Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment

Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele

Cum poate fi evitat noul TVA în IMOBILIARE. Ce portiță au găsit dezvoltatorii și ce oportunități ar fi pentru clienți

Chirii mai mari, condiții mai dure pentru creditare, rate mai costisitoare sunt doar câteva dintre efectele majorării TVA în sectorul imobiliar. Românii care vor să cumpere un apartament nou trebuie să plătească în plus chiar și 14.000 euro. Se dau peste cap și calculele de la bancă. Unii au nevoie de un salariu mai mare cu sute de lei ca să se poată încadra la un împrumut. Dezvoltatorii imobiliari însă, au găsit între timp o portiță și pot vinde apartamente fără TVA. Cel mai mare impact îl vor resimți clienții care au semnat ante-contracte cu TVA de 9% dar apartamentele nu vor fi gata până anul viitor. Ca să se încadreze la TVA de 9% dezvoltatorii erau obligați, printre altele, să livreze locuințele cu finisaje complete. Putem aștepta ca strategia dezvoltatorilor imobiliari de a splitui prețurile în două, două stadii de livrare, stadiu de livrare ca și până acum, la alb, adică apartamente sau case complet finisate și stadiul de livrare la gri sau la roșu. Se înăspresc și condițiile de creditare Clienții cu venituri medii vor putea foarte greu să să opteze pentru un credit ipotecar. Înainte de creșterea cotei de TVA, o persoană care dorea să cumpere un apartament de 109.000 euro, cu tot cu TVA-ul de 9% avea nevoie de un salariu de 7.200 lei. Acum, aceeași persoană are nevoie de un venit cu 800 lei mai mare pentru a se putea încadra la același împrumut. În iulie, cererea de locuințe a crescut cu aproape 30% față de anul trecut. În teorie, noua cotă de TVA se aplică doar locuințelor noi. În practică există o excepție. Dacă o locuință nouă este achiziționată în anul 2025, pentru ca aceasta să poată să fie calificată ca fiind o locuință veche, ea ar putea să fie vândută de către investitori sau de către companii doar în la 01/01/2027. Specialiștii se așteaptă la stagnarea vânzărilor în sectorul imobiliar. Recomandarea autorului: Impactul majorării TVA-ului asupra achizițiilor de APARTAMENTE. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în curs și contractele deja semnate

Începând de mâine, 1 august 2025, ieșirile la restaurant vor fi mai scumpe. Cât va costa o porție de cartofi prăjiți și trei mici

De la 1 august 2025, ieșirile la restaurant îi vor costa mai mult pe români. Creșterea TVA va viza localuri, afaceri mici de familie și lanțurile mari de restaurante. Mulți bucătari se tem de creșterea TVA cu 2 procente, creșterea facturilor la energie, accizele majorate la băuturi și lipsa clienților. Unele restaurante n-au ținut cont de schimbările impuse de furnizori. Creșterea TVA de la 9 la 11% ar putea duce la concedieri în HoReCa, spun specialiștii. Până la 31 iulie 2025, o porție de cartofi prăjiți și trei mici au costat 33 de lei. De la 1 august 2025, aceeași porție va costa cu 2-3 lei mai mult, adică în jur de 35,5 -38 de lei. Bucătarul Alexandru Grigore a declarat pentru Observator News că se teme că ar putea veni mai puțini clienți. „O să fie un impact negativ. Undeva, se vor reduce cu 30%. Multă lume nu va mai veni, chiar dacă sunt clienții casei”. Un specialist pe resurse umane spune că românii nu-și vor mai permite să cumpere porții mari de mâncare, din care resturi considerabile ajung la gunoi. Afacerile au scăzut cu peste 8% în primele luni ale anului 2025. Țara noastră se afla printre statele membre UE cu cele mai mici cote TVA în HoReCa, cu 9%, fiind urmată de Bulgaria și Olanda. La polul opus, cota TVA ajunge la 19% în Germania. Sursa Foto: Facebook Sursa Video: Antena 1 Autorul recomandă: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor

„Am crezut că e greșită nota!” Cât a plătit un turist bucureștean pentru 3 jumătăți de aripioare de pui, într-un restaurant din Căciulata

