Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțulc companiei că renunță la investiții
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri cu șeful Dacia pentru România, Mihai Bordeanu, în contextul în care compania, unul dintre marii contributori ai economiei naționale, își reevaluează strategia locală. Gigantul auto a anunțat oficial că își va reduce planurile de investiții în țara noastră. Premierul a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault. Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România. Pe agenda de zi, programul Rabla Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto autohtonă. A fost discutat inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și nevoia de politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale. Schimbare strategică. Dacia renunță la investiții pentru extinderea fabricii din Mioveni. Șeful companiei va discuta cu Ilie Bolojan, astăzi S-a agreat că efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România sunt dure, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv. Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului. Oficialul Dacia Renault a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei franceze în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto. Dacia Renault taie planurile de investiții și pune accent pe profit Dacia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători din economia România, contribuind cu aproximativ 5,4% la exporturile totale ale României. Gigantul susține mii de locuri de muncă prin întregul lanț industrial. Potrivit Profit.ro, Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent. Profitul net însumează 629 milioane de lei, o creștere cu 10% mai mare decât în 2024. Creșterea a fost susținută mai ales de modelul Bigster, aflat la primul an complet de producție, și de concentrarea fabricii de la Mioveni pe modelele cu marje mai mari de profit, precum Bigster și Duster. Vânzările Dacia Sandero au „bubuit”! Renault raportează venituri peste așteptări În același timp, compania și-a redus planurile de investiții în România. Dacia a renunțat la proiectul prin care voia să extindă capacitatea de producție a uzinei de la Mioveni la 400.000 de vehicule anual. Decia vine în contextul schimbărilor din piața auto globală. Dar și al strategiei Groupe Renault de optimizare a costurilor și eficientizare a producției. Potrivit conducerii companiei, se pune accentul pe dezvoltarea de modele noi, modernizarea proceselor industriale și integrarea tehnologiilor emergente, nu pe extinderea capacităților de producție. AUTORUL RECOMANDĂ Presa din Ungaria trage un semnal de alarmă. Dacia, într-o situație extrem de gravă: România nu mai poate produce noile modele de mașini Dezvăluiri FT. Ce pune la cale Uniunea Europeană: companiile, obligate să cumpere componente de la furnizori din afara Chinei
România, campioana scumpirilor la nivelul UE în 2025
Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre. Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025? „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare. Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025 Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat. Scumpirea alimentelor în 2025 Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025. „Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă. România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre. Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI). Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul. De ce riscurile sunt și mai mari în 2026 Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. „Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire) transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat. Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025. „Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI. RECOMANDAREA AUTORULUI Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4% Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import
Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan
Anul 2026 aduce cu sine, pe lângă creșterea masivă a impozitelor la locuințe, și creșterea considerabilă a impozitelor la toate tipurile de mașini (cilindrice, hibrid, electrice, pe motorină sau diesel). Însă, nu creșterea în sine e alarmantă, ci mai ales faptul cu proprietarii de mașini hibride, cu norme reduse de poluare, ajung să plătească sensibil mai mult decât șoferii unor autoturisme vechi, mari poluatoare. Deși, teoretic, Guvernul a intenționat să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Mașina devine un lux în 2026, pe lângă creșterile de impozite, șoferii confruntându-se cu scumpiri în lanț la RCA sau carburanți. Impozitul auto pentru autoturismele înmatriculate în România este calculat începând de la 1 ianuarie în funcție de capacitatea cilindrică, de norma de poluare și de prețul mașinii. De la 1 ianuarie 2026, acesta a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, explică Biroul de presă al Guvernului. Noul sistem de impozitare a mașinilor ține cont de capacitatea cilindrică a motorului ”Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică reprezentanții Guvernului Bolojan. Impozit auto 2026 Sursa Foto: Shutterstock Mai mult, scumpirea este imputabilă ”reformei aferente jalonului PNRR M59”, însă ”nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³”. Valori diferențiate și în funcție de norma de poluare Euro În continuare, Biroul de presă al premierului Bolojan explică faptul că impozitele sunt diferențiate, dar bazate pe criterii obiective, compatibile cu cerințele PNRR. Mai mult, noile norme vizează încurajarea unor autoturisme mai puțin poluante Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative. De ce a ajuns impozitul la o mașină hibrid mai mare decât în cazul unei mașini diesel Însă, în ciuda bunelor intenții de a încuraja folosirea unor mașini slab poluatoare și stimularea achiziției de mașini cu tehnologii inovatoare, în practică posesorii de mașini hibrid s-au trezit cu impozite uriașe, spre deosebire de proprietarii unor ”conserve” pe 4 roți și diesel. Cum se conduce o masina diesel, sursa foto: Envato Deși, în teorie, Guvernul a intenționat ca, prin majorarea impozitelor auto, să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, cu o latură de majorare pentru vehiculele considerate de lux, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Un automobil hibrid cu capacitate cilindrică mare, de peste 2.0 litri, va determina plata unui impozit anual de aproape 1.000 de lei, deși nivelul de emisii este unul dintre cele mai scăzute în rândul mașinilor noi existente pe piață. Pe de altă parte, un automobil extrem de poluant (precum sunt cele echipate cu motoare de 2 litri benzină fără catalizatori sau celebrele 1.9 TDI), cu norme de poluare de până la Euro 3, va plăti doar 297 de lei anual. Normele de poluare Euro 0 și Euro 3 sunt în aceeași categorie, încurajându-se mașinile vechi și poluante Poluare – Foto: Pixabay – Caracter ilustrativ Potrivit Profit.ro, deși normele stipulează introducerea normelor de poluare de la Euro 0 la Euro 3 în aceeași categorie, diferențele tehnice dintre aceste sunt foarte mari. În consecință, se încurajează păstrarea sau chiar cumpărarea mașinilor non-euro, care sunt mai vechi de 22 de ani și emit peste 200 de grame CO2 pe km. Diferență exagerată între unele capacități cilindrice. Cine beneficiază de reduceri Mai mult, mai scrie sursa citată, diferența de impozit provine și din menținerea unei diferențe exagerate între unele capacități cilindrice: de la sub 2.0 litri la 2.0 – 2.6 litri impozitul crește cu peste 60 de lei la fiecare 200 cm3, deși în cea de-a doua categorie există o serie de motorizări eficiente care echipează multe mașini relativ moderne. În general, vorbim despre motoare de 2.2 litri, dar în intervalul respectiv sunt mai multe tipuri de motoare cu emisii reduse de CO2. Autovehiculele cu sistem de propulsie care au emisii de CO2 mai mici de 50 g/km (PHEV) vor beneficia, începând cu 2026, de o reducere a impozitului auto de maxim 30%, prin decizie Consiliului Local. Autovehiculele complet electrice vor datora un impozit unic, în valoare de 40 de lei. Tabelul de emisii al Guvernului nu are nicio logică Dacă parcurgem tabelul de emisii introdus de Guvernul Bolojan, putem constata imediat unde sunt cele mai mari discrepanțe. La motorizările reduse, impozitul scade infim, în schimb la motoarele cu capacități foarte mari hybrid, impozitul crește la valori enorme. La motorizarea până în 1.6 litri, plaja de impozite scade cu doar 3,2 lei/200 cm3, de la Euro 0 la hibrid. La motorizarea între 1.6 litri și 2.0 litri, impozitul pe fiecare 200 cm3 scade cu doar 5,1 lei de la Euro 0 – Euro 3 până la hybrid. La motorizarea 2.0 litri – 2.6 litri – categoria cea mai expusă la dezechilibre – impozitul scade gradual de la 92,2 lei/200 cm3 la 76,3 lei/200 cm3 (hibride), adică o diferență de 15,9 lei. În această categorie, cel puțin 3 mărci vând motoare full-hybrid cu emisii foarte reduse: Ford, Mazda și Toyota. La motoarele cu capacități foarte mari, impozitele cresc gradual la valori de până la