Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”
PNL își alege astăzi noua conducere. Bolojan, singurul candidat pentru președinție
Congresul Extraordinar al PNL va avea loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia vor alege noua echipă de conducere la nivel național. „Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu. Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran”, a transmis joi PNL. Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori. Tot în cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.
Politico: Nicușor Dan, într-un triunghi amoros cu Macron și Merz. Liberalii și conservatorii europeni încearcă să-l coopteze pe președintele României
Nicușor Dan poartă discuții cu reprezentanți ai mișcării liberale Renew, susținută de Emmanuel Macron, dar și cu Partidul Popular European (PPE), din care fac parte Ursula von der Leyen și Friedrich Merz, în timp ce analizează care familie politică europeană i s-ar potrivi cel mai bine. Fiind un politician independent, el nu are un loc automat în peisajul politic european, spre deosebire de alți lideri care se reunesc cu „familiile” lor politice pentru a împărtăși idei și a discuta priorități. Politico relatează că Nicușor Dan este văzut ca un premiu important pentru centrul politic european, după ce l-a învins în alegerile prezidențiale din mai pe George Simion. Alegerea pe care o va face în privința afilierii politice europene este semnificativă, deoarece ar putea influența dinamica dintre liderii reuniți la masa Consiliului European de la Bruxelles. Membrii partidelor politice europene se întâlnesc regulat înaintea summiturilor pentru a-și coordona pozițiile și a stabili strategii pe termen lung. La Consiliul European din luna iunie, care a avut loc la Bruxelles, Nicușor Dan a fost invitat la întâlnirile pregătitoare atât ale grupului Renew, cât și ale PPE. El anunțase inițial că va participa la ambele, dar ulterior s-a răzgândit și nu a mai fost prezent la niciuna. „Inițial a spus că va participa la întâlniri, dar apoi a decis să nu o facă, pentru că nu ar fi fost politicos să meargă de la o întâlnire la alta, având în vedere că urmau să aibă loc discuții importante pe subiecte sensibile”, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui Nicușor Dan. Ambele tabere europene se așteaptă ca Nicușor Dan să li se alăture
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Președintele are o părere proastă despre cultură. E o pierdere de timp
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum votanții pro-europeni urmează să aibă o surpriză neplăcută referitoare la alegerea lor electorală, dar și despre așa-zisele diversiuni din timpul campaniei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În primul rând, Ion Cristoiu vorbește despre votanții progresiști și pro-europeni, care crede el vor fi dezamăgiți de candidatul ales. Spune jurnalistul că acești votanți și susținători, mulți dintre ei oameni de cultură, vor fi surprinși de faptul că actualul președinte ales, spune, el nu ar fi un iubitor de cultură, astfel nu va prioritiza în mandatul său proiectele culturale. „Vor avea tefeliștii niște dezamăgiri. Primul care va avea dezamăgire va fi Liceanu. În primul rând că Nicușor Dan are o părere foarte proastă despre cultură, după părerea lui cultura e pierdere de timp. Adică măcar Bolojan mai avea sau Băsescu, a mai zis.” Ion Cristoiu: „Și 5 milioane au ales Rusia?” Ulterior, la îndemnul moderatorului, Cristoiu se exprima referitor la amenințarea rusească discutată constant în campanie. Acesta consideră că cei care au votat candidatul AUR nu erau pro-ruși, că această idee era o formă de propagandă, care, crede jurnalistul, nu mai funcționează. Cu atât mai mult, invitatul pune la îndoială situația destabilizării pieței financiare provocată de calificarea lui George Simion pe primul loc în turul doi al alegerilor, dând impresia că acest eveniment nu ar fi fost unul organic. „Celor care spun că vin rușii, le spun 5 milioane de oameni au votat să vină rușii. Au fost alegeri. Ei au zis așa, alegem între Rusia și Europa. Și 5 milioane au ales Rusia? Nu, pentru că știi ce nu înțeleg ei? Frecția cu Rusia nu mai ține. Dar a ținut aia cu BNR-ul. Dacă nu creștea, nu avea eficiență diversiunea, dar n-a crescut natural, nu?” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele
Adrian Severin: Când primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat pe larg numirea controversată a noului premier interimar. El a adus o serie de argumente juridice și constituționale, acuzând derapaje de la normele statului de drept și interpretări greșite ale rolului președintelui în structura executivă a României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Desemnarea premierului și limitele atribuțiilor prezidențiale Fostul ministru de externe a explicat succint că președintele României nu are dreptul să numească un prim-ministru, ci doar să desemneze un candidat pentru această funcție. „Nu există niciun text în Constituție care să dea președintelui competența de a numi prim-miniștri. Ăla nu devine prim-ministru în baza decretului de desemnare al președintelui. Asta îi permite să se ducă în Parlament ca să obțină acolo votul de natură a-i permite să acționeze efectiv ca prim-ministru. Președintele este în afara puterilor și nu poate el să numească șefii puterilor executive. Bolojan a rămas pe șina neconstituțională pe care merge statul ăsta merge.”, a declarat Severin revoltat. Demisia premierului înseamna automat demisia întregului guvern Adrian Severin a vrut să clarifice și faptul că premierul nu poate demisiona fără ca întregul guvern să fie atacat. Potrivit fostului ministru, întreaga echipă guvernamentală își pierde legitimitatea odată cu retragerea premierului. „În momentul în care primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează. (…) Nu există: `eu am plecat și miniștrii mei rămân`. (…) Guvernul este aprobat în bloc de Parlament și când primul ministru demisionează, demisionează toți cei pe care i-a adus cu sine.”, a mai adăugat Severin. Mai mult, Severin a acuzat neconstituționalitatea numirii premierului interimar de către președinte și a precizat că premierul demisionar rămâne în funcție până când i se desemnează un succesor. „Primul-ministru demisionar rămâne în post (…) până când îi vine înlocuitor. Așa ceva nu există. E necivilizat, e nelegal. E neconstituțional.”, a completat el. Pierderea susținerii parlamentare impune revenirea guvernului în fața Parlamentului Adrian Severin semnalează situația critică ce apare atunci când se modifică structura politică a guvernului prin ieșirea unui partid din coaliția de guvernare. În astfel de cazuri, susține el, legitimitatea guvernului trebuie revalidată de către Parlament. „Dacă prin remanierea guvernului se schimbă structura politică de susținere a acestui guvern, pentru că guvernul a primit un vot de încredere de la anumite grupuri parlamentare (…), în momentul ăla te întorci la Parlament să vezi dacă guvernul mai are vreo susținere parlamentară, vreo legitimitate.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Klaus Iohannis, prezent la slujba de Înviere. Ce le-a transmis românilor
La mai mult de două luni după demisie, Klaus Iohannis, fostul președinte al României, a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliștii pe care i-a întâlnit în noaptea de Înviere. Fostul șef de stat a transmis, însă, un scurt mesaj. „Le doresc tuturor sărbători binecuvântate, sărbători fericite, cu liniște, pace și sănătate! La mulți ani!”, a declarat Klaus Iohannis. După acest scurt mesaj, fostul președinte a plecat de lângă jurnaliști și a intrat în biserică alături de soția sa, Carmen Iohannis. Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României pe data de 2 Klaus Iohannis și-a anunțat pe 10 decembrie că își depune demisia, după ce opoziția a inițiat procedura de suspendare a sa din funcție. Două zile mai târziu, Klaus Iohannis părăsea Palatul Cotroceni și îi preda funcția lui Ilie Bolojan, președintele Senatului de la acea vreme. Cererea de suspendare a fost semnată de 178 de parlamentari din POT, AUR, SOS și USR. Totuși, aceștia aveau nevoie de 233 de voturi pentru a îl suspenda pe Klaus Iohannis. Apariția din noaptea de Înviere este a doua pentru Klaus Iohannis, de la demisie. A mai apărut public pe 16 februarie, atunci când, de asemenea, a refuzat să răspundă întrebările jurnaliștilor. CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, prezent în Bihor de Paște: „Dumnezeu să aibă în pază țara noastră” Călin Georgescu: „Hristos a înviat! Aceasta nu este o rostire, ci o mărturisire de credință” Nicușor Dan, de Paște: „Lumina e speranță” / „Să păstrăm această lumină în noi și dincolo de sărbători” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
AEP va desemna sâmbătă președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia. Care este procedura
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că sâmbătă, 19 aprilie, la ora 12.00, va avea loc repartizarea computerizată a președintelui Biroului electoral pentru votul prin corespondență și a locțiitorului acestuia, pentru alegerile prezidențiale din luna mai. „Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central nr. 12D/06.03.2025 privind unele măsuri privind constituirea și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și a birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, în ședință publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, organizată pe funcţii, dintre persoanele înscrise în Corpul experţilor electorali, cu domiciliul în municipiul București, pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență în alte domenii”, transmite AEP. Rezultatele tragerii la sorți computerizate vor fi afișate pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea Corpul Experților Electorali, și la sediul Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, situat în Bulevardul Mărăști, nr. 65-67, Sector 1, București – Centrul Expozițional Romexpo, Pavilionul C2, Intrarea 2. Potrivit Legii 208/2015, corpul experților electorali reprezintă „evidenţa permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă”. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Crin Antonescu, la CNSAS pentru a studia nota de constatare secretizată: „Nu mi-a cerut niciun lider al coaliției nimic” Ilie Bolojan cere Parlamentului reexaminarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale Exclusiv. Cât de apropiați sunt cu adevărat Călin Georgescu și George Simion
Constantina Diţă, CAMPIOANA OLIMPICĂ de la Beijing, noul președinte al Federației de Atletism
Federaţia Română de Atletism a anunţat, vineri seară, rezultatele alegerilor de la Adunarea Generală pentru funcţia de preşedinte, câştigată la a treia încercare de Constantina Diţă, singura campioană olimpică a României la maraton, în 2008. Alegerile au avut loc în Aula USAMV Bucureşti, iar Constantina Diţă a câştigat mandatul pentru perioada 2025-2029 din primul tur, cu 125 de voturi din cele 204 structuri sportive reprezentate. Discursul său după anunţarea alegerilor a fost presărat cu lacrimi. ”Când am intrat pe stadion la Beijing, am ştiut că am aurul olimpic, dar acum a trebuit să aştept anunţul rezultatului”, a spus campioana olimpică din 2008. La rândul său, FR Atletism a transmis un mesaj de felicitare. ”Câştigătoare a aurului olimpic la Beijing 2008, cu o carieră impresionantă şi un respect imens pe plan naţional şi internaţional, Constantina Diţă vine cu o viziune nouă, cu pasiune autentică şi cu dorinţa de a readuce atletismul românesc acolo unde îi este locul — în elita sportului mondial. Felicitări! Mult succes în această misiune importantă!”, a transmis FR Atletism. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele