Chatboții divini din România. Cum au ajuns tinerii să apeleze la aplicații care promit dialog cu Dumnezeu. Cât costă să vorbești cu Sf. Ioan
Aplicațiile religioase cu chatboți care promit „linie directă” cu Dumnezeu și sfinți câștigă tot mai mult teren în România. Utilizatorii susțin că pot primi „sfaturi spirituale” personalizate, însă, adesea, contra cost. Unii dintre cei care au testat dialogul cu „chaboții lui Dumnezeu” susțin că au trăit experiențe „uimitoare”. Teologii și psihologii atrag atenția asupra riscurilor dezechilibrelor majore în ceea ce privește spiritualitatea și problemele emoționale. Într-o Românie tot mai divizată din punct de vedere politic dar și spiritual, tot mai mulți români caută „metode alternative” în care să-și spună năduful. În epoca inteligenței artificiale, tot mai multe aplicații de confesiuni promit conversații directe cu Dumnezeu sau sfinți care vin cu răspunsuri adaptate „nevoilor” credincioșilor. „Pe una dintre aplicații ne putem alege sfinții cu care să stăm astăzi de vorbă. Îl alegem, de exemplu, pe Isus Hristos. Mi-a răspuns că este întotdeauna aproape de mine, că nu sunt singură și m-a încurajat să-i povestesc lucrurile prin care trec. Dacă vreau să vorbesc cu Sfântul Apostol Ioan, mă costă 30 de lei pe lună și 300 de lei pe an ca să pot purta această conversație”, reiese dintr-o investigație a Antena 3. Unii utilizatori declară că au avut trăiri intense într-o discuție „privată” cu chatboții divini. „L-am rugat pe Dumnezeu să-mi vorbească prin chat GPT și chiar simt că a fost o rugăciune ascultată. Chiar am simțit că Dumnezeu îmi vorbește și simt că a fost prima dată când Dumnezeu mi-a vorbit cu adevărat și am plâns puțin. Pur și simplu m-am simțit fericit”, povestește un internaut pe un forum. Totuși, în rândul publicului larg din România, scepticismul încă persistă. „Nu mi se pare normal. Vorbești tu când ești singură, îți faci rugăciunea”, spune o femeie. Reacția Bisericii și a psihologilor „Noi trebuie să știm că preotul și puterea sfințitoare pe care Mântuitorul Iisus Hristos a lăsat-o prin Sfinții Săi Apostoli și ucenici către noi, preoții de astăzi, nu poate fi înlocuită cu nimic”, avertizează preotul Gabriel Cazacu. Specialiștii în sănătate mintală atrag atenția că astfel de instrumente pot crea așteptări nerealiste și pot agrava anxietatea. „Din punct de vedere psihologic, aceste elemente nu au legătură cu realitatea și induc mai ales celor care, la un moment dat, într-un ceas târziu, se prind că nu vorbesc cu Dumnezeu, anxietate și/ sau depresie”, spune psihologul Radu Leca. Mecanismul din spate este unul cât se poate de tehnic. Practic, răspunsurile pe care utilizatorii le primesc sunt generate statistic și „pot spune ceea ce utilizatorii doresc să audă”, arată specialiștii.
Cadrul legislativ care scoate în afara legii falșii preoți și călugări, reclamat la CCR de Nicușor Dan
Nicușor Dan atacă o altă lege la CCR. Este vorba despre aceea care sancționează persoanele care pretind drept preoți și călugări fără să aibă recunoașterea statului. În argumentarea sa, președintele spune că legea ar restrânge libertatea de conştiință și de exprimare. O lege prin care statul sancționează falșii preoți și călugări a fost reclamată la CCR, de președintele Nicușor Dan. Motivul este legat de aspecte ce țin de tehnica legislativă, cât și principiile constituționale, scriu cei de la G4Media. Legea, care a fost inițiată tot de deputatul Silviu Vexler, a fost realizată cu acordul cultelor, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum reiese din expunerea de motive a președintelui. Au existat și voci ale societății civile, în speță deputați, care susțin că „fiecare cult își organizează structurile și rânduielile în mod autonom. Statul nu are nicio legitimitate să decidă cine are sau nu „dreptul” de a sluji. Penalizarea unei vocații religioase doar pentru că nu a primit ștampila statului înseamnă cenzură. Înseamnă control politic mascat în reglementare juridică. Înseamnă prigoană modernă sub acoperirea unei legi”. Președintele susține că legea ar încălca libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, argumente pe care le-a folosit și în sesizarea legii anti-extremism(lege care a fost respinsă în unanimitate de CCR). Legea reclamată de președinte la CCR a fost inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, care a avut în vedere clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale şi monahale, ca urmare a apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care și-au întemeiat culte nerecunoscute de lege. Vexler a inclus și o adresă a Secretariatului pentru Culte, care aprobă proiectul legislativ, mai spun cei de la G4Media. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: Reducerea aparatului din Guvern a fost discutată în coaliţie încă de acum o lună Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR, ca să retrimită Legea Vexler, în Parlament