Prima strategie pentru calitatea îngrijirii medicale din România. Rogobete: Ce se schimbă în spitale
Pentru prima dată, România va avea o strategie dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, un cadru unitar pentru întreg sistemul de sănătate, anunță Rogobete. Strategia fost elaborată lucrând împreună, la aceeași masă, cu ANMCS, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, asociațiile profesionale, profesioniști din sǎnǎtate, sindicatele și reprezentanții pacienților. „Trecem de la abordări fragmentate la un sistem coerent. Calitatea va fi urmărită, măsurată și corectată constant, în fiecare spital și serviciu medical. Este un pas necesar. Investițiile din sănătate sunt la cel mai ridicat nivel de după Revoluție, iar reformele sunt în curs. Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate. Strategia națională pentru calitatea îngrijirii medicale 2026-2032. Ce se schimbă în sistemul de sănătate Strategia vizează modul în care este asigurată îngrijirea, siguranța și rezultatele acesteia.” Strategia este construită pe trei direcții clare: creșterea calității îngrijirii și a siguranței pacienților, prin consolidarea responsabilității, a infrastructurii digitale și a deciziilor bazate pe date reducerea mortalității și a internărilor evitabile, prin standardizarea practicii clinice, întărirea medicinei primare și controlul infecțiilor consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, prin implicarea reală a pacienților, transparență și măsurarea experienței acestora. Pentru prima dată, direcțiile sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, susține ministrul Rogobete. „Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului. Strategia aduce împreună toate nivelurile sistemului, de la politici publice și finanțare până la modul concret în care se lucrează în spitale. Este un document care reflectă realitatea din sistem și experiența directă a celor care îl susțin zi de zi. Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”.
Gabriel Torje pleacă în Asia Express. Ce decizie a luat Antena 1: e premieră pentru România!
Gabriel Torje (36 de ani), fost internațional cu 57 de meciuri bifate în tricoul primei reprezentative, pleacă în Asia Express pentru un nou sezon al show-ului televizat, al 9-lea mai precis, iar Antenta 1 a anunțat o premieră pentru România. Concurenții nu vor mai parcurge țări precum Vietnam, Laos, Cambodgia, Thailanda, Sri Lanka, India, Filipine, Malaezia sau Iondenzia, ci vor ajunge în două destinații noi și extrem de ofertante. Premieră la Asia Express România, sezonul 9: concurenții vor merge în Uzbekistan și China! Gabriel Torje, parte a show-ului de pe Antena 1 Încă din luna februarie s-a aflat că Gabi Torje a semnat cu Antena 1 și va participa la Asia Express 2026, care va reprezenta a 9-a ediție românească a show-ului televizat. Torje, care recent a revenit și în fotbal, din postura de director sportiv, nu va face echipă cu un fost internațional român, pentru a reedita cuplul Gabi Tamaș – Dan Alexa, care a câștigat Asia Express 2025. În schimb, îl va avea alături tot pe un sportiv, anume fostul luptător Alin Alexuc, în vârstă de 36 de ani. În urmă cu aproximativ un an, înainte de a merge la Asia Express 2025, Gabi Tamaș mărturisea public că înainte de a-i propune lui Dan Alexa să i se alăture s-a gândit la Gabi Torje. „M-am gândit prima dată la Gabi Torje. El nu a putut să vină, pentru că juca la Câmpulung și al doilea care am zis că e compatibil e Dan Alexa 100%. Maxim o săptămână stăteam (n.r. – dacă mergea cu soția lui). Este foarte greu să mergi cu fata, cu un membru al familiei. Ai o reținere. Noi fiind de peste 20 de ani împreună am trecut peste rețineri”, spunea Tamaș. Însă, după retragerea din cariera de fotbalist, agenda lui Torje s-a mai eliberat și a putut da curs provocării asiatice. În 2026, Antena 1 va stabili și o premieră pentru România, deoarece destinațiile în care vor merge concurenții sunt cu totul și cu