează să aterizeze în Groenlanda. Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a anunțat luni, 19 ianuarie, că aeronavele lor urmează să sosească la Baza Pituffik. „Împreună cu aeronavele care operează de la baze din SUA și Canada, acestea vor sprijini diverse activități NORAD planificate de mult timp, bazându-se pe cooperarea durabilă dintre Statele Unite și Canada, precum și Regatul Danemarcei. Această activitate a fost coordonată cu Regatul Danemarcei, iar toate forțele de sprijin operează cu autorizațiile diplomatice necesare. Guvernul Groenlandei este, de asemenea, informat despre activitățile planificate”, a transmis NORAD. Situată pe coasta de nord-vest a Groenlandei, baza Pituffik este cea mai nordică instalație a forțelor SUA și găzduiește sisteme critice pentru avertizarea împotriva rachetelor.