Oana Gherghiu, ultimatum pentru 650 de primării
Oana Gheorghiu a avertizat, printr-un mesaj public, că 650 de primării riscă să nu mai primească la bugetele locale, atât din cotele defalcate din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Asta s-ar putea întâmpla pentru că cele 650 de primării nu sunt încă înrolate în sistemul național de plăți online Ghișeul.ro, deși termenul-limită impus de lege expiră în doar 10 zile, mai exact pe 25 august. Primăriile care nu se înrolează în ghiseul.ro riscă să nu mai primească bani de la stat Conform legislației în vigoare, toate primăriile din România au obligația de a se integra în platforma Ghișeul.ro, pentru a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele. Nerespectarea termenului de 25 august vine la pachet cu sancțiuni drastice, care vor afecta direct funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Oana Gheorghiu a scris pe pagina sa de Facebook că primăriile care ignoră această obligație riscă sistarea alimentării bugetelor locale de la centru. Concret, măsura implică blocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și tăierea sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat. „Un stat modern nu se poate construi fără digitalizare” În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat lipsa de reacție a edililor, subliniind importanța transformării digitale pentru dezvoltarea administrației și respectul față de contribuabili: „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a pus Oana Gheorghiu. Edilii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a finaliza procedurile tehnice și a evita astfel tăierea fondurilor guvernamentale.
650 de primării nu sunt încă înrolate în Ghișeul.ro. Ce riscă după 25 august
Unitățile administrativ-teritoriale care nu se conformează riscă sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume provenite de la bugetul de stat. 650 de primării mai au 10 zile să se conformeze Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că toate primăriile din România au obligația de a se înrola în sistemul Ghișeul.ro, iar până la termenul-limită mai sunt zece zile. Potrivit acesteia, 650 de administrații locale nu îndepliniseră încă obligația la momentul publicării mesajului. „Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul. Măsura urmărește extinderea accesului populației la plata online a taxelor, impozitelor și a altor obligații către administrațiile publice locale prin intermediul platformei naționale. Ce bani riscă să piardă primăriile care nu se înrolează Consecințele nerespectării termenului pot afecta direct finanțarea administrațiilor locale. Potrivit Oanei Gheorghiu, primăriile care nu sunt înrolate până la termenul stabilit riscă sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Există și unele excepții de la această sancțiune, a precizat vicepremierul, fără a le detalia în postarea sa. Astfel, pentru cele 650 de primării care nu au finalizat încă procedura, următoarele zece zile devin decisive pentru evitarea eventualelor consecințe bugetare. Vicepremierul invocă nevoia de digitalizare a administrației Oana Gheorghiu a prezentat obligativitatea înscrierii în Ghișeul.ro și ca pe o măsură necesară pentru digitalizarea serviciilor publice. „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul. Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite online obligațiile către instituțiile publice înrolate, fără a fi necesară deplasarea la casieriile acestora. Termenul de 25 august pune astfel presiune pe cele 650 de administrații locale rămase în afara sistemului, în condițiile în care neîndeplinirea obligației poate avea efecte asupra fluxurilor de bani primite de la bugetul de stat.
Buzoianu, despre legea privind urșii: Este nevoie de o cotă de prevenție. Toți primarii ar trebui să aplice legea pe care am schimbat-o
Invitată vineri seara la B1 TV, Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu a vorbit despre legea privind urșii. În cadrul emisiunii, i s-a arătat un filmuleț în care o tânără îi dă de mâncare unui urs. „O inconștiență absolut criminală”, a comentat Buzoianu în urma videoclipului. „Ce vedem în imagini poate fi sancționat cu 30.000 de lei. Și sper că există autorități care se uită și care aplică amenziile acestea. Pentru că altfel o să avem în fiecare zi câte o tragedie și în perioada următoare”, a adăugat aceasta. Ce prevede legea privind urșii Referitor la legea privind urșii, Diana Buzoianu a explicat că „prevede creșterea cotei de prevenție. O cotă care ar fi putut să ducă la vânătoare pe anumite zone, pentru a putea să gestionăm populația (n. r. – de urși). „Eu cred că este nevoie de o cotă de prevenție. Nu-mi dau seama dacă această cotă ar fi trebuit să fie stabilită prin lege. Acum ea a fost trimisă prin lege și atunci Guvernul nu mai poate să pronunțe pe acest subiect. Pentru că, în momentul în care ai un proces legislativ început în Parlament, Guvernul nu mai poate să inițieze un alt act normativ din executiv, care să privească exact această temă”, a transmis aceasta. Întrebată ce a vrut președintele Nicușor Dan să schimbe la această lege, Buzoianu a răspuns că „nu am văzut încă punctul de vedere. El a ajuns la Camera Deputaților și la Senat”. „Este atributul președintelui la final. Atributul președintelui care este absolut constituțional și normal”, a adăugat ea. „Legea este mult mai permisivă” Buzoianu a mai declarat că „ce cred eu că ar trebui să fie făcut în acest caz ,cu intervențiile pe urși, este ca absolut toți primarii să aplice legea pe care am schimbat-o. Pentru că noi până acum câteva luni de zile, aveam o lege care aproape făcea imposibil ca primarii să poată să intervină, să împuște urșii respectivi. Astăzi, legea este mult mai permisivă. În momentul în care urșii au venit în intravilan, ai deja posibilitatea să intervii”. „Ei au legislație. Trebuie să intervină până la tragedie”, a conchis Ministrul interimar al Mediului.
919 primării riscă sancțiuni dacă nu se înrolează în Ghiseul.ro până pe 25 august, avertizează Oana Gheorghiu
Vicepremierul spune că primarii au fost notificați cu 20 de zile înainte de expirarea termenului legal. „Le-am transmis astăzi un mesaj de reamintire celor 919 primari în cauză, prin care le-am amintit faptul că mai au la dispoziție 20 de zile pentru ca instituția pe care o conduc să se înroleze în sistem”, a anunțat Oana Gheorghiu. Vicepremierul susține că toate primăriile din România sunt obligate ca până în 25 august să se înroleze pe platformă și că 919 din cele 3.187 primării nu au făcut încă acest lucru. „Peste 2,5 milioane de români nu pot beneficia astăzi de avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Înrolarea tuturor primăriilor în platforma Ghișeul.ro este esențială, pentru ca fiecare cetățean, indiferent unde locuiește (în țară sau în străinătate) să poată beneficia de servicii publice rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”, susține Oana Gheorghiu. Ce prevede legea Dacă termenul nu va fi respectat, spune vicepremierul, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții. Ghiseul.ro este platforma națională prin care cetățenii pot plăti online taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice înscrise în sistem. O primărie înrolată în Ghiseul.ro le permite contribuabililor să își achite online taxele și impozitele locale, să evite deplasările la ghișeu și, în multe cazuri, să obțină mai rapid unele servicii administrative.
