Anunț despre bijuteria pe care bucureștenii o așteaptă de decenii. Promite că noua Sală Polivalentă de zeci de milioane de euro va fi strălucitoare
Ciprian Ciucu, primarul PNL la Sectorul 6 și candidat la alegerile parțiale la Primăria Generală, a făcut un anunț important despre „bijuteria” pe care bucureștenii o așteaptă de decenii, Sala Polivalentă care să permită Bucureștiului să fie pus pe harta sportivă a lumii. În acest moment Capitala nu are o Polivalentă modernă, alte orașe din țară, precum Cluj-Napoca, fiind cu câțiva pași înainte în acest sens, motiv pentru care multe dintre evenimentele sportive de anvergură au loc în Transilvania, iar printre aceastea putem enumera seria de confruntări din cadrul Fed Cup, în prezent Billie Jean King Cup, campionate mondiale de gimnastică ritmică sau competiții la nivel european. Ciucu promite o „bijuterie” de Polivalentă care poate „pune orașul pe harta mondială” Ciprian Ciucu, unul dintre candidații la Primăria Municipiului București la alegerile parțiale de la finalul acestei săptămâni, susține că primarii trebuie să se implice mai mult în dezvoltarea sportului de masă din fiecare oraș, însă în cazul Bucureștiului nu este de ajuns să se facă acest lucru la nivel de sector și trebuie gândit la un nivel mai larg, inclusiv prin construirea de săli polivalente. În opinia sa, o astfel de „bijuterie”, care este așteptată de bucureșteni de decenii, poate „pune orașul pe harta mondială”. „Un primar general poate să facă mult mai mult. Să pună Bucureștiul pe harta sporturilor, campionate mondiale. Nu avem Sală Polivalentă. Trebuie neapărat să facem. Ne-a luat Clujul fața. Era un proiect MApN să facă Sala Polivalentă în Sectorul 6, dar e puțin prea departe”, a declarat Ciprian Ciucu, pentru Fanatik. Ciucu: „Am rămas cu o nostalgie” În vârstă de 47 de ani, Ciprian Ciucu face parte din generația copiilor care s-au jucat pe terenurile de sport de la școli sau pe cele de printre blocuri. Însă vremurile s-au schimbat, iar multe dintre terenurile de sport din incinta școlilor au fost închise, astfel că adolescenții și tinerii au avut tot mai puține opțiuni pentru a petrece timpul alături de prieteni, la un meci, fie de baschet sau de fotbal. Din fericire, Ciprian Ciucu a reușit să deschidă aceste spații, dar nu sunt de ajuns. „Eu am crescut în curtea școlii și era tare fain. Eram pe terenul de fotbal, de handbal, și am rămas cu o nostalgie. Îi văd pe cei mici că sunt tot timpul pe telefon. Am deschis curțile școlilor și am făcut terenuri de fotbal, baschet, handbal, la standarde de Sport Arena. Ele sunt deschise non-stop. Comunitatea are acces vara, când e vacanță, seara, după ce pleacă copiii acasă, duminica. Pot practic diferite sporturi. Am făcut noi terenuri de sport în parcurile pe care le-am făcut. Am făcut primul mare parc după 1989, parcul Liniei, acolo se dă ora exactă în baschet în București. Plec de acasă, îmi iau tramvaiul, mă duc la baschet, băieții nu știu de multe ori că joacă cu primarul. Mai spune unu, altul, și dau cu cotul, vreau să nu știe, să joc pe bune. Am făcut o bază sportivă a unei școli, baza sportivă Cristina Neagu. Un primar ce face. Investește în sportul de masă. Poate să creeze competiții”, a mai spus candidatul la funcția de primar general, funcție care a rămas vacantă după alegerea lui Nicușor Dan la Cotroceni. Polivalenta din București, veche de peste 50 de ani Sala Polivalentă din București a fost inaugurată în urmă cu peste 50 de ani, în 1974, și pare depășită de nevoile actuale. De altfel, autoritățile locale pendulează între modernizarea acestei structuri și construirea unei săli noi, cu o capacitate mult mai mare decât cea din Parcul Tineretului, care are doar 5.300 de locuri. Asta în timp ce BT Arena are 10.000 de locuri, iar viitoarea Sala Polivalentă de la Brașov o va depăși cu puțin pe cea din Cluj-Napoca. Până în acest moment nu a fost prezentat un proiect concret, dar mai ales finanțabil, cu privire la construcția unei noi săli polivalente, cea mai recentă propunere fiind de modernizare a sălii vechi, cu costuri care ajung la aproximativ 12 milioane de euro. De exemplu, în „OZN”-ul de la Brașov s-au investit 73 de milioane de euro.
Vlad Gheorghe se retrage din cursa pentru Primăria București. Iată pe cine va susține
Informația privind viitoarea retragerea a lui Vlad Gheorghe a fost prezentată prima dată de G4media. Decizia lui Vlad Gheorghe vine într-un moment în care competiția pentru București este extrem de strânsă, iar voturile candidaților independenți sau ale partidelor mai mici pot înclina decisiv balanța. Un sondaj AtlasIntel pentru HotNews, publicat astăzi, arată că Daniel Băluță, candidatul PSD la alegerile din 7 decembrie 2025, și candidata independentă susținută de AUR, Anca Alexandrescu, conduc în intențiile de vot ale bucureștenilor (separați de 0,1%), urmați foarte aproape, la 1,5%, de Ciprian Ciucu. Vlad Gheorghe era plasat de sondajele recente între 1%-3%. Gheorghe a ajuns în Parlamentul European în mandatul 2019–2024, pe listele USR PLUS, ocupând locul lăsat liber de Clotilde Armand, care a renunțat la poziția de europarlamentar după ce a câștigat Primăria Sectorului 1. La începutul anului 2024, Vlad Gheorghe a demisionat din USR în urma unui scandal intern. Tot în 2024 a candidat pentru un nou mandat de europarlamentar, de această dată ca independent, însă nu a reușit să strângă numărul de voturi necesar pentru a-și reconfirma mandatul la Bruxelles. Vlad Gheorghe. O candidatură vehiculată de la începutul alianței cu Nicușor Dan Candidatura lui Vlad Gheorghe la Primăria Generală a Capitalei a fost evocată încă din momentul în care acesta a apărut public alături de Nicușor Dan, atât în campaniile electorale, cât și după ce acesta a câștigat funcția de primar general. Prezența lui Gheorghe în proximitatea actualului primar și profilul său de fost europarlamentar au alimentat scenariile privind o posibilă candidatură la București, mai ales pe fondul tensiunilor din interiorul USR și al repoziționărilor din dreapta eșichierului politic. Retragerea sa și anunțul sprijinului pentru Ciprian Ciucu vin în contextul în care fragmentarea dreptei risca să favorizeze candidații susținuți de principalele partide parlamentare. Vlad Gheorghe va rămâne pe buletinul de vot de duminică chiar și dacă va confirma mâine retragerea. Retragerea lui Vlad Gheorghe nu este însă un caz singular în această campanie. Și Makavelli, un alt candidat intrat inițial în cursa pentru Primăria Capitalei, a decis să se retragă. El a anunțat că o susține pe Anca Alexandrescu, cadidata sprijinită de AUR.
Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni
Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”. Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru 79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027 La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem
Daniel Băluță: E timpul să punem capăt demagogiei și politicianismului ieftin
„Cred că experiența ultimului an, în mod deosebit, m-a făcut să am curajul necesar să mă prezint în fața oamenilor ca Daniel Băluță. Să vin în fața oamenilor cu lucrurile pe care le-am făcut, cu lucrurile pe care le fac și cred că asta este cel mai important pentru oameni. Oamenii trebuie să aleagă, din punctul meu de vedere, pe cei care au dovedit, pe cei care au făcut și facă”, a declarat Băluță, miercuri, la Antena 3 CNN. Băluță a subliniat că este momentul ca bucureștenii să depășească logica strict politică în alegerea primarului. „Să punem capăt demagogiei, să punem capăt acestui politicianism ieftin, pentru că dacă vom continua să gândim exclusiv politic în acest oraș, lucrurile nu au cum să meargă bine. Orașul ăsta are acum alegeri locale, nu are alegeri parlamentare. Nu vorbim despre politică”. „Sunt un om extrem de asumat, sunt un luptător, dar am foarte mare încredere că vocea oamenilor este singura care contează și că politica de data asta nu este la locul ei aici”, a mai spus Băluță. Alegerile pentru Primăria Capitalei vor avea loc pe 7 decembrie.
Primăria București împrumută 100 de milioane de lei ca să aibă bani de facturi pentru căldură
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, spune că Primăria Municipiului Bucureşti urmează să împrumute 100 de milioane de lei prin Trezorerie pentru a achita facturi restante la termoficare. Consiliul General al Municipiului București urmează să fie convocat miercuri sau joi pentru aprobarea proiectului. Stelian Bujduveanu spune că şedinţa CGMB se va întruni după ce Ministerul Finanţelor va publica normele necesare. „Vorbim de un împrumut de 100 de milioane de lei pe care îl luăm din Trezorerie, în cel mai scurt timp, pentru a putea face plata direct către Termoenergetica, care la rândul ei plăteşte către Romgaz, Elcen şi alţi furnizori. După adoptarea acestui proiect, va fi rectificarea în aceeaşi şedinţă”, a explicat Bujduveanu. Decizia vine în contextul în care Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la începutul lunii noiembrie că primăriile și consiliile locale pot să ceară împrumuturi de la stat, prin Trezorerie, până la 31 decembrie 2025. Astfel, orașele își pot asigura finanțarea pentru serviciile de termoficare, pot plăti facturile restante și pot acoperi pierderile din furnizarea agentului termic. „Aceste împrumuturi sunt bani pe care statul îi pune temporar la dispoziţia autorităţilor locale pentru a le sprijini să finalizeze proiecte europene din PNRR, să continue investiţiile locale şi, în acelaşi timp, să asigure finanţarea serviciilor de termoficare. Am introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării – pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. Astfel, oraşele vor putea asigura încălzirea populaţiei în sezonul rece 2025-2026”, a transmis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Daniel Băluță, despre oprirea lucrărilor la Planșeului Unirii: „Este un fals”