Reacția turiștilor după ce Simona Halep a anunțat prețul de Revelion, la hotelul din Poiana Brașov: Se poate plăti cu fonduri europene?
Simona Halep (34 de ani) organizează pentru prima oară petrecerea de Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, iar prețul cerut de campioana tenisului i-a intrigat pe turiști. Pentru un sejur de patru zile la hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov se scoate din buzunar 1.430 de euro de persoană (7.247) de lei, acesta fiind cel mai ieftin pachet. Când au văzut prețurile, mulți turiști au rămas cu gura căscată! Unii spun că Halep a stabilit tarife mai mari chiar și decât în destinații de lux precum Coasta de Azur sau Abu Dhabi. Reacțiile turișilor nu au întârziat să apară după ce Simona Halep a lansat pachetele pentru Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, care includ patru nopți de cazare, cu mic dejun, dar și o cină festivă și programe artistice. Prețul de 1.430 de euro/persoană i-a luat prin surprindere pe mulți turiști, în special pentru că un cuplu ar trebui să achite 2.860 de euro (aproximativ 14.569 lei) pentru sejurul de Revelion. O turistă a afirmat că preferă să își petreacă 7 nopți în Abu Dhabi, plătind chiar jumătate din costul pachetului de la hotelul Simonei Halep. „Cu 750 de euro, merg 7 zile în Abu Dhabi, de Revelion”, a scris aceasta în secțiunea de comentarii a anunțului hotelului, în timp ce altcineva a comentat ironic: „Se poate plăti cu fonduri europene? Că la ce prețuri aveți, Dubai sau Coasta de Azur sunt pantaloni scurți”, a spus și un bărbat, pe nume Costel Comănescu. Ce le promite Simona Halep turiștilor de Anul Nou: „O noapte intensă și memorabilă” Reprezentanții hotelului de patru stele deținut de Simona Halep în Poiana Brașov le promit turiștilor o noapte memorabilă de Anul Nou: „Există nopți care nu seamănă cu altele. Nopți în care timpul pare să se oprească și tot ce contează este clipa pe care o trăiești. Așa va fi noaptea dintre ani la Hotel Simona Halep, intensă, elegantă și memorabilă. E primul nostru Revelion pe care îl găzduim în Poiana Brașov, iar emoția acestui început se simte în fiecare detaliu: muzica, atmosfera, energia oamenilor care aleg să fie aici. O celebrare a vieții și a bucuriei de a începe un nou capitol. Lasă 2025 în urmă și întâmpină 2026 într-un loc unde distincția și exclusivitatea devin parte din povestea ta. Un început de an nu e doar despre artificii și șampanie, ci despre locul unde alegi să-l trăiești”, au scris aceștia pe pagina oficială de Facebook.
Cât costă ținuta purtată de Simona Halep de la Dubai: Când am ajuns la casă, mi s-au înmuiat picioarele
Simona Halep le-a luat ochii fanilor după ce și-a făcut apariția într-o ținută rafinată, în cadrul unui eveniment organizat la Dubai (Emiratele Arabe Unite). Iar prețul pieselor vestimentare purtate de campioana tenisului românesc este pe măsură. La ceremonia de inaugurare a academiei de tenis lansate de Ons Jabeur la Dubai, Simona Halep a optat pentru o rochie galbenă, elegantă, asortată cu mai multe accesorii de lux. Piesa de rezistență care a completat ținuta lui Halep a fost geanta de la Chanel, pe care puține vedete autohtone și-o permit! „Simo” nu s-a sfiit însă să își etaleze outfit-ul de zeci de mii de euro, urcând un instantaneu pe Facebook. Ținuta purtată de Simona Halep la Dubai valorează 24.188 de euro Simona Halep a întors toate privirile la evenimentul organizat de prietena sa cu rochia de culoare galbenă, semnată Givenchy, evaluată la aproximativ 2.000 de euro. Pantofii Simonei, marca Alaïa, costă 1.090 de euro, în timp ce ceasul de la Bvlgari valorează nu mai puțin 14.500 de euro. O mică avere costă și geanta de lux de la brandul franțuzesc Chanel, purtată de Simona Halep, al cărei cost se ridică la 6.598 de euro. În total, outfit-ul campioanei din Constanța ajunge la suma impresionantă de 24.188 de euro. Alegerea vestimentară a Simonei Halep este oarecum neobișnuită, ținând cont că de obicei purta rochii închise la culoare la evenimente. Dar, odată cu retragerea din tenis, se