Avertismentul unui laurat Nobel: Franța riscă falimentul
Franța se îndreaptă către alegeri decisive la capătul celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, socialistul Jean-Luc Melenchon și naționalista Marine Le Pen au cele mai mari șanse să ajungă în turul al doilea. Fost lambertarist și un socialist internațional convins, Melenchon a promis că va continua să sprijine Ucraina împotriva invaziei ruse dacă va ajunge președinte. Le Pen a spus că se va opune furnizării ajutorului gratuit. Totuși, piețele financiare au stabilit că „omul bolnav” al Europei este chiar la Paris și nu la Moscova, care a fost ținta celor mai severe sancțiuni economice în ultimii patru ani. Franța se află pe o traiectorie fiscală „nesustenabilă”, unde îngrijorările legate de costurile vieții și scumpirea carburanților se amplifică. Dobânzile sunt în creștere. Guvernul de la Paris plătește mult mai mult decât cel de la Roma pentru a se împrumuta. Prețul contractelor de schimb pe riscul de neplată, asigurările împotriva falimentului unui stat, a crescut. Paul Krugman dă un semnal de alarmă că Franța nu poate fi salvată Paul Krugman a declarat într-o postare pe blogul său de pe platforma Substack că Franța se află pe o „traiectorie fiscală nesustenabilă” din caua creșterii costurilor dobânzilor la datoria publică și a deficitelor bugetare masive. „Franța a devenit prea mare pentru a fi salvată de către Banca Centrală Europeană”, a scris săptămâna aceasta economistul Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie, potrivit CNBC. Într-o analiză economică extrem de pesimistă, intitulată „Care e problema cu Franța?”, Paul Krugman a scris: „Dintr-o dată, piețele financiare tratează Franța ca pe bolnavul economic al lumii occidentale. Da, ratele dobînzilor au crescut peste tot. Dar creșterea ratelor dobînzilor la obligațiunile guvernamentale franceze din ultima lună a fost deosebit de mare. Nu s-a ajuns la nivelurile din Grecia sau Portugalia din 2010-2012, dar cînd cineva își cumpără polița de incendiu abia cînd simte miros de fum, merită să te uiți în jur. Probabilitatea de default pe cinci ani, dedusă din aceste prețuri, e de doar 1,2%.” Paul Krugman estimează că Franța are un risc sporit să intre în incapacitate de plată din cauza datoriei naționale. Și presa din SUA și Regatul Unit al Marii Britanii au prevestit că, la fiecare criză, Franța e următoarea piesă de domino care va cădea, cu o economie sugrumată de taxele mari și sistemul de ajutoare sociale. Între timp, liberalii, progresiștii și socialiștii minimalizează criza. Situația este însă prea gravă pentru a mai fi ignorată. Și cu toate că datoria deja provoacă un deficit de 5,4% din PIB în acest an, fiind unul dintre cele mai mari deficite din UE, de parcă ar fi în timp de război. Laureatul Nobel, despre moneda euro Paul Krugman continuă să tragă un semnal de alarmă că Franța este prea dependentă de moneda euro. Iar scenariul crizei financiare din 2009-2012 riscă să se repete. „Dependența Franței de moneda euro face ca riscul ca această pierdere a încrederii să degenereze într-o criză gravă să fie extrem de evident… Am mai văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman. „Mai întâi, investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unei țări din zona euro, alimentând temerea că guvernul va fi forțat să intre în incapacitate de plată deoarece pur și simplu nu dispune de lichiditățile necesare pentru a achita dobânzile și principalul datoriei. Teama de incapacitate de plată duce apoi la o fugă și mai mare a capitalului, ceea ce amplifică temerile privind insolvența și majorează ratele dobânzilor, adâncind astfel cercul vicios.” Krugman mai spune că o eventuală încercare de salvare financiară a Franței ar fi extrem de costisitoare pentru Banca Centrală Europeană. El susține că țara se îndepărtează și mai mult de responsabilitatea fiscală. „Este posibil ca Franța să fi trecut pragul de la a fi «prea mare pentru a eșua» la a fi «prea mare pentru a fi salvată». Pe scurt, este foarte ușor de conturat un scenariu extrem de sumbru pentru o criză franceză, care ar genera diviziuni profunde în cadrul Europei”. Într-o declarație pentru CNBC de vineri, fostul președinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a îndemnat politicienii să găsească un compromis pentru a reduce deficitul celei de-a doua mari economii a UE.” Problema pensiilor din Franța De la invazia rusă a Ucrainei, Franța a intensificat procesul de reînarmare și ajutoarele pentru Kiev și face planuri pentru a rezista unui atac