Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți. Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters. Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie. Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis
Polymarket și platformele de pariuri predictive influențează piața globală a petrolului, spun traderii
Traderii din sectorul energetic spun că platformele de pariuri predictive au devenit o sursă tot mai utilizată de informații pentru anticiparea evoluțiilor pieței. Polymarket permite utilizatorilor să parieze pe rezultatul unor evenimente reale. De la rezultate sportive până la evoluții geopolitice, pe toate se poate paria folosind conturi anonime de criptomonede, arată The Guardian. Datele generate de aceste pariuri sunt analizate și integrate în algoritmi de tranzacționare. Aceștia pot influența decizii privind contractele futures pentru petrol. Influența asupra pieței petrolului Brent Potrivit experților din industrie, platforma Polymarket a devenit un indicator relevant pentru direcția pieței petrolului. Se întâmplă în special după declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care a provocat volatilitate majoră pe piețele energetice. Unii traderi susțin că datele provenite din aceste piețe de predicție sunt folosite pentru a anticipa evenimente geopolitice ce pot influența prețurile petrolului. „Platformele de pariuri au o tradiție îndelungată de a prezice destul de bine anumite evoluții, iar Polymarket câștigă tot mai multă influență în analiza pieței”, a declarat Ajay Parmar, director de trading la agenția de analiză ICIS. Temeri privind utilizarea informațiilor privilegiate Creșterea influenței platformelor de predicție a stârnit însă și îngrijorări. Traderii spun că unele pariuri mari sunt plasate cu doar câteva minute înainte de anunțuri majore. Aici au apărut deja suspiciuni că anumite conturi ar putea avea acces la informații privilegiate. În astfel de situații, pariurile pot declanșa reacții în lanț pe piața petrolului, generând fluctuații semnificative de preț. Intercontinental Exchange (ICE), principala platformă pentru tranzacționarea contractelor futures pentru petrolul Brent, a lansat recent un instrument care oferă traderilor acces direct la datele provenite din piețele de predicție. Scopul acestui sistem este de a permite traderilor să utilizeze probabilitățile generate de aceste platforme drept indicatori suplimentari pentru deciziile de tranzacționare. În același timp, banca americană Goldman Sachs a inclus analiza datelor provenite din piețele de predicție în rapoartele sale dedicate pieței petrolului. Polymarket și impactul potențial asupra piețelor globale Analiștii avertizează că influența crescândă a platformelor de pariuri predictive ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice. În teorie, un număr relativ mic de utilizatori anonimi ar putea influența indirect piața globală a petrolului, unde tranzacțiile implică sume mult mai mari. Totuși, nu toți traderii sunt convinși de utilitatea acestor platforme. Unii spun că piețele de predicție au făcut și estimări eronate în timpul crizei recente și că nu reprezintă un instrument decisiv pentru luarea deciziilor de tranzacționare.
Războiul din Orientul Mijlociu împinge prețul petrolului în sus. Giganții petrolieri, acuzați că profită de criză
Escaladarea conflictului cu Iranul a generat volatilitate pe piețele energetice globale. Prețul petrolului Brent, reperul global pentru tranzacțiile cu țiței, era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril. Recent a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Creșterea a fost alimentată de atacurile asupra navelor comerciale din Golf și de temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, arată Euronews. Prin strâmtoarea Ormuz se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi. Piețele energetice, vulnerabile la tensiunile geopolitice Iranul a avertizat anterior că ar putea închide Strâmtoarea Ormuz pentru navigație. Atacurile asupra navelor comerciale au alimentat temerile privind întreruperea fluxului de petrol. Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie. De asemenea, Irakul ar putea trimite mai mult petrol către Marea Mediterană. Chiar și în aceste condiții, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. „Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu”, spun analiștii din industrie. Eliberarea rezervelor strategice, o soluție temporară Pentru a limita creșterea prețurilor, zeci de state au decis să elibereze petrol din rezervele strategice de urgență. Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar și nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu aproximativ patru zile din consumul global. Ar fi doar o soluție temporară pentru stabilizarea pieței. Potrivit unui studiu realizat de organizația Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapreț de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. Experiența din 2022 arată impactul unor astfel de creșteri. Atunci, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil. Prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii ajungeau să plătească cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică. Prețul petrolului și taxarea profiturilor excepționale Organizațiile de mediu și experții în energie spun că marile companii petroliere beneficiază direct de pe urma crizelor geopolitice. Astfel se obțin profituri excepționale atunci când prețurile cresc brusc. În acest context, activiștii cer statelor G7 să introducă o taxă pe profiturile neașteptate („windfall tax”) ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de scumpiri. De asemenea ar ajuta la accelerarea tranziției către energie curată, precum energia solară și eoliană. Experții susțin că actualul sistem energetic, dependent de petrol și gaze, rămâne vulnerabil la conflicte și tensiuni geopolitice. Investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung.
Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu
Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.
Prețul petrolului se stabilizează după ce temerile privind livrările Rusiei s-au redus
Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 6 cenți, sau 0,09%, la 65,79 dolari pe baril la ora 03:42 GMT, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a situat la 62,82 dolari pe baril, în urcare cu 2 cenți, sau 0,03%. Președintele american Donald Trump s-a întâlnit vineri în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin și a făcut negocieri cu Moscova în privința căutării unui acord de pace. Trump urmează să se întâlnească luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni pentru a obține rapid un acord de pace care să pună capăt războiului. Vineri, Trump a declarat că nu are nevoie imediată să ia în calcul tarife împotriva unor țări precum China, care cumpără petrol rusesc, dar că ar putea fi nevoit să facă acest lucru „în două sau trei săptămâni”, reducând astfel temerile privind o întrerupere a aprovizionării rusești. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este și cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, urmată de India. Investitorii urmăresc indiciile ce ar putea veni din partea președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, la reuniunea de la Jackson Hole din această săptămână, cu privire la traiectoria reducerilor de dobândă care ar putea împinge bursele la noi recorduri.
În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul petrolului din Rusia
Uniunea Europeană a renunțat la un plan de a coborî plafonul prețurilor pentru petrolul rusesc exportat, din cauza temerilor că Statele Unite nu vor susține sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, din cauza creșterii prețurilor la țiței. Uniunea Europeană a propus reducerea prețului maxim al petrolului rusesc de la 60 de dolari pe baril în prezent la 45 de dolari, însă creșterea prețului petrolului în urma atacului Israelului asupra Iranului a complicat eforturile de a obține unanimitatea celor 27 de membri ai blocului comunitar. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, care au solicitat să rămână anonimi, mai multe state membre ale Uniunii Europene susțin că un plafon mai scăzut al prețului petrolului poate funcționa numai dacă SUA sprijină măsura, conform Bloomberg. Donald Trump: Sancțiunile „ne costă o mulțime de bani” Sursele au adăugat că, în urma summitului Grupului celor Șapte din această săptămână, a devenit clar că SUA nu este dispusă să sprijine un set de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. În timpul reuniunii G-7 din Alberta, Canada, președintele SUA Donald Trump le-a declarat reporterilor că sancțiunile „ne costă o mulțime de bani”. Pachetul de sancțiuni al UE – cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului de la invadarea Ucrainei de către Rusia – este încă așteptat să includă o interdicție privind gazoductele Nord Stream care leagă Germania de Rusia, precum și o extindere a sancțiunilor SWIFT împotriva unui nou grup de bănci. Miniștrii de Externe ai UE vor discuta măsurile luni la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut săptămâna aceasta să se îndepărteze de propunerea UE de a coborî plafonul de preț pentru petrolul rusesc. „În ultimele zile, am văzut că prețul a crescut, astfel încât plafonarea prețului petrolului își îndeplinește funcția”, a declarat von der Leyen în marja G-7, unde a fost discutată propunerea. „În acest moment, există puține presiuni pentru reducerea plafonului prețului petrolului”. Plafonarea prețului a fost convenită în decembrie 2022; măsura interzice comerțul cu țiței rusesc transportat de petroliere dacă prețul plătit este mai mare de plafonul convenit și le interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurare să manipuleze transporturi de țiței rusesc în întreaga lume, cu excepția cazului în care acesta este vândut pentru un preț mai mic decât prețul plafonat. Măsura a fost menită să diminueze veniturile Rusiei, astfel încât aceasta să aibă mai puțini bani pentru a-și finanța invazia din Ucraina, prevenind în același timp o scădere bruscă a aprovizionării globale cu petrol. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Zelenski denunță sprijinul Moscovei pentru Teheran/ „ Rusia încearcă să salveze programul NUCLEAR iranian” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele