Reacția presei ruse după alegerile din București. Presa de la Moscova citează un influent comentator politic român
Rezultatele au fost anunțate de agența Tass imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00 (22.00, ora Moscovei), presa rusă subliniind de la început că este vorba de date de exit-poll, care „pot să difere semnificativ de rezultatele finale oficiale, fiind bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea de la urne, nu pe numărarea buletinelor de vot”. Presa rusă reveind ulterior și anuntând victoria oficială a lui Ciprian Ciucu. „O victorie pentru Bolojan, un semnal de slăbiciune pentru președintele Nicușor Dan” Comentatorii ruși privesc rezultatul de la București înainte de toate prin prisma raportului de forțe de la nivel național. În analizele lor, câștigul lui Ciucu este prezentat drept o victorie politică pentru liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, aflat în dificultate internă din cauza politicilor de austeritate. „Ciucu transformă Bucureștiul în proiectul vieții sale și întărește, totodată, poziția lui Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL”, notează presa de la Moscova, rezumând evaluări apărute în publicații românești. Pe de altă parte, jurnaliștii ruși preiau și interpretarea presei din România, potrivit căreia rezultatul reprezintă „prima mare înfrângere pentru președintele Nicușor Dan”, întrucât candidatul susținut de acesta, Cătălin Druă (Uniunea Salvați România), s-a clasat abia pe locul patru, „la o diferență considerabilă față de câștigător”. În cheie rusească, această evoluție este prezentată ca un semn al erodării rapide a popularității șefului statului. Prezența scăzută la vot, folosită ca argument al „crizei de legitimitate” Un alt aspect amplu comentat este prezența scăzută la urne. Cu doar 32,71% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale prezentându-se la vot – față de 39,26% la precedentele locale – presa rusă, citând analize din presa românească, vorbește despre o „oboseală politică” și o „criză de încredere în clasa politică românească”. Ion Cristoiu, citat la Moscova ca simbol al dezamăgirii electoratului Un spațiu important este acordat în presa moscovită declarațiilor publicistului Ion Cristoiu. Jurnaliștii ruși îl prezintă pe Cristoiu drept „un influent comentator politic român” și insistă pe dezamăgirea acestuia față de procesele electorale recente. Cristoiu mărturisise că nu a fost interesat de ultimele scrutinuri și că nu va mai vota, argumentându-și poziția prin „anularea alegerilor prezidențiale din 2024, descalificarea lui Călin Georgescu și manipulările dintre cele două tururi ale prezidențialelor, când practic nu a existat campanie”. Toate acestea, spunea el, sunt pentru el dovezi că votul său „nu contează”. Presa de la Moscova reia aceste afirmații pentru a susține teza unui „deficit de legitimitate democratică” în România, subliniind că nu este vorba despre un cetățean oarecare, ci despre un „jurnalist cunoscut, cu experiență și influență în spațiul public”. Comentatorii ruși prezintă poziția lui Cristoiu ca pe un simptom al unei deziluzii mai largi, atât la nivelul elitelor, cât și al electoratului obișnuit.
Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare
Ionuț Moșteanu și-a anunțat demisia, vineri, din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine pe fondul scandalului apărut pe tema studiilor menționate în CV-ul său. Anunțul făcut de Moșteanu nu a fost ignorat de presa rusă. TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, a explicat că demisia vine pe fondul scandalului și faptul că acesta a mințit în CV. TASS a citat doar o parte din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook, prin care își anunța demisia din funcție. „Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, este secvența preluată de TASS. Cu toate acestea, TASS a omis din mesajul acestuia întocmai referințele sale la Rusia și la securitatea europeană aflată sub asaltul Moscovei. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, scrisese fostul ministru al Apărării în mesajul său pe Facebook. Accent pe scandalul din jurul CV-ului TASS a mai scris despre faptul că Moșteanu i-a informat pe președintele Nicușor Dan și pe premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Mai departe, informațiile date drept context de către jurnaliștii TASS sunt despre scandalul privind studiile sale trecute în CV. „Scandalul cu diploma de studii superioare a lui Moșteanu a izbucnit săptămâna aceasta. CV-ul său indica faptul că a absolvit Universitatea Athenaeum din București. Administrația instituției de învățământ a declarat într-un comentariu pentru ziarul Libertatea că acesta nu a fost niciodată înscris ca student la ei. Ulterior s-a aflat că a studiat la Universitatea Bioterra din Capitală. Funcționarul a susținut că a descărcat formularul de CV de pe internet, unde Athenaeum era selectată în mod implicit, și a uitat să o schimbe. Conform documentelor, el a intrat la universitate în 1995, diploma sa datează din 2018, iar examenele finale le-a susținut în 2016. În același timp, încă din 2015, a ocupat funcția de consilier al ministrului transporturilor și membru al consiliului de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste funcții, candidatul avea nevoie de o diplomă de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea”, a scris agenția de presă de stat rusă TASS. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Totul a pornit de la o anchetă publicată de jurnaliștii de la Libertatea, prezintă detalii despre CV-urile acestuia din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Demisia lui Ionuț Moșteanu vine la cinci luni de la preluarea portofoliului Ministerului Apărării.
Presa rusă pro-Kremlin jubilează în urma summitului dintre Putin și Trump
Trump a subliniat că viitorul negocierilor depinde acum de președintele Ucrainei și de aliații europeni, fără a oferi detalii suplimentare privind un eventual acord. Reacțiile internaționale au fost divergente: liderii europeni au criticat retorica belicoasă a lui Putin, în timp ce presa rusă a prezentat întâlnirea drept o victorie strategică a Moscovei. Mass-media rusă laudă summitul Trump-Putin din Alaska Publicații pro-Kremlin, precum Gazeta și agențiile de presă Interfax și Tass, au descris summitul drept un pas important spre pace, accentuând fermitatea și disponibilitatea pentru dialog a lui Putin. Potrivit presei ruse, Ucraina ar fi fost nemulțumită de rezultate, refuzând eliberarea prizonierilor de război menționați în discuții. Trump ar fi primit o listă cu peste o mie de prizonieri pe care partea ucraineană nu dorește să îi accepte înapoi. Controverse și critici Presa de opoziție rusă, inclusiv Novaya Gazeta și Meduza, a criticat întâlnirea, catalogând-o drept „dialog de dragul dialogului” sau „negocieri pe sens invers”. Jurnaliștii au subliniat propagandă intensă prin intermediul mass-mediei de stat și lipsa de progres concret în soluționarea crizei ucrainene. Perspective și implicații Întâlnirea Trump-Putin din Alaska subliniază tensiunile internaționale privind Ucraina, evaluările divergente între Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană și rolul mediatic în modelarea percepției publice. Deși oficialii ruși prezintă summitul ca un succes strategic, critici și analiști internaționali consideră că rezultatele sunt limitate, iar viitorul negocierilor depinde de deciziile Kievului și ale aliaților europeni.