Kelemen Hunor: Discuțiile privind reducerile din primării nu sunt încheiate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Digi24 că discuțiile privind reducerea personalului din administrația locală nu sunt finalizate, deși toate partidele sunt de acord cu ținta de 10%. El a avertizat că, fără modificarea legislației, bugetele locale vor rămâne fără control. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni, că discuțiile despre reducerea personalului din primării și consilii județene continuă, deși se discută încă din vară. „Suntem în jurul acestui subiect din august, de trei luni. Toată lumea e de acord cu ținta de 10%, dar fiecare are altă abordare”, a spus el. Susține reducerea diferențiată pe fiecare UAT Kelemen Hunor a explicat că UDMR susține modificarea Legii 63/2010, care stabilește pragurile de personal în funcție de numărul de locuitori, astfel încât reducerea să se aplice diferențiat pe fiecare unitate administrativ-teritorială. „Dacă nu reducem pragul, anul viitor bugetul va fi făcut pe legislația actuală, iar prefecții nu vor putea controla numărul de angajați din administrația locală”, a subliniat liderul UDMR. În timp ce UDMR propune reducerea pragurilor de personal, PSD insistă pentru scăderea anvelopei salariale cu 10%, iar PNL susține varianta inițială, cea din proiectul ministrului Cseke Attila. „Dacă pierdem octombrie și noiembrie, nu putem vota bugetul în decembrie” „Noi am venit și cu o alternativă, 7,5% din posturile ocupate și restul ajustat din anvelopa salarială, dar nu au acceptat nici unii, nici alții”, a precizat Kelemen Hunor. El a mai spus că premierul ar trebui să introducă proiectul în ședința de guvern cel târziu săptămâna viitoare. „Dacă pierdem și octombrie și noiembrie, nu avem cum să votăm bugetul în decembrie. Am ajunge în ianuarie sau februarie cu bugetul votat, ceea ce ar fi un semnal prost pentru toată lumea”, a avertizat liderul UDMR.
Angajații din primării intră în grevă pe termen nedeterminat, în semn de protest față de Pachetul 2 de măsuri
Primăriile se închid de vineri, transmite Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România. Sindicatul spune că timp de șapte săptămâni a existat un „dialog al surzilor” între reprezentanții primăriilor și premierul Ilie Bolojan privind măsurile din Pachetul 2 pentru administrația publică locală. „Cu o medie de 9,78 funcționari publici per primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25%, după scăderea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului la nivel central, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre bugetari”, susține SCOR. Sindicaliștii critică și faptul că, deși Guvernul promisese preluarea la bugetul de stat a celor 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, proiectul a fost modificat, iar aceștia rămân în sarcina primăriilor. „Astfel, cheltuiala aparentă cu salariile se dublează și multe primării vor părea că nu-și pot acoperi salariile din veniturile proprii”, se arată în comunicatul sindicatului. SCOR acuză „discriminarea” față de consiliile județene, care sunt exceptate de la aceste reguli, deși își acoperă salariile exclusiv din cote defalcate de la stat. „Până luni, Guvernul mai are posibilitatea să corecteze aceste abuzuri grosolane asupra autorităților publice locale”, avertizează SCOR.
Bolojan promite că reduce funcționarii, dar Oradea e campioană la angajări. Zeci de mii de posturi noi în administrația locală
Numărul angajaților din administrația locală a crescut în ultimii zece ani cu peste 50.000, ajungând la 281.427 în mai 2025, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Ministerul de Finanțe. Este vorba despre funcționarii din primării, consilii județene și autoritățile din subordinea acestora, activi în domenii precum ordine publică, sănătate, asistență socială, transport sau cultură. Creșterea la nivel național este de 21%, însă în unele zone saltul a fost mult mai abrupt. Județul Ilfov conduce clasamentul, cu un plus de 43% față de 2015 (de la 4.200 la aproape 6.000 de angajați). Teleorman și Neamț urmează cu majorări de peste 40%. Bucureștiul este singurul județ unde s-a înregistrat o scădere, însă Capitala rămâne cel mai „suprapopulat” la capitolul personal administrativ, cu peste 17.000 de angajați. Oradea, campioana angajărilor Topul municipiilor reședință de județ este condus de Oradea, unde numărul de funcționari din aparatul primăriei a crescut de la 254 la 452 în ultimul deceniu, un plus de aproape 200 de angajați. Orașul este urmat de Târgu-Jiu (+171) și Cluj-Napoca (+152). În schimb, la Buzău schema s-a redus, primăria având astăzi cu 34 de angajați mai puțini decât în 2015. Reforma Bolojan Premierul Ilie Bolojan, care a condus timp de trei mandate Primăria Oradea, orașul cu cele mai multe angajări în ultimii zece ani, promite acum o reformă a administrației locale. Planul vizează plafonarea numărului de funcționari pe criterii obiective: populația pentru primării și indicatori precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire pentru consilii județene. „Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie. Ceea ce premierul nu a menționat este că, în perioada în care conducea Oradea, aparatul primăriei a fost dublat ca dimensiune. România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandxru Dobre CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, întrevedere cu Procurorul General pe tema REFORMEI din justiție Gara de Nord, în vizorul lui Ciprian Șerban. Ce planuri de MODERNIZARE propune ministrul Transporturilor AVOCAT implicat în fraude imobiliare, trimis în judecată într-un nou dosar
PACHETUL 2 de măsuri al lui Bolojan: Primăriile decid dacă permit JOCURILE DE NOROC pe raza localității
„Primăriile vor putea decide dacă permit jocurile de noroc pe raza localității”, anunță Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Aceasta este una dintre măsurile de descentralizare incluse în noul pachet legislativ privind reforma administrației publice locale. Acesta ar trebui să fie gata până la sfârșitul săptămânii viitoare. „O măsură specifică pe care o propunem în acest pachet este descentralizarea organizării jocurilor de noroc, astfel încât primăria să aibă dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității”, declară ministrul. Autoritățile locale vor avea libertatea nu doar de a permite sau interzice activitatea, ci și de a stabili unde anume pot fi amplasate sălile de jocuri, în funcție de nevoile și prioritățile comunității. „Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități pe anumite străzi sau zone, după interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decide instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc care desfășoară astfel activitatea”, explică ministrul Dezvoltării. Potrivit acestuia, primăria va avea un termen de 30 de zile pentru a răspunde cererii unui operator care notifică intenția de a deschide o sală de jocuri. „În acest interval, autoritatea locală va putea emite un acord sau un refuz privind funcționarea activității. Va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile, cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii”, spune Cseke Attila. AUTORUL RECOMANDĂ: