Senatul a respins proiectul privind alegerea primarilor și șefilor de Consilii Județene în două tururi
Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere. Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute. De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi. O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene. În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Pensii de 6.260 lei/lună pentru această nouă categorie de pensionari români, în 2026? Legea a fost deja votată
Un proiect controversat, ținut ani la rând în așteptare, revine în prim-plan și poate schimba radical sistemul de pensii pentru aleșii locali. Deși adoptată de Parlament, legea nu a fost aplicată nici până astăzi, fiind amânată în mod repetat. În 2026, însă, presiunea juridică și politică ar putea forța intrarea ei în vigoare. Ce sume sunt prevăzute pentru aleșii locali Există o lege care acordă pensii speciale pentru primari și președinți de consilii județene, dar care nu a fost niciodată pusă în aplicare efectiv. Deși cadrul legal este clar stabilit, autoritățile au decis, an de an, să amâne intrarea sa în vigoare. În total, aplicarea a fost împinsă de la un an la altul de șapte ori Dacă legea ar intra în vigoare, nivelul pensiilor pentru această categorie ar depăși semnificativ media națională. Calculul este raportat la indemnizațiile aflate în plată și la durata mandatelor. Pentru un singur mandat complet, un primar sau un președinte de consiliu județean ar putea încasa peste 6.000 de lei lunar. În cazul a trei mandate, suma ar putea urca spre pragul de aproape 19.000 de lei pe lună, de câteva ori peste pensia medie din România. În paralel cu aceste prevederi, în Parlament a fost depusă și o inițiativă legislativă menită să elimine complet pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul nu a avansat însă, rămânând blocat în procedurile parlamentare. Sorin Grindeanu susține ideea Există susținere pentru această categorie, chiar și din partea unor voci care, în mod tradițional, s-au opus pensiilor speciale. Sorin Grindeanu, șeful PSD, consideră că sunt anumiți primari care au o pensie mică, deși au stat ani de zile în funcție. „Nu sunt susținător al pensiilor speciale dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, spunea Grindeanu. Pensia minimă este 1.281 de lei și nu există niciun primar care să ia această pensie. Posibilă intervenție a Curții Constituționale Legea e în vigoare de 7 ani și e amânată la fiecare început de an. Menținerea acestei legi într-o stare de suspendare continuă nu este lipsită de consecințe. Există un risc real ca situația să fie tranșată de Curtea Constituțională. Jurisprudența arată că amânările repetate ale unor drepturi stabilite prin lege pot fi considerate neconstituționale. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie, statul ar putea fi obligat să aplice prevederile dintr-o dată, cu impact semnificativ asupra bugetului public. Recomandarea autorului: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin Constituție achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice
Înlăturarea steagurilor UE este o trădare, le spune ministrul francez de Externe primarilor de extremă dreapta
Mai mulți primari nou aleși din partidul eurosceptic Rassemblement National (RN), formațiunea condusă de Marine Le Pen, au dat jos în ultimele zile steagurile Uniunii Europene de pe clădirile publice, după alegerile locale de săptămâna trecută, în urma cărora extrema dreaptă a obținut 55 de noi mandate, informează Politico. „Aceasta este o trădare a ceea ce suntem. Uniunea Europeană este ceea ce și-a dorit Franța. Este vorba despre noi – despre a asigura pacea, a ne păstra independența în fața presiunii crescânde exercitate de imperii și a ne afirma propria viziune asupra lumii”, a declarat ministrul francez de Externe. „Nu există o dizolvare a identității naționale în identitatea europeană, la fel cum identitățile noastre locale nu dispar în spatele identității naționale”, a adăugat Barrot. La Carcassonne, în sudul Franței, primarul din partea RN, Christophe Barthès, s-a filmat duminică în timp ce dădea jos steagul UE de pe balconul primăriei și a publicat imaginile pe X. „Afară cu steagurile europene de la primărie! Faceți loc steagurilor franceze”, a scris el. Dehors les drapeaux européens à la mairie ! Place aux drapeaux français 🇫🇷 pic.twitter.com/QqoymNwUCm — Christophe Barthès (@BarthesChristop) March 29, 2026 Bryan Masson, noul primar al orașului Cagnes-sur-Mer, tot din sudul Franței, a publicat la rândul său o fotografie din biroul său, unde apar mai multe steaguri franceze, dar niciun steag al UE. Și Carla Muti, primarul localității Canohès, a postat un videoclip în care dă jos un steag european.