totul noi. Concret, echipele vor parcurge celebrul „Drum al Mătăsii” din Uzbekistan și până în China, țară în care vor avea loc nu mai puțin de 8 etape ale concursului. Comunicatul Antena 1 Pentru a-i pune pe jar pe fanii înfocați ai show-ului televizat, cei de la Antena 1 au oferit câteva detalii esențiale prin intermediul unui comunicat: „O călătorie care nu e doar despre distanțe și probe, ci despre întâlnirea a două lumi cu diferenţe culturale uriaşe, despre oameni şi obiceiuri văzute dincolo de clișeele turistice. Asia Express va readuce la viaţă ideea unei rute care, de secole, a conectat Estul şi Vestul, arătând cum influenţele comerciale, culturale şi tehnologice continuă să modeleze oamenii şi spaţiile pe care le traversează. Concurenţii nu se vor confrunta doar cu tradiţii şi probe clasice, nu vor face cunoștință doar cu peisaje idilice și tradiții de demult, ci vor fi puși și în fața unor sisteme ultramoderne. De la oraşe extrem de dezvoltate la soluţii high tech, care vor ridica semne de întrebare din foarte multe puncte de vedere. Va fi despre adaptabilitatea într-o lume în care tradiţia şi inovaţia se intersectează la tot pasul”, au transmis cei de la Antena 1. Gabi Torje, parte a unei „noi ere” la clubul ACSM Oltenița Așa cum am precizat deja, Gabi Torje nu a semnat doar contractul cu Antena 1 recent, ci și o înțelegere cu clubul de fotbal ACSM Oltenița, pe care îl va reprezenta din postura de director sportiv: „O nouă eră la ACSM Oltenița: Gabriel Torje, numit director sportiv. Proiectul ACSM Oltenița capătă proporții odată cu numirea lui Gabriel Torje în funcția de Director Sportiv. Fostul internațional român, cu o carieră impresionantă atât în țară cât și în străinătate, vine să aducă experiența sa la nivel înalt în managementul sportiv al clubului”, au transmis cei de la ACSM Oltenința, pe pagina oficială de Facebook. Cât despre coechipierul lui Torje de la Asia Express 2026, Alin Alexuc, acesta se poate mândri cu faptul că a reprezentat România la patru ediții ale Jocurilor Olimpice: Londra (2012), Rio de Janeiro (2016), Tokyo (2021) și Paris (2024). La scurt timp după revenirea din Franța, campionul european la lupte greco-romane și-a anunțat retragerea din sportul profesionist.
Premieră medicală mondială: Primul transplant de vezică urinară, un succes în SUA
Beneficiarul acestei premiere medicale este Oscar Larrainzar, un tată în vârstă de 41 de ani aflat în dializă de șapte ani. Bărbatului i s-a transplantat atât vezica urinară cât și un rinichi de la același donator, după ce anterior i se extirpase o mare parte din vezică din cauza unui cancer, urmată de extirparea șoldurilor, dezvăluie AFP. Intervenția, care a durat aproximativ opt ore, s-a desfășurat la începutul lunii mai. „Medicii au transplantat mai întâi rinichiul, apoi vezica urinară, iar apoi au conectat rinichiul la noua vezică urinară folosind tehnica pe care au dezvoltat-o”, explică universitatea. Rezultatele au apărut imediat, după cum confirmă Dr. Nima Nassiri: „A produs imediat un volum mare de urină și funcția renală a pacientului s-a îmbunătățit imediat. Nu a fost nevoie de dializă după operație, iar urina a curs corect în noua vezică”. Profesorul Innderbir Gill, care a coordonat intervenția, subliniază importanța acestei reușite: „Această operație reprezintă un moment istoric în medicină și ar putea transforma tratamentul pacienților cu afecțiuni ale vezicii urinare care nu mai pot fi tratați”. Până acum, pacienții cu probleme grave ale vezicii urinare primeau reconstrucții artificiale cu ajutorul unei pungi de stomie, o proteză externă pentru urinare. Deși „eficiente”, aceste soluții „prezintă numeroase riscuri pe termen scurt și lung”, potrivit Dr. Gill. Tehnica ce a făcut posibil acest transplant a necesitat ani de dezvoltare. Grefa funcționează deja de mai mult de patru săptămâni, iar următorul pas va fi un studiu clinic pentru evaluarea beneficiilor și riscurilor acestei intervenții revoluționare.
Primul copil născut în Marea Britanie de o femeie cu uter transplantat
Cum o fetiță a schimbat istoria medicală Grace Davidson, în vârstă de 36 de ani, a născut o fetiță – Amy – la aproape doi ani după intervenția chirurgicală revoluționară. Grace s-a născut cu o afecțiune rară, sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH), ceea ce înseamnă că nu avea uter funcțional, deși ovarele îi funcționau normal. În 2023, a devenit prima femeie din Regatul Unit care a primit cu succes un transplant de uter de la o donatoare în viață – sora ei, Amy Purdie. Nașterea micuței Amy, care a cântărit puțin peste două kilograme, este considerată o premieră medicală națională și o „minune” de către părinți. Sora donatoare și echipa medicală „A fost incredibil și ireal să o țin în brațe prima dată”, spune Grace. „A fost copleșitor pentru că nu ne permiseserăm niciodată să ne imaginăm cu adevărat că va fi aici. A fost minunat.” Soțul ei, Angus, în vârstă de 37 de ani, spune că a fost o decizie firească să-și numească fetița Amy, în semn de recunoștință pentru sora care le-a oferit șansa de a deveni părinți. Al doilea prenume al fetiței este Isabel, după numele chirurgului care a condus echipa de transplant, Isabel Quiroga. Operația de transplant, care a durat 17 ore și a implicat peste 30 de specialiști, a avut loc în februarie 2023 la Churchill Hospital din Oxford. „Este o procedură cu riscuri pentru ambele surori, dar este o intervenție care creează viață – și nu poți avea ceva mai măreț decât atât”, a declarat dr. Quiroga. După transplant, Grace a avut prima menstruație în doar două săptămâni și a rămas însărcinată de la prima procedură de fertilizare in vitro (FIV). Nașterea a avut loc prin cezariană la Queen Charlotte’s and Chelsea Hospital din Londra, iar părinții speră acum la un al doilea copil, cât timp uterul transplantat este funcțional. Acesta va fi îndepărtat ulterior, pentru ca Grace să nu mai fie nevoită să ia zilnic medicamente imunosupresoare. „Pentru mine, era foarte important să port propriul meu copil”, a spus Grace. „Am avut mereu un instinct matern, dar ani de zile l-am suprimat, fiindcă era prea dureros.” Impactul global al transplanturilor de uter Sora ei, Amy, a declarat că nu a resimțit nicio pierdere în urma procedurii, ci dimpotrivă, o bucurie profundă pentru că a putut oferi o asemenea șansă surorii ei: „A fost un gest de iubire soră-soră. A fost greu să o las să facă asta pentru mine”, a spus Grace. „Este un act uriaș de dragoste.” Transplantul a fost finanțat de Womb Transplant UK, o organizație caritabilă condusă de profesorul Richard Smith, care cercetează domeniul de peste două decenii. Echipa a primit aprobarea să efectueze un total de 15 transplanturi de uter în cadrul unui studiu clinic – cinci de la donatori vii și zece de la donatori decedați. Până în prezent, la nivel global au fost realizate aproximativ 135 de transplanturi de uter, în urma cărora s-au născut peste 65 de copii, în țări precum Suedia, SUA, Franța, Germania, China și Turcia. Grace și Angus, care locuiesc în nordul Londrei, dar sunt originari din Scoția, speră ca povestea lor să ofere speranță altor femei care s-au confruntat cu aceleași dificultăți. În Marea Britanie, se estimează că aproximativ 5.000 de femei aflate la vârsta fertilă s-au născut fără uter.