pare că Simona vrea să experimenteze și alte stiluri. „Când mi-a spus vânzătoarea prețul, i-am zis că vin mai târziu Pentru a înțelege cât de inaccesibilă poate fi o geantă ca a Simonei chiar și pentru vedetele din România, Andra a povestit că „i s-au înmuiat picioarele” în momentul în care a ajuns la casă să plătească pentru două genți de la Chanel: „M-am dus și am intrat la Chanel. Și eu nu știam cât e o geantă Chanel. S-a dus fata din Câmpia Turzii la Barcelona să-și cumpere genți. Și aveam listă, ca la Carrefour, două: una pe nude și una pe negru. Când m-am dus la casă mi s-au înmuiat picioarele, și atunci gențile erau ieftine, acum s-au scumpit. Deci am plătit pe două cât e una acum, ceva de genul ăsta. Oricum, când a spus vânzătoarea prețul, am zis: lăsați că vin mai târziu eu. Și Cătălin, de acolo din spate: ‘Nu, nu, nu, mamă, nu, chiar ai nevoie de astea, chiar trebuie să ți le cumperi. De atâția ani tu nu ți-au cumpărat’”, a spus cunoscuta cântăreață în podcastul lui Horia Brenciu.
Simona Halep a speriat concurența! Cât costă o masă la restaurantul din Poiana Brașov al fostului lider WTA
Simona Halep, fosta campioană a tenisului în vârstă de 34 de ani, s-a orientat și mai mult către afacerile din Horeca dupa ce a agățat racheta în cui la începutul sezonului. După ce a fost numărul 1 în tenis, Simona Halep își propune să facă același lucru și în afaceri, mai ales că acum are timp să se implice direct. „Simo” a investit puternic în domeniul Horeca, uimind atât cu serviciile oferite în hotelurile și restaurantele sale, cât și prin prețurile practicate. Având în vedere că începe sezonul sejururilor la munte, Halep își concentrează atenția pe atragerea turiștilor în hotelul său de patru stele din Poiana Brașov, care îi poartă numele, dar și la restaurantul complexului. Simona Halep propune un meniu variat la restaurantul „SiHA”, cu preparate atât românești, cât și internaționale. Iar prețurile nu se numără printre cele mai mari din Poiana Brașov, situându-se mai degrabă la un nivel mediu. Spre exemplu, un șnițel de pui cu cartofi prăjiți costă 54 de lei, pulpe de pui la ceaun cu sos de usturoi și mămăliguță tot 54 de lei, iar pentru o porție de carne la garniță cu mămăliguță și sos de usturoi, turiștii care îi trec pragul Simonei trebuie să scoată din buzunar 65 de lei. Halep a inclus în meniu și preparate mai sofisticate, cu prețuri pe măsură: un antricot black angus cu hribi la tigaie costă 179 de lei, bibanul la cuptor cu capere, roșii confiate, broccoli și cartofi gratinați are un preț de 108 lei, iar cotletele de berbecuț cu barot de fistic, cartof zdrobit și piure de mazăre cu mentă costă 139 de lei în restaurantul Simonei Halep de la Poiana Brașov. Cum arată restaurantul Simonei Halep: „Pune accent pe confort” Restaurantul se află în incinta Hotelului Simona Halep din Poiana Brașov, fiind decorat cu tablouri care o înfățișează pe campioana tenisului: „Designul restaurantului pune accent pe confort și pe crearea unei atmosfere în care te poți destinde cu adevărat. Cu scaune comode, spațiu generos și o ambianță caldă, SiHA este locul în care te simți bine de la prima vizită. Fiecare detaliu al restaurantului contribuie la o experiență gastronomică plăcută. Restaurantul nostru este perfect pentru momentele în care îți dorești o pauză de la agitația cotidiană, fie că ești oaspetele nostru de la hotel sau vizitator. Meniul nostru diversificat aduce împreună preparate internaționale și rețete tradiționale reinterpretate cu un strop de creativitate. De la aperitive savuroase și supe aromate până la feluri principale consistente și deserturi irezistibile, fiecare farfurie spune o poveste gastronomică unică. Pentru o experiență completă, recomandăm specialitățile casei, pregătite cu pasiune de bucătarii noștri”, este mesajul de prezentare al restaurantului Simonei Halep. Fostul lider WTA a strâns 40,2 milioane de dolari din premiile la turnee în carieră, iar o bună parte i-a reinvestit în afacerile din domeniul Horeca pe care le derulează atât la mare, cât și la munte.
Orașul cu cea mai ieftină chirie din România: 500 lei/lună acum, în octombrie 2025
Orașul cu cea mai ieftină chirie din România: 500 lei/lună acum, în octombrie 2025. Un proprietar oferă spre închiriere o garsonieră confort 3, situată în Călărași, la etajul 3. Garsoniera are o suprafață de 12 metri pătrați și este compusă din cameră, hol și baie. Nu are bucătărie, dar poți amenaja, probabil, o chicinetă de mici dimensiuni. Încălzirea este electrică, cu boiler electric. Chiria cerută de proprietar este de 500 de lei pe lună și percepe o garanție de 1.500 de lei, cu contract la ANAF. Cum arată piața chiriilor din România Piața chiriilor este în creștere accentuată, mai ales în această perioadă, când românii migrează spre orașele mai mari și studenții caută un loc în care să stea, dacă nu vor cazare sau nu mai „prind” la cămin. A „explodat” cererea pe piața chiriilor: la două camere, preţul mediu variază între 500 şi 670 de euro în Bucureşti. Cele mai mari preţuri medii se înregistrează în Capitală, în special în sectorul 1 (750 de euro) şi sectorul 2 (675 de euro), potrivit anunţurilor publicate pe Storia. România a înregistrat în vara lui 2025 o creştere a chiriilor de 5,8% față de aceeași perioadă a lui 2024, marcând un ritm de peste două ori mai rapid decât media UE, care s-a situat la 2,3%, informează zf.ro. Totodată, chiriașii vor să se mute, în această toamnă, în garsoniere sau apartamente cu 2 camere și visează să le achite lunar proprietarilor sub 300 de euro, arată o cercetare trasmisă de Imobiliare.ro, prețuri greu de găsit în aceste vremuri scumpe. Sursa foto: olx Autorul recomandă:
Cum ar putea ajunge prețul energiei la 1 leu/Kwh. Explicațiile ministrului Energiei
Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie. „E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic”, a declarat ministrul Energiei. El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse. De la liberalizare, la facturi duble Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. „Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta.” Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț. Energia, tot mai scumpă în produsul finit Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei. „Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%.” Deficit comercial și presiune pe industrie Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp. Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh. Măsuri încă din această iarnă Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI Cu țevile ciuruite și probleme în tot Bucureștiul, se dă drumul la căldură. Anunțul oficial al Termoenergetica Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de GAZ. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Ai venituri sub 3.000 de lei? Energia ar putea costa doar 1 leu/kWh. Anunțul făcut de ministrul Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună ar putea plăti doar 1 leu/kWh pentru energia electrică. Propunerea ar urma să-i protejeze pe cei mai vulnerabili de creșterea facturilor din iarna care bate la ușă. „În momentul de față, separat, iau în calcul un proiect de lege prin care, pe de o parte, să blochez deconectarea la acei clienți vulnerabili care nu își permit să plătească facturile și, pe de altă parte, un mecanism prin care, pentru oamenii care au un venit (lunar) până în 2.500-3.000 de lei, să avem un preț maxim de 1 leu per kilowatt-oră. Sunt mecanisme în lucru în momentul de față și pe care vreau să le operaționalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă”, a spus Ivan la Antena 3 CNN. Ministrul a subliniat că prețul mare al energiei electrice este o cauză a inflației majore, pe care o consideră o problemă de siguranță națională. „O mare parte din inflația de aproape 10% de acum e cauzată de prețul la energie electrică. (…) Dacă nu intervenim să scădem odată prețul ăsta, vom fi în situația în care românii să plătească cea mai scumpă energie din toată lumea, iar companiile românești să nu mai fie competitive atunci când exportă. E o problemă de siguranță națională, în contextul în care, din tot ceea ce cumpărăm noi, ponderea energiei este între 10 și 70 la sută”, a mai spus ministrul. Deocamdată, singurul ajutor direct activ este sprijinul de 50 de lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 de lei, acordat printr-o aplicație specială. Foto: Alexandra Pandrea/ Gândul
4 felii de pizza la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București
Prețurile din restaurantele Aeroportului Internațional Henri Coandă îi determină pe români să-și pună pofta în cui și să-și ia pachet de acasă, iar alții preferă să urce în avion flămânzi. Pe rețelele de socializare, subiectul prețurilor din aeroporturi pe timp de criză s-a viralizat. Pasagerii trebuie să înțeleagă un singur lucru: dacă nu vor să lase o mică avere în aeroport, atunci să mănânce înainte. Într-un videoclip care s-a popularizat pe TikTok, un bărbat dezvăluie cât costă o felie de pizza în Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. El spune că aeroportul din București vinde „cea mai scumpă felie de pizza din lume”. Nu are foiță de aur și nici ciocolată Dubai. E o felie de pizza simplă cu topping normal (șuncă sau salam), dar vândută mai SCUMP într-o țară unde veniturile sunt și așa sub media europeană, fără a mai pune impactul majorării TVA de către Guvernul Bolojan. „N-o să vă vină să credeți, sunt la București, pe Aeroportul Henri Coandă, și în spatele meu avem parte de cea mai scumpă pizza. Mă scuzați, o pizza costă 56 lei? Doar o felie? Dumneavoastră glumiți, nu? Doamne ferește, o felie de pizza 56 lei, practic mai scumpă ca și în Italia, mai scumpă ca peste tot. Cea mai scumpă pizza din lume este aici, în București. 56 DE LEI O PIZZA! Cu ce e pizza aia? , spune bărbatul în videoclip postat pe TikTok. Patru felii de pizza de la aeroportul din Roma: 43 de lei Un alt turist ne-a trimis fotografii cu costul unei felii de pizza de la Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci din Roma. La Roma, o felie de pizza cu mozzarella costă 8,50 de euro (43 de LEI). O bucată de pizza „crostino cotto forma” face cam tot atâta. Și, de fapt, nu e chiar o singură felie de pizza. Ci sunt patru felii tăiate de pizza, la 43 de lei, la un preț mai mic decât o singură felie de pizza de la aeroportul Henri Coandă care face 56 lei. Autorul recomandă: Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”
Ilie Bolojan: „România are nevoie să își asigure SECURITATEA ENERGETICĂ. „Nu avem suficientă capacitate de producție”
Primul ministru a punctat că există o diferență majoră între sistemul energetic de astăzi și cel de acum 40-50 de ani. Bolojan s-a referit la industria agricolă pe care România o are, dar cu toate acestea importăm produse, ceea ce nu ar trebui să facem cu gazul prelucrat din Marea Neagră, ba din contră, acesta ar trebui valorificat. „Trebuie să ne asiguram o securitate energetică, asta e baza dezvoltării în anii urmatori. Unul din pilonii importanți pe care orice Guvern trebuie să lucreze și pentru mine este o prioritate în perioada următoare, alături de punerea în valoare a avantajelor noastre din punct de vedere economic cum este susținerea procesării producției agricole și a industriei agroalimentare cum este susținerea unei industrii care să prelucreze gazul care va fi extras din Marea Neagră în România și să nu procedăm cu gazul cum procedăm cu industria agricolă pe care o exportăm și apoi importăm, acest gaz să fie valorificat în România” „Ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție” Lipsa capacității de producție a energiei reprezintă o problemă majoră cu care România se confruntă. Faptul că au dispărut termocentrale și hidrocentrale care produceau energie, iar în locul lor nu a fost făcut nimic nou rezultă faptul că nu avem suficientă capacitate de producție. „Avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani, în primul rând există o realitate diferită astăzi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic, noi am gândit un sistem să producă în bandă, avem termocentrale sau hidrocentrale care produceau constant, acum prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eoliene un mix de energie, în orele de prânz supraproducție ieftină pe care o pierdem, iar seara avem o cerere mare de curent scump pe care îl importăm, seara importurile sunt foarte scumpe, toată lumea are deficit, la preț mediu, prețul din România e mai mare în anumite intervale din această parte de Europă. Pentru că ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție.”
Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România. Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.
Cât costă să stai cu chirie în marile orașe în anul 2025. Cât vor, de fapt, să plătească oamenii
Chiriașii vor să se mute, în această toamnă, în garsoniere sau apartamente cu două camere și vor să achite lunar proprietarilor sub 300 de euro, reiese dintr-un raport efectuat de o platformă imobiliară. Potrivit unei platforme imobiliare, vechimea imobilelor este puțin relevantă, cât timp prețul este bun, însă dacă ar putea să aleagă, chiriașii ar alege o locuință nouă. „Tot mai puțini sunt cei care acceptă un compromis pentru a-și reduce cheltuielile, când vine vorba de semnarea unui contract de închiriere”, arată rezultatele unui sondaj realizat de Imobiliare.ro. În momentul de față se caută cumpărători în cele mai mari nouă orașe din țară – Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Craiova, Oradea, Sibiu – pentru 31.700 de apartamente, circa 46% dintre acestea aflându-se în blocuri noi. Oferta este cu 11% mai scăzută decât în urmă cu doi ani, însă ponderea locuințelor noi în totalul celor disponibile la nivel de piață este în creștere. Cele mai multe apartamente de închiriat sunt disponibile în București, Cluj-Napoca, Timișoara și în Iași. Cele mai mari chirii sunt achitate, în general, de chiriașii din Capitală și din Cluj-Napoca. „Avem un decalaj semnificativ între aşteptările chiriaşilor şi realitatea pieţei când 40% din chiriaşi caută locuinţe setându-şi un buget mai mic decât nivelul mediu al pieţei, ceea ce duce inevitabil la frustrări şi la un proces ineficient de căutare. În acest context, informarea corectă şi transparenţa devin esenţiale: atât chiriaşii, cât şi proprietarii trebuie să îşi ajusteze aşteptările în funcţie de realitatea actuală a pieţei”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, citat în comunicat. Ce caută chiriașii mai exact Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Chiriaşii aflaţi, în momentul de faţă, în căutarea unei locuinţe sunt interesaţi, în principal, de apartamentele cu 2 camere, arată raportul. „Acestea au cea mai mare proporţie în totalul ofertei şi pot fi considerate cele mai versatile, atrăgând atât studenţii veniţi în marile oraşe înainte de începerea noului an universitar, cât şi tinerii şi familiile aflate la început de drum. Garsonierele sunt aproape la fel de căutate în marile oraşe, aproximativ 40% dintre cei care au participat la sondajul Imobiliare.ro arătându-şi interesul faţă de acestea”, precizează cercetarea. Prețul rămâne un factor important în alegerea locuinței de închiriat, aproape 60% dintre respondenți au spus că vechimea unei locuințe nu este relevantă pentru ei cât timp proprietarul solicită un preț bun. Dintre cei care au lansat o preferință la acest capitol, cei mai mulți au votat în favoarea unei locuințe noi. Doar 10% dintre respondenți au declarat că ar prefera o locuință veche. Avantajul acestora din urmă este legat de poziționarea mai bună, în zonele centrale ale marilor orașe. Cât a ajuns să coste o chirie în marile orașe Kanal D În Iaşi, de exemplu, un chiriaş plătește 350 euro/lună pentru a închiria o locuinţă similară, iar în Constanţa de 365 euro/lună. Un buget chiar mai mare, de 380 euro/lună, este necesar pentru închirierea unei garsoniere în Braşov. În Bucureşti şi în Cluj-Napoca chiriaşii plătesc cele mai mari chirii la ora actuală – 400 euro/lună, respectiv 440 euro/lună. „Tot mai mulţi români înţeleg importanţa semnării unui contract de închiriere cu proprietarul. Circa 54% dintre cei care au luat parte la sondajul Imobiliare.ro au declarat că nu intenţionează să închirieze o locuinţă fără să semneze un astfel de document care îi poate proteja pe termen lung de potenţiale abuzuri venite din partea proprietarului, precum majorarea chiriei peste noapte, evacuarea din locuinţă fără o notificare prealabilă realizată cu o durată de timp rezonabilă în avans sau refuzul înapoierii garanţiei. Există, însă, în continuare persoane care lasă la latitudinea proprietarului semnarea unui contract de închiriere (35%), dar şi chiriaşi dispuşi să renunţe la contract (8%), dacă astfel ajung să achite o sumă mai mică de bani la finalul lunii. Doar 3% dintre cei intervievaţi spun că nu îşi doresc să aibă un contract de închiriere pentru viitoarea lor locuinţă”, se mai precizează în raport.