Fifor, atac la Bolojan: Și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele reformei
Deputatul social-democrat spune că, în comunitățile din toată țara, cei care trebuie să asigure funcționarea administrației locale văd același lucru: mai puțini bani, mai puțini angajați, mai multe responsabilități. „În timp ce ei caută cu disperare soluții pentru cetățeni, Ilie Bolojan vorbește despre tăieri, condiționări și, la nevoie, despre desființări”, scrie pe Facebook Mihai Fifor. El susține că este vorba de sute de primari de toate culorile politice: „Pentru că aici nu mai este vorba despre partide. Este vorba despre supraviețuirea comunităților. Edili care trebuie să țină în picioare servicii publice, proiecte, investiții și echilibre sociale spun la unison că povara a devenit imposibilă. Următorul pas, avertizează sindicatele, poate fi greva generală”. Grevă de avertisment în primării Mihai Fifor arată că e de neînțeles cum un fost primar și fost președinte de consiliu județean „poate trăda atât de ușor ce înseamnă administrația locală”. „Oradea și Județul Bihor au beneficiat ani la rând de alocări și transferuri mai mult decât consistente de la bugetul de stat. Au existat programe naționale, finanțări, mecanisme de echilibrare fără de care nici cea mai performantă administrație nu ar fi rezistat. Ar fi supraviețuit Oradea fără banii de la buget? Nu. Niciodată. Și vorbim despre Oradea, nu despre o comună mică, unde dispariția câtorva posturi și tăierea banilor de la buget poate însemna blocaj administrativ. Ce taxe să colectezi într-o comună mică? Ce să dezvolți cu ele? Însă noul Bolojan, cel care și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele , pare că a lăsat în urmă tocmai lecțiile pe care ar fi trebuit să le știe cel mai bine”, adaugă Fifor. El susține că prin protestul de marți, când circa 1.500 de primării vor fi în grevă de avertisment, se tranasmit următoarele mesaje: „nu mai împingeți povara doar în teritoriu, nu mai cereți imposibilul de la administrații deja subdimensionate, nu mai tratați existența comunelor ca pe un exercițiu contabil”. „Bolojan vorbește cu veselie despre reorganizarea administrativ-teritorială atunci când vom fi . Pentru multe comunități, zidul este acum. Și, dacă tot știe atât de bine Bolojan cât de necesară era reforma administrativ-teritorială, de ce nu a început cu asta? Răspunsul e simplu. Pentru că abia asta ar fi cu adevărat o reformă. Nu tăieri de venituri și creșteri de taxe. Numai că Bolojan nu a venit la Palatul Victoria să facă reformă. Ci ca să pună țara în cap. O știe și el, o simt și românii tot mai apăsat pe pielea lor”, adaugă Mihai Fifor.
Dezvăluiri din ședința tensionată a primarilor cu Bolojan. Lia Olguța Vasilescu s-a răstit la premier: Exclus! Exclus! Exclus!
Printre cei care au reacționat cel mai ferm în ședință s-a aflat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care, potrivit relatărilor, i-ar fi spus răspicat premierului că nu acceptă formula propusă, repetând de trei ori: „Exclus! Exclus! Exclus!”. „Singura care a avut curaj să-i spună că nu are nicio șansă” Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, invitat la postul Aleph News, a oferit în cursul serii detalii din culisele întâlnirii tensionate dintre primari și premier. „A fost singurul primar dintre cei aproximativ 70 de primari de municipii care i-a spus domnului prim-ministru că nu are nicio șansă să ne ia banii în felul în care vrea să o facă”, a relatat De Mezzo, referindu-se la intervenția Liei Olguța Vasilescu. El a povestit că edilul Craiovei i s-a adresat premierului pe un ton ferm, repetând de trei ori „Exclus! Exclus! Exclus!”, moment care ar fi schimbat vizibil atmosfera din sală. „Mi-a câștigat respectul. Suntem în partide foarte diferite, iar eu cu partidul dumneaei am avut unele dintre cele mai dure confruntări politice. Dar a fost singura care a avut curaj să îi spună prim-ministrului că nu are nicio șansă, nu în felul acesta”, a spus primarul Slatinei. Întrebat, în glumă, de prezentator dacă de acum se consideră „frate și soră” cu Lia Olguța Vasilescu, Mario De Mezzo a răspuns: „Nu chiar, dar devin fanul ei, administrativ vorbind”. Întrebat dacă premierul i-a consultat pe primari în legătură cu această decizie, Mario De Mezzo a replicat că a fost vorba doar de o informare, nu de o consultare reală: „Ne-a informat. Se pune la consultare dacă eu vin și te informez?”. El a continuat cu un mesaj dur către Guvern: „Au luat tot ce înseamnă ban guvernamental, tot. Dar banii noștri lasă-ni nouă, că… Acum, eu spun cum e. De exemplu, în Slatina noi avem o platformă industrială bogată și avem venituri locale mari din impozitele pe salarii. Dacă tu le iei pe alea toate (n.r veniturile), iei bani făcuți pe sănătatea slătinenilor. Vorbesc foarte serios, slătinenii ies la pensie mai devreme cu 2 ani, prin lege, din cauza poluării. Atunci, pe sănătatea noastră, pe poluarea noastră, pe dinții căzuți, pe părul căzut, bă, lasă-ne banii, că sunt banii noștri”. Disputa: banii din taxele majorate, la stat sau la local? Miezul conflictului dintre Bolojan și primari îl reprezintă modul în care va fi împărțit plusul de încasări venit din noile taxe pe proprietate – imobile și autoturisme – care ar urma să crească automat de la 1 ianuarie, în baza uneia dintre legile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Actul normativ, întors de Curtea Constituțională din motive procedurale care nu țin de taxele locale, urmează să fie repus pe ordinea de zi a Parlamentului, după cum le-a spus premierul primarilor, exprimându-și așteptarea că va fi votat în această săptămână. În discuțiile cu edilii, Ilie Bolojan a explicat că majorarea impozitului pe proprietate este deja contabilizată, la nivelul Ministerului de Finanțe. Premierul le-ar fi spus primarilor că, în calculele făcute pentru deficitele viitoare ale României, s-a plecat de la ipoteza în care aceste sume suplimentare sunt luate în considerare integral, iar transferurile de la bugetul central – fie că e vorba de IVG, fie de cote din TVA – se reduc corespunzător. El a admis că nu este clar dacă reducerea va fi de 100% sau, de exemplu, de 80%, dar mesajul principal a fost că „România nu mai poate să transfere către administrațiile locale sumele pe care le-a transferat până acum”. Primarii, prinși la mijloc între presiunea bugetară și furia contribuabililor Edilii de municipii se află astfel între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea taxelor pe proprietate va trebui explicată cetățenilor, care se confruntă deja cu scumpiri în lanț; pe de altă parte, dacă banii nu rămân în comunitate, ci sunt compensați prin tăierea altor sume de la bugetul de stat, primăriile nu vor avea resurse suplimentare pentru investiții sau pentru acoperirea costurilor în creștere. Bolojan a menționat totuși că, pentru municipalitățile cu venituri foarte mici pe cap de locuitor, vor fi prevăzute mecanisme de compensare, astfel încât să nu fie lăsate fără resurse de bază. Nu a oferit însă, deocamdată, detalii concrete despre aceste formule de sprijin.