1 august 2025 a devenit prima zi de austeritate după ce Guvernul Bolojan a crescut TVA. Creșterile de prețuri se resimt în toată economia României, mai ales în privința alimentelor. Un turist bucureștean a mers la un restaurant din Căciulata, unde și-a comandat trei jumătăți de aripioare de pui crispy, o porție de pilaf de orez, ketchup, piept de pui la grătar și o porție de cartofi prăjiți. Când a primit nota de plată, a spus: „Am crecut că e greșită nota!” Pentru cele trei aripioare de pui (de fapt, jumătăți de aripioare), a plătit 25 de lei. Asta înseamnă 8,33 de lei pentru fiecare jumătate de aripioară. O aripioară de pui ar fi costat în jur de 16-17 lei. Plicul de ketchup (50 de grame) a costat 3 lei. Cât despre celelalte preparate: cartofi prăjiți (150 de grame) – 14 lei pilaf de orez (150 de grame) – 14 lei Piept de pui la grătar (160 de grame) – 28 lei În total, turistul bucureștean a cheltuit 84 de lei. Sună scandalos! De 21,80 euro (110 lei), un alt turist român a mâncat copios la un restaurant cu preparate tradiționale grecești, chiar lângă Acropola din Atena. Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Începând de mâine (1 august 2025), ieșirile la restaurant vor deveni mai scumpe

Cu cât s-au scumpit, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea din Piața Obor

Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 a fost de 5,7%, comparativ cu aceeași lună a anului 2024. Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. În același timp, unele legume, precum cartofii sau castraveții au înregistrat creșteri de peste 10%. Prețurile diferă, de multe ori, de la o piață la alta, de la un oraș la altul. Totodată, analiza comparativă a prețurilor relevă atât tendințe de scumpire, cât și corecții de preț în anumite sectoare. Prețul final al legumelor și fructelor diferă ușor în funcție de locația de achiziție. În 2025, mai multe tipuri de legume au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut. Reporterii Gândul au fost în Piața Obor pentru a compara prețurile de anul acesta cu cele de anul trecut. Spre exemplu, găsim acum roșii pe care le putem cumpăra cu prețuri cuprinse între 8 și 12 lei, în funcție de soi sau dimensiune, față de 8 – 10 lei, în urmă cu un an. Pentru un kilogram de castraveți plătim mai mult în 2025, prețul fiind cuprins între 7 și 9 lei. La preț dublu față de aceeași perioadă a anului trecut găsim usturoiul. Prețurile legumelor în piață Fructele, mai scumpe în 2025 Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. Astfel că, în Obor, pentru un kilogram de prune plătim aproape dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. În piață, găsim cireșe la 30 de lei kilogramul, căpșuni la 20 de lei kilogramul, prețurile fiind în ușoară creștere. Pe de altă parte, prețul fructelor de pădure precum zmeura și afinele s-a dublat. Un kilogram de zmeură se vinde acum cu 50 de lei față de 30 de lei, anul trecut. Afinele costă tot 50 de lei, iar anul trecut prețurile porneau de la 22 de lei. Prețurile fructelor în piață Rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 3,1%. Totodată, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,45% în iunie 2025 față de mai 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor Banalul măr românesc a ajuns să coste mai mult în magazine decât fructele exotice. Cu cât se vinde kilogramul de căpșuni sau zmeură Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”

Taxa pe lingura de lapte pentru cafea, plătită de un turist la o terasă din Vama Veche, arată că vacanțele pe litoralul românesc au devenit un lux

Un turist a mers să bea o cafea Espresso Lung și o limonadă la o terasă din Vama Veche, în plin sezon estival, când litoralul românesc este asaltat de turiști români și străini, în căutare de relaxare și distracție. I-a cerut chelnerului să fie adăugat un singur ingredient în cafea: lapte! Cât a ajuns să coste? Foarte mult! Criza economică se face mai auzită pe plajă și la terase decât muzica din difuzoare! Momentul venirii notei de plată le provoacă clienților palpitații. Vama Veche pare să concureze cu Mamaia în topul celor mai costisitoare destinații din România. La Vama Veche, și o lingură de lapte este suprataxată Postarea cui poza la bonul fiscal a fost publicată pe rețelele de socializare, iar mulți internauți au fost indignați și furioși, iar alții au făcut haz de necaz. Toți au ajuns la un consens: vacanța pe litoralul românesc nu mai este demult o escapadă ieftină. Prețurile produselor comercializate au ajuns să le depășească pe cele din străinătate. Potrivit CANCAN , turistul a descoperit că și laptele din cafea se plătește. Când a venit nota de plată, bărbatul a avut de plătit trei produse: Limonada – 19 lei Cafeaua – 12 lei Laptele aferent cafelei – 4 lei „20ml (o lingură) de lapte 4 RON. Îmi cumpăr vacă și la o mulsoare devin milionar”, a scris turistul amuzat și iritat în același timp, pe Facebook. Asemenea prețuri și strategii de „tarifare” care taxează orice ingredient „extra” pentru orice produs, le strică dispoziția și experiența multor turiști. Și mulți ajung să se reorienteze către plajele din Bulgaria sau Grecia, unde serviciile sunt mai ieftine și mai de calitate. Prețuri de coșmar pe litoral: Cât a plătit un turist pentru această ceafă de porc Vremea caldă din aceste zile a început să aducă tot mai mulți turiști pe litoral. Și anul acesta este în desfășurare Programul „Litoralul pentru toți”, în cadrul căruia se înscriu, an de an, hoteluri de 2,3,4 stele, din toate stațiunile de pe litoralul românesc. Doar că „litoralul pentru toți” nu este chiar pentru toți. Spre exemplu, un turist a plătit, într-un restaurant, pentru o ceafă de porc cu garniture de legume la grătar și o salată de varză, nici mai mult, nici mai puțin de 73 de lei. „Prețuri de coșmar”, a reacționat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. „Prețuri de coșmar în programul Litoralul pentru toți! 73 de lei o ceafă de porc la grătar cu garnitură de legume la grătar și salată de varză! „Plaja este domeniu public! Cunoaște-ți drepturile!” – campania națională de informare și educare a consumatorilor organizată de Asociația Pro Consumatori, ediția a VI-a!”, se arată pe pagina de Facebook a Asociației. Prețul unei ciorbe, cu 2 lei mai MARE față de anul trecut Pentru mulți, prețul unei ciorbe servită la terasa litoralului românesc este strigător la cer în condițiile în care mulți turiști susțin că mâncarea de pe litoralul Bulgariei sau din unele insule grecești este mult mai ieftină. O porție de hamsii costă 20 lei. Vara trecută, prețul varia între 18 și 19 lei. „Maxim cu un leu, doi pentru anumite produse cum ar fi: ardei umpluți, la câteva preparate de pește pane sau prăjit”, a declarat Daniel Bocăneală, managerul unei autoserviri, potrivit BZI. Cât cheltuiesc românii pentru o zi de plajă Pe plajele exclusiviste din Mamaia-Nord, un DJ mixează de la primele ore ale dimineții. Pofta după ceva răcoritor vine natural – un cocktail și un platou cu fructe proaspete.Prețurile acestora ajung la 140 lei. Prețul unui șezlong costă încă 100 lei. Pe plajă, se simt de la distanță arome ispititoare, dar la prețuri fierbinți: pizza la 50 lei. Băuturile de cocktail costă între 35 și 40 lei. Berea și cafeaua sunt 12 lei, iar apa plată costă 11 lei. Tabieturile îi pot costa pe turiști de la 500 la 1000 lei pe zi. Pentru unii turiști, prețurile par decente, dar pentru alții cu venituri modeste, se recomandă stațiunea Eforie Nord, unde un șezlong costă între 35 și 40 lei, berea este 7 lei, iar un litru de limonadă ajunge chiar și la 20 lei. Potrivit Observator News, costul unei excursii la mare pentru o noapte la mare poate fi de 1.000 lei: deplasare cu mașina personală pe bază de combustibil: 300 lei biletul de tren dus-întors: 160 lei cazarea la un hotel de 4 stele: 252 lei/noapte de persoană Sursa Foto: Facebook | Shutterstock Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena Cât a plătit un turist pentru această ceafă de porc, într-un restaurant de pe litoral. Reacția APC: „Prețuri de coșmar”

PREȚURI de RAPPS pe Litoral. Sezloguri în Mamaia închiriate la preț de vilă în București

Prețurile din Mamaia Nord au devenit din ce în ce mai șocante pentru turiști. Aceștia se plâng de diferențele majore de preț între sudul și nordul statiunii. Diferențele sunt de sute de lei, ceea ce explică plajele goale din Nordul Litoralului. Un simplu calcul demonstrează că o zi petrecută pe un scaun sub o umbrelă/baldachin în Mamaia, timp de o lună, urcă binișor spre 2000 de euro. Evident, noaptea te privește…iar restul cheltuielilor nu mai pot fi estimate. Dar asta nu e totul, administratorii plajelor din Mamaia au introdus o nouă practică controversată. Părinții trebuie să plătească pentru un șezlong pentru fiecare membru al familiei, inclusiv copiii mici. Atfel, părinții sunt obligați să plătească șezlonguri pentru toți membrii familiei, chiar dacă cei mici nu folosesc șezlongul sau stau în brațe sau pe nisip, scrie Playtech.ro În timp ce în stațiuni precum Eforie, Vama Veche sau Costinesti, prețurile șezlongurilor variază între 20 și 60 de lei, Mamaia rămâne în topul celor mai scumpe destinații de pe litoral. Pentru o zi de relaxare pe plajă, turiștii au de-a face cu tarife ridicate și reguli stricte pentru familiile cu copii. Trai pe vătrai Pentru închirierea unui șezlong în plin sezon estival, prețurile încep de la 50 de lei și urcă fulgerător în funcție de locație, dotări și distanța de apă. În zonele exclusiviste din Mamaia, tariful pentru un singur șezlong poate ajunge la 300 de lei pe zi, relatează Stiripesurse. Deci, 30 de zile ori 300 de lei dă… Administratorii plajelor susțin că măsura are scopul de a evita supraaglomerarea, însă turiștii sunt de părere că este doar un pretext pentru a încasa mai mulți bani. De asemenea, turiștii reclamă lipsa informațiilor în prealabil. Ei spun că află de aceste condiții abia când ajung pe plajă. Citiți și: Prețuri „FIERBINȚI” pe litoralul românesc. Cât cheltuiesc românii pentru o zi de plajă

Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025

„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit

Bogdan Ivan: Suntem în locul 4 la nivel european în topul țărilor cu cel mai mare preț la energie

Suntem în locul 4 la nivel european în rândul țărilor cu cel mai mare preț la energie, a declarat vineri ministrul Energiei, Bogdan Ivan, preluat de Mediafax. Este rezultatul unui cumul de factori, liberalizarea 2020-2021, șantajul energetic al Rusiei și întârzierea investițiilor în sectorul energiei, comprimă Ivan. „Suntem pe locul 4 la nivel european, în condițiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiții țintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an și jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawați în sistemul energetic național, putem să scădem prețul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Ivan subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari prețuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, șantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investițiile în capacitatea de producție a energiei s-au lăsat oarecum așteptate și abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiții directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit ministrului, „acum suntem în situația în care trebuie să vedem și mecanisme clare de piață prin care evităm situații speculative”. Citiți și: Am făcut calculul | Ești client Electrica? Cât vei plăti de la 1 iulie 2025, pentru fiecare 100 kWh consumați

Liniștea ieșenilor din cartierul Dacia, tulburată de un grup de adolescenți, dar și de trei petrecăreți. Au consumat alcool și s-au apucat de cântat

Prof. univ. dr. ing Dan Cașcaval: O vară toridă! Complet toridă! Real, fizic, virtual, subliminal și, mai ales, funcțional

Garda de Mediu Iași, intervenție după descoperirea unor deșeuri abandonate. Ce sancțiune a fost aplicată

Audiere cu miză uriașă la DNA Iași: Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, suspectă în dosarul lui Fănel Bogos

Deputatul Bogdan Cojocaru cere transparență totală la CJ Iași: La sume mari, e bine ca totul să fie la vedere

Un ieșean a realizat trofeele pentru Festivalul Mamaia! Fiecare piesă este unică, fiind decorată cu aur coloidal și argint pur

Etichetă: preturi