Bucate de vară și băuturi pentru Adormirea Maicii Domnului: Un meniu de sărbătoare cu preparate inedite de 15 august
Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Crăciun și Sfintele Paști sunt cele patru mari sărbători creștin-ortodoxe. În cazul celor două mari sărbători creștine de vară, nu există ornamente, nu există preparate „canonice” recunoscute oficial de Biserica Ortodoxă Română. De Nașterea Domnului, creștinii împodobesc bradul, ornamentează locuința cu lumini, servesc carne de porc și salată de boeuf, coc cozonaci și îl așteaptă pe Moș Crăciun să vină cu cadourile. De Învierea Domnului, se prepară friptură de miel, pește și drob, se ciocnesc ouă vopsite, se coace cozonacul și pasca, se merge la Liturghia Învierii pentru a se lua Sfânta Lumină de la Ierusalim și se zice salutul tradițional „Hristos a Înviat!”, iar copiii cuminți primesc daruri de la Iepuraș. Însă, celelalte două sărbători, deși de o importanță majoră pentru că sunt dedicate unor evenimente din epoca apostolică, nu sunt celebrate cu mare fast. Pe 24 iunie se sărbătorește martiriul celor doi sfinți apostoli, iar pe 15 august se țin slujbe pentru trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice, în trup și în suflet. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel se poate consuma pește La fel ca în cazul Crăciunului și Paștelui, se ține post înainte de aceste două sărbători: se ține post 7 zile înainte de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar înainte de Adormirea Maicii Domnului, este stabilit o perioadă de post timp de două săptămâni care începe pe 1 august. De regulă, românii desfășoară mese festive sau petreceri la picnic, cu grătar. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se consumă pește. În Noul Testament scrie că Sfântul Apostol Petru era pescar până să devină Apostol, și ulterior, primul Papă din istorie. Peștele, cunoscut ca „ichthus”, un acronim al mărturisirii „Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”, este considerat un simbol al creștinismului timpuriu în perioada persecuțiilor în Imperiul Roman. Iisus și apostolii au săturat 5.000 de oameni înfometați, împărțindu-le doi pești și cinci pâini. Prin urmare, se poate consuma pește fript, pește la grătar, supă de pește, precum și preparate sau băuturi care conțin fructe de sezon: căpșuni, vișine, cireșe etc. Fecioara Maria, zodia Fecioară și constelația Virgo Pentru că sărbătoarea pică pe 15 august, de regulă se consumă preparate din legume, cereale și fructe de sezon. Trebuie menționat că de-a lungul Evului Mediu, constelația zodiacală a Fecioarei (perioada 23 august – 22 septembrie) a fost asociată cu Fecioara Maria. Babilonienii au denumit constelația „brazdă”, dedicată zeiței Shala, portretizată cu un spic de grâu. De atunci, constelația Virgo a fost asociată cu secerișul. La greci și romani, constelația era dedicată zeiței agriculturii și a ogoarelor, Demetra/Ceres. Cele mai multe publicații de horoscop ilustrează zodia Fecioarei ca pe o femeie pură, inocentă, îmbrăcată într-un chiton grecesc, și care ține un spic de grâu. Uneori este ilustrată și cu aripi de îngeri. Și cum constelația zodiacală a fost asociată cu Fecioara Maria și ne aflăm la sfârșitul verii, se recomandă preparate de sezon. Până la venirea toamnei, are loc secerișul. În august se colectează recoltele de grâu, sunt culeși soiurile timpurii de struguri copți, merele coapte, zmeura, caisele, piersicile, pepenii, castraveții, roșiile, fasolea, vinetele, porumbul și prunele. Iată zece alimente delicioase care pot fi servite musafirilor și persoanelor dragi care își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului. Cum majoritatea românilor prepară carne de pui, vită, pește sau porc la grătar (după preferințe, cu legume coapte la grătar, ciuperci marinate, toate înfipte în frigărui), acest top include strict preparate și băuturi din fructe, legume și cereale de sezon. Sursa FOTO: Facebook Salată grecească: roșii, ulei de măsline, castraveți, brânză feta, ardei, ceapă, oregano; Smoothie sau înghețată de piersici, pepene, caise și alte fructe; Souffle cu porumb și brânză Plăcinte sau tarte cu mere; Salată de pepene (sau suc de pepene); Pâine coaptă sau mini-pateuri la cuptor din făină de grâu; Porumb fiert; Mămăligă (preparată din mălaiul din porumb) cu smântână, brânză de burduf și ouă; Salată de vinete; Ardei kapia umpluți cu brânză – meniu sugerat de site-ul CevaBun N-ar strica totuși niște aripioare de pui picante, fripte în crustă de porumb sau brioșe cu fructe care să completeze un platou de vară. La finalul acestei mese copioase, se bea de preferință un pahar cu must, vin sau pălincă de prune. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Meniuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Cu ce preparate îți poți servi musafirii dacă nu există mâncăruri tradiționalre specifice sărbătorii
Ce ingrediente nu se pun niciodată în salata grecească. Autoare de rețete culinare: Ar fi dezgustător!
Cea mai delicioasă și populară salată din Europa este cea grecească, considerată una dintre preparatele naționale ale Greciei alături de gyros, frigăruile souvlaki și moussaka. Puțini știu că salata grecească este un preparat relativ nou – a apărut în anii 1960, în Plaka, în perioada de boom turistic a Greciei. Savoarea salatei nu este dată de oțet, sucul de lămâie și uleiul de măsline, ci de roșiile suculente, ingredientul principal al salatei, nici măcar nu existaseră în Grecia în secolul al XIX-lea, potrivit Capital. Vedeta unei salate grecești preparată în mod profesionist trebuie să fie măslinul. Salata grecească mai include castraveți, ceapă roșie și măsline. Expertul în bucătăria grecească a spus că sucul de lămâie nu are ce căuta într-o salată grecească. ”Suc de lămâie? Nici vorbă! Ar fi dezgustător”, a spus Diana Moutsopoulos, autoare de rețete culinare și director editorial la Allrecipes. Cât despre roșii, ea a recomandat: „Cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să le tăiați bucăți, nu perfecte, ci bucăți neregulate, mari. Eventual o felie sau poate două, așa, întregi, dar niciodată sfărâmițate”, recomandă Diana Moutsopoulos. Pentru ca o salată grecească autentică să aibă savoare, sunt îndeajuns sucul din roșii și uleiul de măsline. Nu sunt necesare oțetul, sucul de lămâie și niciun alt tip de ulei.Nu se recomandă nici salata verde. Salata grecească este preparat de vară, așadar, grecii nu pun niciodată salată verde în preparat pentru că aceasta crește în lunile de iarnă. Așadat, evitați să puneți salată verde, oțet și suc de lămâie într-o salată grecească. Rețeta unei salate grecești perfecte Ingrediente: Cinci roșii mari O ceapă roșie mică, feliată subțire Un vârf de cuțit sare de mare după gust O linguriță 1/2 de oregano uscat O conservă de brânză feta sfărâmată (115 grame) Un sfert de castravete, feliat Un arde gras verde mic, feliat O cană de măsline grecești Trei linguri de ulei de măsline extravirgin Instrucțiuni: Pasul 1: Tăiați roșiile în felii deasupra bolului în care serviți salata pentru ca sucul în exces să ajungă în bol. Adăugați feliile de ceapă. Condimentați din abundență cu sare și oregano. Amestecați și lăsați roșiile să stea la temperatura camerei timp de 30 minute-2 ore, pentru ca sarea să elibereze sucurile roșiilor. Adăugați brânza feta, castravetele, ardeiul gras și măslinele. Amestecați și stropiți salata cu uleiul de măsline. Poftă bună sau „Kalí órexi”, așa cum s-ar spune în limba greacă. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Rețeta veche de salată de boeuf a regretatului Radu Anton Roman. Ingredientul secret care oferă un gust unic Salata sățioasă care taie pofta de dulce. Rețetă de salată coleslaw cu varză, morcov, mere și sos de iaurt Istoria salatei de boeuf: Preparatul preferat al românilor, consumat cu ocazia ANULUI NOU, nu este de origine franțuzească Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele