China avertizează publicațiile străine cu privire la acoperirea incendiului din Hong Kong
„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou. Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul. Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului. Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă. Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment. De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere.
Serema Williams i-a luat-o înainte Simonei Halep! Decizia americancei
Serena Williams (44 de ani) a făcut senzație cu ultima apariție pe terenul de tenis, care o înfățișează în postura de… antrenoare! Campioana din SUA își învață fiica cea mică să joace tenis. Simona Halep (34 de ani) a declarat că visează să întemeieze o familie și, într-o zi, poate să devină antrenoare. În schimb, Serena Williams a ajuns deja acolo, depășind-o pe rivala din România atât la capitolul copii, cât și în rolul de antrenoare pentru fiica ei. Serena, deținătoare a 23 de titluri de Grand Slam, a revendicat titlul româncei de la Wimbledon 2019, în timpul scandalului de dopaj în care a fost implicată Simona. Serena Williams i-a luat-o înainte Simonei Halep și a devenit antrenoare pentru fiica sa de doi ani Serena Williams a decis să o învețe tenis pe mezina familiei, Adira River Ohanian, deși aceasta are numai doi ani! Americanca a postat o serie de fotografii în care își învață fiica să lovească mingea de tenis, uimindu-i pe jurnaliștii din SUA: „Serena Williams a „rupt internetul” cu fotografiile în care își învață fiica de 2 ani să joace tenis”, a titrat publicația Tennis.com. Serena a transmis că își „împarte pasiunea” cu Adira, predându-i acesteia lecția de tenis pe un teren improvizat în curtea casei sale. Peste 81.000 de oameni au apreciat imaginile, iar un fan a spus, mai în glumă, mai în serios, că Adira va câștiga US Open 2040! „Cred că ea este cea care va duce mai departe măreția familiei și își va construi propria moștenire”, a comentat altcineva. Sursa citată mai scrie că un alt internaut a întrebat dacă Olympia, care are acum 8 ani, mai joacă tenis. În anul 2023, Serena a recunoscut că cealaltă fiică a ei și a lui Alexis Ohanian Jr. „nu prea iubește tenisul”, deși „este chiar foarte talentată”: „Încercăm să găsim o modalitate prin care să o facem să se joace puțin mai des”, a spus Serena Williams la CBS News. Simona Halep spunea că își dorește trei copii Simona Halep, jucătoarea care a spulberat-o pe Serena Williams cu 6-2, 6-2 în finala de la Wimbledon 2019, a mărturisit într-un interviu acordat Barbarei Schett, că își dorește trei copii: „Eu îmi doresc trei copii, dar cred că vor fi doi. Nu am timp pentru trei copii. Anul viitor va fi nunta tradiţională, cea de la biserică. Am timp suficient să aleg rochia de mireasă… Un an mai exact! Încă nu știu de care să îmi iau, una voluminoasă sau una mai simplă”, spunea Halep în timpul căsniciei cu Toni Iuruc. Cei doi au divorțat însă la mai puțin de un an de la căsătorie, lăsându-i mască pe apropiați.
Agenții de presă și publicații internaționale refuză noile reguli ale Pentagonului
În consecință, acestea riscă să-și piardă acreditările și accesul la informații din sediul Departamentului Apărării al SUA. Noile reguli vin după ce Pentagonul a restricționat deja accesul jurnaliștilor în clădire, a forțat unele redacții să-și părăsească birourile și a redus drastic numărul conferințelor de presă. Asociația Presei Pentagonului (PPA) a criticat politica, spunând că aceasta „cenzurează angajații Pentagonului și amenință jurnaliștii care încearcă să obțină informații neaprobatate oficial”. AFP a transmis într-un comunicat că „nu poate accepta termenii documentului Pentagonului, care par să încalce principiile constituționale ale SUA și principiile fundamentale ale jurnalismului”. Agenția a precizat că va continua să acopere activitatea Pentagonului „liber și corect, așa cum a făcut de decenii”. În jur de 100 acreditări posibil revocate Și rețelele TV ABC, CBS, CNN, Fox și NBC au emis un comunicat comun, afirmând că noile reguli „ar restricționa capacitatea jurnaliștilor de a informa publicul cu privire la probleme importante de securitate națională”. Alte publicații conservatoare, precum Washington Times și Newsmax, au refuzat de asemenea să semneze. În total, aproximativ 100 de acreditări ar putea fi revocate. Aceste măsuri fac parte dintr-o serie de restricții impuse jurnaliștilor în ultimele luni. Anterior, opt redacții, printre care The New York Times, Washington Post, CNN, NBC și NPR, au fost obligate să părăsească birourile dedicate din Pentagon pentru a face loc altor organizații media, majoritatea conservatoare. În plus, jurnaliștii trebuie să fie însoțiți de oficiali ai Pentagonului dacă se deplasează în afara unor zone limitate, iar numărul briefingurilor oficiale a scăzut semnificativ – aproximativ șase conferințe de presă în acest an, față de două sau mai multe pe săptămână în timpul administrației lui Joe Biden. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth – fost moderator la Fox News și veteran al Gărzii Naționale – a fost implicat în controverse privind scurgerile de informații. În acest an, el a dezvăluit din greșeală detalii despre atacuri viitoare în Yemen într-un chat de pe aplicația Signal, la care un jurnalist fusese adăugat accidental. Hegseth a mai folosit Signal pentru a discuta despre atacuri în Yemen cu soția și alte persoane care în mod normal nu ar fi implicate, ceea ce a declanșat o investigație a Inspectorului General al Pentagonului.
Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Noul Regulament european privind libertatea presei, care a devenit obligatoriu vinerea aceasta, aduce pentru prima dată pe teritoriul european o lege care protejează jurnaliștii și instituțiile media de presiunile externe nejustificate, salvgarda mass-media publice și consolidează transparența companiilor media, scrie EFE. Ca regulament, articolele sale sunt obligatorii pentru toate țările UE fără a fi nevoie de transpunere, însă unele dintre modificările sale necesită actualizări ale legislației naționale, iar nu toate țările, inclusiv Spania, au reușit să respecte data cheie de vineri. Iată câteva dintre punctele cheie care vor fi implementate de lege, cunoscută sub numele de EMFA: Transparența privind proprietatea asupra mass-media și publicitatea instituțională Țările vor trebui să creeze registre media de stat cu informații privind proprietatea asupra mass-media. Oricine are o participație suficientă pentru a influența deciziile editoriale trebuie identificat, precum și să specifice câte investiții publicitare primește și câte venituri primește din finanțare publică străină. În Spania, de pildă, această responsabilitate va fi gestionată de Comisia Națională pentru Piețe și Concurență (CNMC), fiind necesară și înființarea de registre regionale. Înregistrarea unei instituții media nu va fi o cerință obligatorie pentru deschidere, dar nerespectarea acestei cerințe va duce la sancțiuni din partea CNMC. În plus, va fi un factor obiectiv în primirea de publicitate instituțională. De asemenea, va crește transparența în ceea ce privește publicitatea instituțională pe care administrațiile de la diferite niveluri o alocă mass-media. Atât companiile media, cât și entitățile publice (inclusiv cele de la nivel regional și local) trebuie să dezvăluie bugetul pe care îl primesc sau, respectiv, pe care îl alocă acestui scop. Garanții pentru mass-media publică Legea include, de asemenea, garanții pentru apărarea independenței mass-media publice. De acum înainte, fiecare țară a UE trebuie să stabilească prin lege criteriile pentru numirea și demiterea înalților funcționari, durata mandatelor acestora și o finanțare suficientă pentru a-și îndeplini misiunea. Inițial, intenția Bruxelles-ului era ca bugetele mass-media publice să fie stabilite pe o bază multianuală pentru a asigura stabilitatea proiectelor acestora și a împiedica utilizarea acestora ca monedă de schimb în negocierile de aprobare a bugetului general al fiecărei țări. Cu toate acestea, negocierile ulterioare au redus ambiția și s-a stabilit în cele din urmă că alocarea publică pentru aceste resurse trebuie să fie „previzibilă și sustenabilă ”. Protecția jurnaliștilor împotriva spionajului Unul dintre principalele obstacole din negocieri a fost încercarea de a include o clauză care ar fi deschis calea spionării jurnaliștilor sau a surselor acestora dacă s-ar fi invocat motive de „siguranță națională”. În cele din urmă, legea face o referire generală la „respectarea responsabilităților statelor membre” în acest domeniu și prevede că jurnaliștii afectați de această excepție trebuie să fie pe deplin informați cu privire la măsurile luate împotriva lor și vor avea acces la căi de atac legale. Noua lege interzice, de asemenea, presiunea asupra jurnaliștilor sau a instituțiilor media pentru a-i forța să își dezvăluie sursele.
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
Google, acuzată oficial în UE: rezumatul AI din căutări lovește dur presa independentă
Google se confruntă cu o nouă plângere oficială în fața Comisiei Europene, iar miza e uriașă: funcția AI Overviews din căutările online, care oferă utilizatorilor un rezumat generat de inteligența artificială, direct în pagina de rezultate. Un grup de publisheri independenți a depus o plângere antitrust, susținând că această practică le distruge veniturile, le reduce drastic traficul și le pune în pericol chiar existența. Funcția AI Overviews, implementată deja în peste 100 de țări, este privită de Google ca un pas strategic major în integrarea inteligenței artificiale în căutările online. Din mai 2025, compania a început să adauge inclusiv reclame în aceste rezumate AI, ceea ce a amplificat și mai mult nemulțumirile celor care produc conținut original, scrie Reuters. Publicațiile independente susțin că Google folosește conținutul lor fără consimțământ, ba chiar mai mult: nu există opțiunea de a se retrage din acest proces fără a fi penalizați. Dacă refuză indexarea pentru AI, dispar și din rezultatele standard de căutare. E o dilemă toxică – fie „hrănesc” AI-ul Google cu materialul lor jurnalistic, fie devin invizibili online. Plângere oficială în UE și în Marea Britanie: „E un abuz de poziție dominantă” Potrivit documentului trimis pe 30 iunie 2025, Google este acuzată că abuzează de poziția sa dominantă pe piața motoarelor de căutare pentru a-și promova propriul conținut generat de AI în detrimentul publisherilor reali. Aceștia susțin că pierd semnificativ din cititori, vizitatori și implicit venituri, pentru că utilizatorii nu mai ajung să dea click pe articolele originale. Tot ce au nevoie află, aparent, din rezumatul AI afișat de Google în partea de sus a paginii. Mai mult, publisherii nu sunt menționați, citați sau recompensați. Conținutul este rescris automat, într-un stil generic, fără a fi evident cine este sursa. E ca și cum ai da bacalaureatul copiind răspunsurile de pe altă foaie – și tot tu ai lua nota 10. Plângerea a fost semnată și de organizații precum Foxglove Legal din Marea Britanie și The Movement for an Open Web, iar acestea cer o măsură intermediară urgentă: suspendarea funcției AI Overviews până când se stabilesc reguli clare pentru protejarea presei independente. Potrivit Rosa Curling, co-director Foxglove, situația este „existențială” pentru jurnaliști: „Google subminează nu doar conținutul, ci chiar capacitatea publisherilor de a mai concura în piață.” Ce spune Google și de ce lupta e departe de final Google, pe de altă parte, neagă acuzațiile și susține că oferă miliarde de clickuri zilnic către site-uri, deci contribuie la vizibilitatea conținutului. Reprezentanții companiei spun că AI Overviews ajută utilizatorii să pună întrebări mai bune și le oferă ocazia de a descoperi conținut nou și relevant. În plus, Google afirmă că scăderile de trafic nu pot fi puse exclusiv pe seama AI, ci țin de sezonalitate, interesul utilizatorilor și actualizări de algoritm. Este, practic, aceeași linie de apărare pe care o folosește compania de ani buni în disputele legate de SEO și poziționarea în căutări. Totuși, această retorică nu convinge pe toată lumea. Jurnaliștii și creatorii de conținut susțin că se confruntă cu o nouă formă de concurență neloială: inteligența artificială care folosește munca lor pentru a livra un produs concurent, fără recunoaștere, fără plată și fără consimțământ. Situația aduce aminte de procesul intentat în SUA de o companie din domeniul edtech, care acuză Google că a redus cererea pentru conținut original, afectând numărul de vizitatori și abonați. De ce te afectează și pe tine, chiar dacă nu ești publisher Poate crezi că acest conflict nu te privește direct, dar impactul este mult mai larg. Dacă presa independentă dispare sau e redusă la tăcere, nu vei mai avea acces la informații verificate, analize serioase sau reportaje de teren. Vei rămâne doar cu rezumate impersonale generate de AI, care pot fi incomplete, superficiale sau, mai grav, eronate. Ce urmează? Decizia e în mâinile Comisiei Europene, dar presiunea publică contează. Când vrei informație de calitate, întreabă-te dacă vine de la un jurnalist sau de la un bot care nu știe ce înseamnă adevărul.
Victor Ponta propune modelul britanic de REGLEMENTARE a presei și a rețelelor sociale: Libertatea de exprimare este în pericol
Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat joi, într-o emisiune la DC News, că libertatea de exprimare este amenințată de actualele structuri de control, formate din Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Ministerul de Interne. El a propus preluarea modelului britanic de reglementare a spațiului media și online, ca alternativă la actualele instituții. „Libertatea de exprimare în România este, în acest moment, în pericol. Nu trebuie să existe un organism politic format din CNA, unde toate numirile sunt politice, ANCOM, Ministerul de Interne”, a spus Ponta într-o emisiune la DC News. „Se ajunge la un tip de cenzură care subminează încrederea românilor în democrație”, a adăugat Ponta, anunțând că, dacă va ajunge președinte, va propune desființarea comisiei. „Modelul britanic este singurul model pe care îl voi susține în România” În locul acesteia, candidatul la prezidențiale propune înființarea unei comisii independente, inspirate de modelul britanic creat după scandalul Cambridge Analytica. Această nouă entitate ar urma să fie formată din jurnaliști și experți independenți, fără legături politice, care să stabilească standarde clare pentru rețelele sociale și media online. „Nu să zică: «Îmi place de Ponta? Hai să-i suspend contul sau să-i scot postarea». Ci să stabilească niște standarde clare”, a mai spus candidatul. CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Expoziție INEDITĂ la Biblioteca Academiei Române. Prof. ing. Nicolae Noica: „Presa face istorie zilnic, din 1829, în fiecare ziar”
La împlinirea a 196 de ani de existență a presei românești, Biblioteca Academiei Române a organizat o expoziție cu titlul „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, prin care a reconstituit o mică parte din drumul parcurs de gazetele care se regăsesc în bogata colecție de aproape 9.000.000 de publicații periodice deținute de instituție. Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. „Se împlinesc 195 de ani, așa îmi place mie să zic, nu 196 de ani, de la apariția primului ziar. Ceea ce este foarte interesant, întâmplarea face să fie 100 de ani de la prima expoziție a istoriei presei a Academiei Române. Să nu uităm că sunt cinci ani de când s-a făcut prima expoziție, de când conduc Biblioteca Academiei, unde și atunci am fost impresionat de numărul mare de televiziuni. De data aceasta sunt și mai multe. Prin natura meseriei mele am învățat că o construcție rezistă dacă are o fundație solidă. Cunoașterea trecutului și a rădăcinilor este cea care asigură temeinicia prezentului conturând un anumit viitor. Serviciul bibliografie din cadrul Academiei condus de colega noastră, doamna Dragu, la sugestia noastră a scos o bibliografie cu toată istoria presei. Sunt peste 2.000 de lucrări. Nu lipsesc din bibliografia de la noi lucrări remarcabile – Istoria presei a lui Iorga, iar eu, personal, țin la Istoria presei a lui Pamfil Șeicaru. Presa este foarte importantă pentru că zilnic din 1829, în fiecare ziar, face istorie, pomenește evenimentele care sunt”, a declarat prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei. Expoziția „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, Biblioteca Academiei Române „Contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse” Expoziția prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Maria. Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000, într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Presa noastră va sărbători peste 4 ani – 200 de ani. Este cu 200 de ani mai tânără decât primul ziar care a apărut în Europa în urmă cu 400 de ani, în secolul XVI, dar este o presă care are drumul ei și am citit care sunt reperele istorice privind presa la noi. Am văzut menționat și acolo într-un pliant editat de editură – primul nostru ziar a fost la 1790 în limba franceză, în Moldova. Iași a avut vocația de capitală culturală, pentru că acolo s-a creat prima universitate, acolo am avut primul teatru național și tot acolo a apărut primul ziar – Curierul Românesc. Un an mai târziu apare Albina Românească, asta înseamnă în 1830, ca în 1838 să avem gazeta din Transilvania. Drumurile au fost deschise în cele trei provincii pentru dezvoltarea presei noastre. Pentru mine dezvoltarea presei înseamnă și momentul de apogeu pe care l-a întâlnit presa, l-a avut presa scrisă și asta s-a întâmplat cel mai probabil între cele două războaie mondiale, când presa avea tiraje uriașe. Pentru mine, contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse, dar pe care le simt mai aproape pentru că le găsesc la sursă și orice răsfoire a presei vechi. Sunt bucăți din istoria noastră care sunt constatate pe viu și care, într-un fel, retrăiesc atunci când le răsfoim”, a precizat acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române. CITEȘTE ȘI: EXPOZIȚIE stradală la Biblioteca Metropolitană. „Bucureştii ultimelor decenii de regim comunist. Diplomaţie, Cenzură şi Control” „Catalizator de Începuturi” – Expoziția celor mai talentați 50 de tineri artiști români, la ARCUB-Hanul Gabroveni, deschisă până pe 6 octombrie Galeria Annart deschide o nouă EXPOZIȚIE semnată Sorin ILFOVEANU – „Căutătorul de semne. Linie și arhetip” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele