Ilie Bolojan, învins în ședința PNL. Nici măcar schimbarea unor șefi de filială nu a putut face. Toate propunerile i-au picat la vot. A primit, în schimb, un vot de încredere din partea partidului pentru propria funcție
Premierul Ilie Bolojan a primit vot negativ pentru schimbarea șefilor de filiale din PNL, conform informațiilor Gândul de la această oră. Cu toate acestea, a primit votul de încredere pentru a fi premierul României în continuare. „Biroul Politic Național a analizat și propunerea de demitere a conducerii ultimelor zece organizații județene. În urma votului, rezultatul a fost următorul: 35 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri. De asemenea, cinci lideri PNL au absentat de la vot. Întrucât nu a fost întrunită majoritatea calificată de două treimi prevăzută de statut (*37 de voturi), propunerea de demitere nu a fost adoptată, iar conducerile filialelor respective își păstrează mandatul”, se arată într-un comunicat publicat de PNL în această seară. Biroul Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal s-a reunit în ședință, luni seară, cadru în care președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică, aflat în curs de definitivare. Ministrul Finanțelor a subliniat că pachetul a fost construit în urma analizelor din cadrul unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea economică pe termen mediu și lung. „Pachetul de relansare economică este structurat pe două paliere majore. Primul vizează reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin lansarea a șapte programe dedicate, inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare și noi tehnologii, precum și industria de apărare. Al doilea palier are o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor și întregului mediu de afaceri. De asemenea, în ședința de astăzi a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan. În urma votului secret, au fost înregistrate 47 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, confirmând sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL. În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a stabilit, prin vot, numirea domnului Marius Arcăleanu în funcția de președinte interimar al PNL Vaslui”, se mai arată în comunicat. Tot în ședința de astăzi, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan i-a reproșat președintelui partidului că măsurile guvernului gonesc investitorii și că sugrumă mediul privat. „Trebuie să aducem investitori, nu să creștem taxele”, a spus Rareș Bogdan. Europarlamentarul a insistat și pe creșterea redevențelor „de două sau de de trei ori”, ca măsură pentru a crește veniturile statului. Rareș Bogdan nu l-a iertat pe șeful său de partid nici pentru relația cu partenerii de guvernare. „Trebuie să fim mai fermi în relația cu PSD”, a spus el. Autorul mai recomandă: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Rareș Bogdan l-a luat în vizor și pe Nicușor Dan: „Nu am avut pe nimeni nici la Davos” / „Am pierdut enorm că nu am fost acolo”
Economistul PSD, mesaj pentru Ilie Bolojan
Cristian Socol, considerat specialistul economic al PSD, a lansat un mesaj tranșant către premierul Ilie Bolojan, care ocupă și funcția de președinte al liberalilor. Astfel, trage un semnal de alarmă Socol, deși premierul este adeptul unor măsuri fiscale extrem de dure, a căror povară e suportată de toți românii, prim-ministrul nu poate da vina pe ”greaua moștenire ”, ținând cont că partidul său a dictat politica fiscală a României în ultimii ani. Într-o amplă postare pe contul său de Facebook, susținută de multe cifre și rapoarte de specialitate, economistul Cristian Socol (foto jos) îi cere lui Ilie Bolojan să dea dovadă de mai multă asumare și să nu mai inducă în eroare opinia publică, susținând că România riscă intrarea în incapacitate de plată. ”L-aș ruga pe dl. Bolojan să se uite la cifrele seci din ultimii 6 ani și să analizeze” Fac un Apel la Domnul Prim Ministru Bolojan. Aud / citesc recurent în interviuri despre ”responsabilitatea fiscal bugetară”, despre ”incapacitatea de plată”, despre ”default” și despre ”salvarea țării”. L-aș ruga la modul foarte serios, cu responsabilitate să se uite la cifrele reci/ seci din ultimii 6 ani. Și să analizeze. ”Nu ne putem juca” cu cifrele, așa cum bine spune Domnia sa. România funcționează după lege. „Potrivit art. 19 lit. b) din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, iar conform art. 11 și art. 13 din Legea nr. 69/2010 este responsabil pentru planificarea și susținerea sustenabilității datoriei publice. În temeiul HG nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor aplică programul de guvernare în domeniile fiscal, bugetar și datorie publică. Cum Ministerul este condus de ministrul finanțelor, rezultă că acesta poartă răspunderea pentru modul în care sunt concepute și aplicate politica fiscal-bugetară, nivelul deficitului și dinamica datoriei publice”, observă specialistul. PNL a condus politica fiscală 1444 zile (65,9% din timp) În viziunea lui Cristian Socol, partidul condus de premier este responsabil în mare parte pentru politica fiscal-bugetară a României, deci inclusiv managementul deficitului și datoriei guvernamentale – ținând cont că este la putere de 1444 zile, față de numai 567 de zile ale PSD. “În ultimii 6 ani (2192 zile), Partidul Național Liberal a condus politica fiscal-bugetară a României (managementul deficitului și datoriei guvernamentale) timp de 1444 zile (65,9% din timp), PSD 567 zile (25,9% din timp) iar UDMR 182 zile (8,2% din timp) (în attach pe perioade). PNL a condus continuu Ministerul de Finanțe în perioada 4 dec 2019 – 25 nov 2021 (722 zile). Au preluat deficitul (metodologie cash) la 2,8% din PIB la sfârșit de octombrie 2019, l-au dus la 4,6% din PIB la sfârșit de decembrie 2019 și la un record de 9,8% din PIB la sfârșit de decembrie 2020. La sfârșit de decembrie 2021 deficitul bugetar (cash) a fost de 6,7% din PIB“. PSD a scăzut deficitul PSD a preluat mandatul la Ministerul de Finanțe la final de 2021 (deficit cash de 6,7% din PIB) și la sfârșit de an 2022 deficitul bugetar (cash) la 5,7% din PIB. PSD a păstrat mandatul până la mijlocul anului 2023, atunci când s-a făcut rotația și portofoliul a fost preluat de către Marcel Boloș de la PNL. La sfârșit de an 2023, deficitul bugetar cash a fost de 5,7% din PIB. PNL a menținut portofoliul de Ministru de Finanțe aproape tot anul 2024, perioadă în care deficitul bugetar cash a crescut la 8,7% din PIB. La final de decembrie 2024, portofoliul MFP a fost preluat de UDMR timp de 6 luni, iar din a doua jumătate a anului 2025 de către PNL, din nou prin Alexandru Nazare, până în prezent. Deficitul bugetar cash estimat pentru finalul anului este de 8,4% din PIB, mai mic cu 0,3pp din PIB față de anul trecut dar mai mare în valoare nominală decât cel de anul trecut, cu 7 miliarde lei. Datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL În acest timp, datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL de la 35,2% din PIB în 2019 la 48,6% din PIB în 2021 (plus 13,4pp din PIB), a scăzut în mandatul PSD la MF din anul 2022 la 48,1% din PIB, a crescut la 49,3% din PIB în 2023 (mandat împărțit PSD/PNL) și a ajuns la 54,8% din PIB în anul 2024. În 2025, Comisia Europeană estimează 59,1% din PIB pondere a datoriei guvernamentale în PIB, conchide Socol. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Conducătorii României, dușmanii României? Cum au devenit președintele și premierul principalii detractori ai țării. Cine mai investește într-o țară „coruptă” și în „incapacitate de plată”?
Premierul Ilie Bolojan critică protestul angajaților din Guvern: Nu este corect nicăieri, în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă că nu a solicitat întocmirea unei liste cu angajații Cancelariei premierului prezenți la protest. El spune însă că „dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă și să fii și pontat și salarizat, nu este corect”. Sindicatul funcționarilor publici a acuzat acest demers drept o tentativă de intimidare. „Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru (Dragoș Pîslaru, ministul Fondurilor Europene-n.r.), când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă și l-am rugat să verifice. Să fie un minister întreg în fața Guvernului și să fie și plătit o zi întreagă nu mi se pare în regulă. Deci cred că dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi acest lucru, nu e niciun fel de problemă. N-are nimeni nicio treabă cu tine, dar să mergi la cumpărături sau oriunde în altă parte și să fii și pontat și salarizat, nu este corect nicăieri în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie”, a precizat Ilie Bolojan. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, că a cerut liste cu angajații care au participat la protestele spontane din 15 septembrie 2025, într-o acțiune pe care o califică drept „intimidare și hărțuire”. FOTO – Mediafax Foto / Alexandru Dobre