Primarii PSD, replică la anunțul cu realizările Oanei Gheorghiu : Am construit spitale funcționale și moderne, nu doar clădiri noi
Primarii social-democrați au postat pe rețelele de socializare mai multe mesaje în care prezintă spitale construite de ei, în replică la informațiile din spațiul public potrivit cărora vicepremierul Oana Gheorghiu a construit un spital pentru copiii cu cancer „de la zero”. „Am făcut spitale! Și mai facem! În imagini, spitalul de stomatologie, dar și amfiteatrul UMF «Carol Davila» , acolo unde studenții se pregătesc astăzi să devină medicii de mâine. Le oferim astfel, cele mai bune condiții de studiu și de muncă, pentru ca ei să rămână în țară și să ne facă bine”, este mesajul primarului Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță. Și edilul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a postat un mesaj similar „Ia te uită! Craiova chiar are un spital nou, făcut pe mandatul unui primar PSD!!! Un spital, nu o clădire! Și nici de turtă dulce nu e! E un spital cu patru corpuri. Cu secții precum CPU (compartiment primiri urgențe), cardiologie, endocrinologie-diabet, medicină internă, gastroenterologie sau fizioterapie. Un spital pentru care am primit felicitări de la echipa ANMCS care a venit să îl evalueze! Este primul construit după revoluție în România din fonduri integral de la bugetul local, inaugurat în 2017! Se află pe strada Sărari din… Ați ghicit! Din municipiul Craiova… Noi sperăm să nu aveți nevoie de tratament ca să îl vedeți, dar el poate fi vizitat și ca obiectiv turistic pentru amatorii de artă urbană, fiindcă are și o superbă pictură marca Andrei Tonița și Bianca Stancu. Fiindcă noi, la Craiova, construim nu doar lucruri utile, ci și frumoase… Și dacă vreți doar corpuri de clădiri noi, pentru sistemul sanitar, să știți că am construit și din acelea, separat de acest spital… E adevărat că nu prea promovăm suficient asemenea investiții, nu cerem recompense și nu tăiem panglici, pentru că la noi asta e normalitate…”, afirmă Vasilescu. Mesajele primarilor PSD, reacție la anunțul Executivului Mesajele vin pentru a contracara informațiile din spațiul public vicepremierul Oana Gheorghiu a construit un spital pentru copiii cu cancer, lucru semnalat chiar în anunțul premierului Ilie Bolojan. „A coordonat atragerea a peste 100 de milioane de euro prin donații și sponsorizări private, alături de peste 500.000 de donatori și 10.000 de companii. Cea mai importantă realizare este Spitalul pentru Copii cu cancer și alte boli grave, construit de la zero la Marie Curie (12.000 mp, 9 etaje, peste 140 de paturi), primul proiect de acest tip în România. Experiența Oanei Gheorghiu în proiecte care au produs schimbări fundamentale în societatea românească este pusă acum în slujba unor proiecte și mai largi de reformare a României, într-o perioadă în care țara noastră are nevoie de toate energiile pentru a pune bazele unui stat care să funcționeze mult mai bine în beneficiul cetățenilor”, anunța marți Executivul.
Culmea Reformei. Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Primăriile au INTERZIS să mai elibereze certificate. GÂNDUL publică mesajele primarilor înfuriați de Guvern
Atenție, români! Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Cel puțin până în 2027, când, spune premierul, ne vom întoarce la normal, nașterile și decesele stau sub semnul întrebării. Primăriile vor fi în imposibilitatea de a elibera certificate. În biroul său de la Palatul Victoria, Ilie Bolojan execută reforme, de-a valma, cu pixul pe hârtie. În realitatea românilor, „corectările” premierului produc consecințe neanticipate, însă, la Palatul Victoria. Ordonanța 52/2025, adoptată săptămâna trecută, pe repede-nainte, taie dreptul edililor de a achiziționa astfel de certificate. Asta a provocat gâlceavă pe grupul de WhatsApp al primarilor din Asociația Muncipiilor din România. Gândul a intrat în posesia mesajelor care trădează disperarea în rândul primarilor. „Suntem blocați, efectiv”, se plâng edilii. „La Slatina, nu mai avem voie să achiziționăm certificate de naștere securizate, pentru că intră la capitolul 54.02, furnituri de birou art. 20.01.01, interzis prin Ord 52, art. 17, alin 1.a. Aceeași situație și cu certificatele de deces”, contestă primarul orașului, Mario DeMezzo. Certificatele de naștere securizate din România sunt printate pe formulare tip special concepute pentru a asigura autenticitatea și securitatea documentului, fiind emise prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (S.I.E.A.S.C.). Aceste formulare securizate permit obținerea certificatului atât în format fizic, cât și digital, prin comunicarea unei adrese de e-mail către ofițerul de stare civilă. AMR i-a trimis ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, o propunere de modificare a OUG 25/2025 prin care să fie eliminate constrângerile financiare legate de: reparații curente, consultanță și expertiză, studii și cercetări, și, mai ales, la contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere. Primarii motivează că eliminarea restricțiilor asigură finanțarea pentru – reparațiile curente, „întrucât acestea sunt aferente în principal domeniului public, și anume: străzi, alei, trotuare, mobilier urban, locuri de joacă pentru copii, etc”, potrivit documentului. În caz contrar și în lipsa acestor bani, primăriile nu vor mai putea asigura serviciile publice pentru cetățeni. „S-a stricat centrala termică a unei școli. Pe reparații în școli, PMS (Primăria Municipiului Slatina) face achiziția, nu școala. Nu putem, că intră pe reparații și nu avem voie. Ținem câteva mii de copii în frig? Pe cuvând dacă eu înțeleg ceva”, scrie, lezat, DeMezzo, pe grupul primarilor. Edilii vor bani și pentru „anunțurile din presa locală impuse de legislație pentru sedințele consiliului local, concesiuni, închirieri, etc”. „Suntem blocați, efectiv. Nu avem voie să luăm publicitate de niciun fel (adică cele pe care trebuie să le luăm pentru că suntem obligați de lege. Adică, legea mă obligă să iau o anumită pulbicitate și Ordonanța 52 mă împiedică. Serios întreb, cum faceți în alte orașe?”, întreabă, nedumerit, Mario DeMezzo. „Nu facem. anunțurile din presă pentru licitații sunt suspendate conform acestui OUG”, îi răspunde Dan Bobouțanu, primarul din Hunedoara. În documentul trimis ministrului Nazare, primarii spun că își vor înapoi dreptul la studii și cercetări, „întrucât acestea reprezintă o fază premergătoare realizării de investiții publice din venituri proprii sau finanțare externă nerambursabilă, precum și pentu elaborarea documentațiilor pentru atribuirea de contracte de delegare a serviciilor de utilitati publice”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Nicușor Dan: Marile orașe europene produc prosperitate, dar vocea lor nu se aude suficient
Președintele României, Nicușor Dan, a atras atenția, în deschiderea Timișoara Cities Summit, la care participă primari și lideri europeni din 15 țări, asupra dezechilibrului dintre marile orașe europene și autoritățile naționale. El spune că orașele care generează dezvoltarea economică nu primesc resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul. „Marile orașe europene sunt cele care produc dezvoltarea, aduc valoare economică, însă acest lucru nu este recunoscut în relația cu autoritățile naționale. Resursele care ar permite orașelor să se dezvolte mai bine și să aducă mai multă prosperitate țării nu sunt alocate”, a declarat șeful statului. Nicusor Dan a amintit de experiența sa ca primar al Bucureștiului, când solicitările pentru proiecte majore, precum modernizarea tramvaielor prin PNRR, nu au fost luate în considerare. Președintele a subliniat că sprijină crearea unei rețele europene a marilor orașe pentru a-și face vocea auzită la nivel european și va susține un rol mai mare al asociațiilor reprezentative ale orașelor în procesul de decizie al Consiliului European. „Adevărul este că, în momentul de față, punctul lor de vedere nu se aude suficient”, a concluzionat Nicușor Dan.
100.000 de euro şi o casă dacă vii în satul meu. Lupta primarilor din oraşele italiene
Provincia Trento oferă până la 100.000 de euro celor dispuşi să se mute în satele montane expuse riscului de depopulare, conform Open. „Îi primim pe toţi cu braţele deschise, dar sper că nimeni nu va pleca”, declară Andrea Pollo, primarul din Dambel, localitate cu doar 400 de locuitori din Val di Non. În Calabria, 88 de sate participă la un program regional care oferă 5.000 de euro familiilor cu copii minori, angajaţilor care lucrează de acasă şi pensionarilor care îşi mută reşedinţa. Municipalitatea Scigliano promite că „scopul este de a crea rădăcini durabile” în cele nouă centre istorice cu o mie de locuitori din Valea Savuto. Radicondoli din Toscana oferă până la 20.000 de euro persoanelor sub 40 de ani. „După ce am atins un minim istoric de 904 locuitori în 2021, acum am revenit la 968”, anunţă primarul Francesco Guarguaglini. Cei din Sardegna oferă bonusuri lunare de 600 de euro până când primul copil împlineşte cinci ani şi 400 de euro pentru al doilea, cu condiţia să te muţi într-o localitate cu sub 5.000 de locuitori pentru cel puţin cinci ani. Popularele „case de un euro” continuă să atragă atenţia internaţională. În Penne din provincia Pescara s-au primit „sute de apeluri şi 1.700 de e-mailuri într-o săptămână, în principal din Asia”, iar primele trei case au fost acordate familiilor din Marea Britanie, Olanda şi Germania. Condiţiile variază, dar majoritatea cer mutarea în termen de 90 de zile şi rămânerea în localitate pentru minimum cinci ani.