din partea Rusiei până în 2030, Dar cu o populație îmbătrânită, cu costurile vieții în creștere, este greu de estimat dacă Franța va mai putea plăti pensii. Din 2023, vârsta de pensionare a devenit problematică după ce Macron a propus să crească la 64 de ani. Vâsta de pensionare era de 62 de ani în 2023. În comparație, vârsta de pensionare în Danemarca, o țară model pentru stânga din Franța, este de 67 de ani. Speranța de viață în Franța e chiar mai mare decât în SUA. Iar costurile unei populații de pensionari în creștere le suportă educația. Statul francez le oferă vârstnicilor subvenții mari pe spatele tinerilor. Din această cauză, elevii și studenții ies în stradă. „Investitorii nu mai cumpără obligațiuni, statul riscă să nu-și mai poată plăti dobînzile, panica scoate banii din țară, panica alimentează panica. Un cerc vicios care se strînge singur.Americanii dorm liniștiți, pentru că pot tipări dolari”, scrie Krugman. Franța nu poate tipări euro. A doua economie a zonei euro, din „prea mare ca să cadă”, riscă să ajungă „prea mare ca să fie salvată”, mai avertizează laureatul Nobel. Premierul Franței dă asigurări că va găsi soluții până la finalul lunii Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget controversat pentru anul 2027. Între timp, protestele elevilor zguduie țara. La demonstrațiile care au luat o turnură violentă participă și adulți nemulțumiți de creșterea costurilor vieții în ultimii ani. Franța se confruntă cu o potențială criză a datoriei, deși premierul francez a promis că va aborda problemele elevilor de liceu care protestează. Totodată, el a anunțat eliberarea unor rezerve strategice de carburanți pentru a reduce prețurile pe fondul prelungirii
Atac cu drone în Arabia Saudită: Cum afectează închiderea conductei Est-Vest prețurile la carburanți în România
În dimineața zilei de joi – 10 septembrie 2026 – un atac cu drone lansat de pe teritoriul irakian a lovit conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită. A doua zi, Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei. Incidentul s-a produs pe fondul escaladării majore a conflictului militar din Orientul Mijlociu, care a blocat deja parțial Strâmtoarea Ormuz. Conducta strategică Est-Vest (Petroline) transporta 4-5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 4-5% din oferta mondială de petrol. Devenise vitală pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz, după blocada instituită de SUA în contextul conflictului cu Iranul. Închiderea conductei din Arabia Saudită a avut ca rezultat imediat o destabilizare a piețelor europene. România este și ea afectată, chiar dacă nu importă direct cantități mari de țiței din această regiune. Loading … Conducta Petroline traversează Peninsula Arabică Importanța conductei Est-Vest a crescut progresiv din momentul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat. Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Traversează Peninsula Arabică și permite transportarea țițeiului din estul Arabiei Saudite către terminalele de la Marea Roșie. Leagă marile câmpuri petroliere din est (Abqaiq) de portul Yanbu de la Marea Roșie. Petrolul poate fi exportat fără ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Cum s-a desfășurat atacul cu drone Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită a fost atacată de un roi de drone. În urma atacului de tip „roi” a fost lovită infrastructura din regiunile Riad și Medina. Conducta Est-Vest este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate de eliberare a presiunii. Inițial s-a vorbit despre două stații de pompare care ar fi fost lovite de drone, însă informațiile satelitare au arătat că amploarea atacului a dus la lovirea a trei stații de pompare. Acestea au suferit avarii majore. În timp ce guvernul de la Bagdad a anunțat că va deschide o anchetă proprie, rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul. Ulterior, au mărit presiunea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Strâmtoarea Bab el-Mandeb | Foto – Wikipedia Potrivit Reuters, estimările experților din industrie nu sunt deloc optimiste. Reparațiile necesare la stațiile de pompare și repornirea la capacitate maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu O repornire parțială ar putea fi încercată și mai devreme, dar doar sub pază militară strictă. Conducta Est-Vest a Arabiei Saudite a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană. Ideea centrală a fost tocmai aceea de a oferi o rută alternativă pentru exporturile de țiței, una care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu. Închiderea conductei Est-Vest nu oprește imediat exporturile din port. Însă stocarea poate înlocui fluxurile prin conducte doar temporar. Stocurile actuale de la Yanbu sunt estimate a fi suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ratele recente de export. Țițeiul saudit suplimentar depozitat în porturile egiptene oferă o altă rezervă limitată. Dacă reparațiile durează săptămâni în loc de zile, aceste stocuri vor deveni în cele din urmă nu vor mai fi de ajuns. Conducta petroieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită / Sursa BBC „Acest atac reprezintă o escaladare periculoasă și o amenințare inacceptabilă la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității sale teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare flagrantă a principiilor dreptului internațional”, a declarat Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului potrivit BBC. Efect de domino pe piața țițeiului, România nu face excepție După atacul cu drone și după anunțul referitor la închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită, cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100-108 dolari per baril. Prețurile la benzină și motorină în România sunt direct legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere (Platts). În astfel de condiții, șoferii români vor resimți o majorare directă a prețurilor la pompă în săptămânile următoare. Astăzi, 20 septembrie 2026, prețurile carburanților din România au înregistrat o nouă creștere. Motorina standard a atins o medie națională de 10,86 lei/litru. Benzina standard se apropie de pragul psihologic de 10 lei/litru, cu o medie de 9,97 lei/litru. Motorină standard: Între 10,79 lei/litru și 10,93 lei/litru. Benzină standard: Între 9,93 lei/litru și 9,99 lei/litru. GPL: Are un preț mediu de 4,71 lei/litru Pe de altă parte, scumpirea carburanților se traduce automat în costuri mai mari de transport pentru toate mărfurile din România, de la alimente de bază până la materiale de construcții. Mai mult, acest șoc energetic global va pune presiune suplimentară pe rata inflației. Va fi limitată, astfel, capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce dobânzile. Petrolul folosit în România nu vine prin conducta petrolieră strategică din Arabia Saudită, acum închisă. Dar companiile locale cumpără țițeiul de import la prețurile pieței globale – raportat la cotațiile Brent). Când prețul Brent sare de 100 de dolari, rafinăriile românești plătesc mai mult pentru fiecare baril importat, cost care se mută direct în prețul final achitat de consumatori. O creștere a prețului carburanților la peste 10-11 lei/litru în România ar declanșa un efect inflaționist sever în lanț. Agricultura și industria alimentară din România sunt hiper-dependente de motorină. Transportul rutier de marfă reprezintă principala arteră de aprovizionare a magazinelor. Motorina este combustibilul de bază pentru tractoare, utilaje de recoltat și camioane de distribuție. Conform analizelor economice de impact, o astfel de scumpire a combustibililor s-ar traduce printr-o creștere medie de 15% până la 25% a prețurilor la alimente în primele 3-6 luni, afectând diferit principalele categorii de produse. Kazahstanul, principala sursă externă a României Aproximativ 77% din necesarul de petrol al României era acoperit prin importuri în anul 2024. Datele INS arată că, în anul 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, notează Mediafax. Kazahstanul este principala sursă externă de petrol a României. În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit INS. România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar
Băsescu: Dacă stăm și așteptăm, va fi groasă. Avertisment privind petrolul și prețurile carburanților
„Îmi permit să spun că, față de ce se prefigurează, prețurile încă sunt bune”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la România TV. Fostul șef al statului consideră că situația s-ar putea deteriora în următoarele luni, în special dacă problemele de aprovizionare din Orientul Mijlociu continuă. „Lipsa totală de țiței din Golf creează mari probleme în Europa. Gazele, nu mai vorbim, vin doar din Statele Unite la prețuri mult mai mari decât cele din Rusia și uite așa au început discuțiile în Germania: hai să reluăm relația cu Rusia. (…) Nu suntem atât de rău la cât de rău va fi în câteva luni. Va fi mai rău”, a spus Băsescu. Petrolul este deja peste 100 de dolari pe baril Declarațiile vin într-un moment în care cotațiile internaționale ale petrolului se mențin la niveluri ridicate. Contractele futures pentru petrolul Brent au încheiat ședința de vineri, 18 septembrie, la 104,87 dolari pe baril, după ce în cursul săptămânii ajunseseră la aproape 109 dolari. Presiunea asupra pieței a crescut după atacurile asupra infrastructurii petroliere saudite. Conducta Est–Vest a Arabiei Saudite, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri și folosită pentru transportul petrolului către portul Yanbu de la Marea Roșie, a fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor. Ruta devenise cu atât mai importantă în condițiile problemelor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a suspendat temporar încărcările la Yanbu și a anulat unele livrări către clienții europeni. Riadul încearcă însă să compenseze o parte din pierderi prin alte rute. Saudi Aramco pregătește exporturi de aproximativ 60 de milioane de barili în septembrie și octombrie prin Golful Persic, cu transferuri în apropierea portului Sohar din Oman, potrivit informațiilor Reuters. Băsescu estimează că, în cazul în care ruta saudită nu este restabilită, petrolul ar putea depăși pragul de 120 de dolari pe baril. Băsescu: Șansa României este petrolul din Kazahstan Fostul președinte susține că România are totuși un avantaj important prin accesul la petrolul kazah transportat prin Marea Neagră. „Noi avem o șansă, șansa pe care noi o avem este Kazahstanul. Dacă rușii și ucrainenii nu bombardează terminalul de la Novorossiisk, noi vom avea rafinăriile în funcțiune și atunci putem spera la un preț rezonabil la combustibil”, a declarat Traian Băsescu. În 2025, Petromidia a procesat un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței, iar peste 60% din produsele obținute de rafinăriile grupului au fost destinate pieței interne. Ruta rămâne însă vulnerabilă din cauza războiului. Peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului trec prin sistemul Caspian Pipeline Consortium, care duce țițeiul către zona Novorossiisk. Exporturile CPC și infrastructura din Marea Neagră au fost afectate în ultimele luni de atacuri și riscuri de securitate, deși volumele au revenit puternic în august. Băsescu cere tăierea cheltuielilor statului: „Dacă stăm și așteptăm, va fi groasă” În perspectiva unui nou val de scumpiri la energie și carburanți, fostul președinte spune că statul ar trebui să își reducă propriile cheltuieli. „Totuși niște bani există și ar trebui bine prioritizați. Adică n-ar trebui să mai avem în funcțiune sute de autoturisme la Parlament, cheltuielile materiale drastic reduse, sporurile inventate scoase. Deci trebuie să venim și noi cu ceva în întâmpinarea diminuării șocului care va fi dacă noi nu facem nimic”, a afirmat Băsescu. „Dacă stăm și așteptăm să vedem ce se întâmplă, va fi groasă”, a adăugat fostul șef al statului.
Preț carburanți 27 august: Cât costă benzina și motorina
Prețurile la benzină și motorină rămân neschimbate și joi, 27 august, în principalele orașe din România. Potrivit datelor centralizate de Peco Online, cea mai ieftină benzină standard din București costă 9,51 lei/litru, iar motorina are prețuri cuprinse între 10,14 și 10,40 de lei/litru. În Capitală, astăzi, cel mai mic preț al benzinei standard este de 9,51 lei/litru în stațiile Petrom, preț constant din 12 august. La Socar, același carburant costă tot 9,51 lei/litru, iar la Rompetrol litrul de benzină se comercializează cu 9,54 lei/litru, același preț înregistrat luni. Loading … La stațiile Mol din București, benzina este afișată la un preț de 9,57 lei/litru în timp ce, la OMV, carburantul se comercializează cu 9,57 lei/litru. Și Lukoil menține trendul și vinde benzina standard cu 9,57 lei/litru, același preț din 12 august. Cât costă motorina în București Motorina standard se vinde în București cu un preț minim de 10,14 lei/litru, constant de miercuri, 19 august, în stațiile Petrom. La Socar, carburantul costă tot 10,14 lei/litru, iar la stațiile Mol motorina se vinde astăzi cu 10,20 lei/litru. Rompetrol afișează un cost al dieselului de 10,20 lei/litru, la fel ca la stațiile OMV. Lukoil are cel mai ridicat preț dintre toate rețelele, de 10,40 lei/litru. Unde găsesc șoferii cea mai ieftină benzină și motorină în România Cea mai ieftină benzină standard din România costă 9,48 lei/litru și este la o stație Socar din Zalău. Prețul minim național al benzinei este același începând de luni. De cealaltă parte, cel mai mic preț al motorinei standard este de 10,09 lei/litru, afișat la stația DHR din Cluj-Napoca, cu 0,7 bani mai mult decât prețul afișat luni.
Prețul carburanților rămâne neschimbat la pompă
În Cluj-Napoca, media este de 9,56 lei pentru benzină și 10,24 lei pentru motorină, iar la Timișoara șoferii găsesc benzina la un preț mediu de 9,56 lei, iar motorina la 10,23 lei. În Iași, prețurile medii sunt de 9,55 lei pentru benzină și 10,22 lei pentru motorină, în timp ce la Constanța acestea ajung la 9,55 lei, respectiv 10,24 lei pe litru. Loading … De ce s-a scumpit din nou motorina Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce motorina s-a scumpit din nou la pompă, deși reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit s-o ieftinească cu 70 de bani pe litru. El acuză companiile petroliere că au majorat prețurile și a solicitat Guvernului să trimită, în controale, Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF. „Este inadmisibil. Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari. Fără această reducere, românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook. Ivan a solicitat premierului demis și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, să intervină de urgență. „Solicit premierului demis și ministrului interimar al Energiei să intervină de urgență! Trimiteți pe teren Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF pentru controale severe. Statul trebuie să se asigure ca nu există speculă și să se asigure că banii rămași din acciză ajung în buzunarele românilor, nu în profiturile uriașe ale pieței petroliere”.
Nazare anunță reducerea cu 20% a accizei la motorină. Când va intra în vigoare măsura și câți bani sunt economisiți la un plin
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a anunță o scădere temporară de 20% a accizei la motorină, în perioada 16-31 august 2026, în contextul creșterii puternice a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Potrivit ministrului interimar, reducerea accizei va fi de 560,86 lei/1.000 de litri, respectiv 663,75 lei/tonă. Astfel, pentru perioada 16-31 august, nivelul accizei aplicabil motorinei standard comercializate pe piața internă va fi de 2.243,43 lei/1.000 de litri, respectiv 2.654,99 lei/tonă. Loading … Măsura este aplicată în baza mecanismului de ajustare dinamică introdus prin Legea nr. 162/2026. „Mai puțină presiune la pompă: din 16 august reducem temporar cu 20% acciza la motorină. În perioada 16–31 august 2026, Ministerul Finanțelor reduce acciza la motorina standard cu 560,86 lei/1.000 de litri. Măsura vine ca răspuns la creșterea puternică a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026 permite statului să intervină rapid atunci când piața o impune”, precizează Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, datele pentru a doua jumătate a lunii august indică o creștere de 34,13% a cotațiilor Platts pentru motorină, în timp ce prețul mediu la pompă al motorinei standard a crescut cu 23,01%. „Măsura este calculată pe baza unor indicatori obiectivi – cotația internațională Platts și prețul mediu la pompă – și se ajustează în funcție de evoluția pieței. Totodată, când prețurile scad, reducerea accizei scade automat”, precizează Alexamdru Nazare. Decizia Ministerului Finanțelor vine după un nou val de scumpiri la carburanți Miercuri, 12 august, majoritatea marilor distribuitori au majorat prețul motorinei standard cu aproximativ 20 de bani pe litru. Prețurile au revenit astfel în apropierea nivelurilor de la începutul lunii august, după ieftinirile de până la 35 de bani pe litru înregistrate între 4 și 8 august. Anterior, în perioada 16 iulie – 4 august, mai multe valuri de scumpiri au împins motorina până la un nivel record de 10,98 lei/litru. Joi, la stațiile marilor rețele, motorina standard se vinde joi, 13 august, între 10,67 și 10,78 lei/litru, în timp ce benzina standard are prețuri cuprinse între 9,51 și 9,57 lei/litru
Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei
Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.
Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină
Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc
Portugalia: Carburanții se scumpesc puternic de luni. Motorina ajunge aproape de pragul de 2 euro pe litru
Cea mai mare scumpire este așteptată în cazul motorinei, al cărei preț ar urma să crească cu 13,5 cenți pe litru în săptămâna 20-26 iulie. Benzina se va scumpi, la rândul său, cu 6,5 cenți pe litru, potrivit estimărilor Automobile Club of Portugal (ACP), citate de Euronews. În urma majorărilor, prețul mediu estimat al motorinei va ajunge la 1,988 euro pe litru, în timp ce benzina va costa aproximativ 1,980 euro pe litru. Pentru un plin de 50 de litri de motorină, majorarea de 13,5 cenți ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 6,75 euro față de prețurile anterioare scumpirii. Estimările au fost calculate pe baza cotațiilor materiilor prime de la închiderea piețelor de joi. Valorile finale afișate la benzinării pot suferi însă modificări, în funcție de evoluția cotațiilor petrolului și produselor petroliere. Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețurile carburanților Creșterea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari de pe piețele energetice, alimentate de războiul care implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Un punct critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale tranzitează această zonă, iar perturbarea transporturilor poate avea efecte rapide asupra cotațiilor internaționale și, ulterior, asupra prețurilor plătite de consumatori. Iranul a atacat baze americane din statele vecine. Sursa foto: X Escaladarea recentă a confruntărilor și prăbușirea acordului provizoriu care trebuia să oprească luptele au amplificat din nou incertitudinea. Guvernul portughez a promis să intervină atunci când scumpirile depășesc 10 cenți, printr-o reducere extraordinară și temporară a taxei aplicate produselor petroliere și energetice. În cazul motorinei, creșterea estimată pentru săptămâna viitoare depășește acest prag. Guvernul vrea să afle de ce ieftinirile ajung atât de greu la pompă În paralel, autoritățile portugheze analizează modul în care evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale este transferată către consumatori. Ministrul Mediului și Energiei, Maria Graça Carvalho, a cerut autorității de reglementare ERSE să analizeze prețurile practicate de comercianții de carburanți începând din 2024, potrivit publicației Expresso. Guvernul vrea să afle de ce scăderile cotațiilor internaționale ale petrolului se reflectă uneori cu întârziere în prețurile de la benzinării. Analiza solicitată ar urma să acopere ultimii doi ani și să fie finalizată în termen de 20 de zile. O eventuală reducere a TVA pentru carburanți a intrat, de asemenea, în dezbaterea publică, însă ministrul portughez de Finanțe, Joaquim Miranda Sarmento, a indicat că nu intenționează să modifice cota taxei. Scumpirea anunțată pentru Portugalia oferă și un indiciu asupra presiunilor care se acumulează pe piața europeană a carburanților. Evoluția din fiecare țară depinde însă de taxare, stocuri, costurile de distribuție și mecanismele locale de stabilire a prețurilor, astfel că majorările anunțate în Portugalia nu se aplică automat și în România.
Dominic Fritz despre creșterea alarmantă a prețului carburanților: Va trebui să analizăm foarte bine ce impact vor avea aceste măsuri pe care le susținem”
Președintele USR, Dominic Fritz, a susținut luni o conferință de presă în care a vorbit despre măsurile guvernamentale privind creșterea prețurilor la carburanți, unde a făcut precizări despre plafonarea adaosului comercial la benzină și motorină și limitarea exporturilor. Dominic Fritz a declarat că orice măsuri adoptate trebuie analizate cu prudență pentru a înțelege impactul asupra bugetului și asupra cetățenilor. „Va trebui să analizăm foarte bine ce impact vor avea aceste măsuri pe care le susținem. Trebuie în același timp să le spunem românilor foarte clar că alte măsuri care vor impacta bugetul tot vor fi plătite din buzunarul lor, pentru că nu există o cutie de bani care să nu fie alimentată tot din banii românilor și tocmai de aceea trebuie să avem grijă să nu luăm dintr-un buzunar ca să dăm într-un alt buzunar. Încă o dată, noi cel mai bine vom proteja românii de astfel de șocuri energetice și geopolitice cu cât mai mult vom putea să avem o independență energetică și să investim în resurse regenerabile.” Luni, șoferii din România au resimțit din nou creșteri de preț la pompă, care afectează în mare măsură costul unui plin de carburant. Făcând referire la discuțiile recente privind faptul că statul ar fi „câștigător” din aceste măsuri, Dominic Fritz a anunțat că resursele statului sunt, de fapt, banii tuturor românilor. „Statul tot noi toți suntem. Dacă statul pierde sau plătește în plus, toți din taxele și impozitele oamenilor este. De-aia zic și acolo trebuie să fim sinceri cu oamenii. Dar sunt absolut de acord. Dacă vedem într-adevăr că printr-o creștere galopantă cresc și încasările mulți dincolo de ceea ce este normal, atunci putem să discutăm și despre un scenariu de a reduce acciza sau TVA-ul. Cred că încă nu suntem acolo și încă o dată trebuie să fim sinceri cu oamenii.”, a spus Fritz În privința sprijinului direct pentru persoanele fizice, președintele USR a spus că soluțiile trebuie să fie corecte social, evitând ca măsurile să îi favorizeze disproporționat pe cei mai bogați. „Alte măsuri sunt posibile, dar încă o dată nu vom fi de acord să finanțăm cu banii săracilor consumul bogaților.”, a declarat Fritz.