Acești pensionari români primesc 250 lei de Paște. Decizia este oficială – cine ia banii
În pragul Sărbătorilor Pascale din 2026, autoritățile locale din mai multe orașe vin în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Printre acestea se numără și pensionarii care pot primi ajutoare financiare sau tichete sociale pentru a face față cheltuielilor din această perioadă, conform Newsweek. Ajutor de Paște pentru pensionarii cu venituri mici. 250 de lei pentru fiecare beneficiar În unele localități din România, primăriile au început deja să anunțe acordarea unor beneficii sociale dedicate categoriilor vulnerabile. Pensionarii cu venituri reduse sunt printre principalii beneficiari ai acestor măsuri. Autoritățile recomandă tuturor persoanelor interesate să se informeze la primăria de domiciliu pentru a afla dacă se califică pentru astfel de ajutoare acordate cu ocazia Paștelui. Un exemplu concret vine din orașul Ghimbav, unde administrația locală a lansat campania „Pentru Suflet”. Prin intermediul acesteia, persoanele eligibile vor primi tichete sociale în valoare de 250 de lei, acordate înainte de Paște. Programul este gestionat de Direcția de Asistență Socială și vizează sprijinirea locuitorilor cu dificultăți financiare. Cine poate primi tichetele sociale Pentru a beneficia de acest ajutor, solicitanții trebuie să aibă domiciliul în Ghimbav și să se încadreze în una dintre următoarele categorii: pensionari cu pensii de până la 2.000 de lei pe lună persoane singure fără venit sau cu venit net de cel mult 700 de lei familii în care venitul net pe membru nu depășește 700 de lei persoane cu handicap (grad mediu, accentuat sau grav), inclusiv cele cu asistent personal beneficiari ai venitului minim de incluziune (VMI) Unde și când se depun cererile Cererile pentru acordarea tichetelor sociale pot fi depuse la sediul Primăriei din Ghimbav, situat pe strada Lungă nr. 1. Perioada de depunere este între 16 martie și 6 aprilie 2026, după următorul program: luni – joi: între orele 08:00 și 16:30 vineri: între orele 08:00 și 14:00 Solicitanții trebuie să prezinte documente justificative care să ateste veniturile și situația socială. Recomandarea autorului: Situație critică la metrou. De ce cazurile de sinucidere pun în pericol viața a mii de călători. La tragedia de zilele trecute, în „turnul de control” Metrorex se afla un singur angajat: „Trenurile se pot lovi între ele” Panică la Moscova din cauza atacurilor tot mai frecvente cu drone kamikaze ucrainene. Șoigu: „Nicio regiune din Rusia nu mai este sigură”
Ilie Bolojan avertizează: Dezechilibre majore în administrația locală. România este mult sub media UE
Premierul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, față de o medie de 51% în Uniunea Europeană. „Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan. Venituri proprii foarte reduse Potrivit premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se explică prin baza fiscală limitată, numeroase exceptări și dificultăți în colectare. Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii Un alt dezechilibru important este legat de cheltuielile de personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan. Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale În același timp, România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece resursele proprii sunt limitate. Diferențe mari între localități Premierul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate. Pachetul de reformă pentru o administrație eficientă Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile cu exces de angajați, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație. „Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat premierul.
Kelemen Hunor: Discuțiile privind reducerile din primării nu sunt încheiate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Digi24 că discuțiile privind reducerea personalului din administrația locală nu sunt finalizate, deși toate partidele sunt de acord cu ținta de 10%. El a avertizat că, fără modificarea legislației, bugetele locale vor rămâne fără control. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni, că discuțiile despre reducerea personalului din primării și consilii județene continuă, deși se discută încă din vară. „Suntem în jurul acestui subiect din august, de trei luni. Toată lumea e de acord cu ținta de 10%, dar fiecare are altă abordare”, a spus el. Susține reducerea diferențiată pe fiecare UAT Kelemen Hunor a explicat că UDMR susține modificarea Legii 63/2010, care stabilește pragurile de personal în funcție de numărul de locuitori, astfel încât reducerea să se aplice diferențiat pe fiecare unitate administrativ-teritorială. „Dacă nu reducem pragul, anul viitor bugetul va fi făcut pe legislația actuală, iar prefecții nu vor putea controla numărul de angajați din administrația locală”, a subliniat liderul UDMR. În timp ce UDMR propune reducerea pragurilor de personal, PSD insistă pentru scăderea anvelopei salariale cu 10%, iar PNL susține varianta inițială, cea din proiectul ministrului Cseke Attila. „Dacă pierdem octombrie și noiembrie, nu putem vota bugetul în decembrie” „Noi am venit și cu o alternativă, 7,5% din posturile ocupate și restul ajustat din anvelopa salarială, dar nu au acceptat nici unii, nici alții”, a precizat Kelemen Hunor. El a mai spus că premierul ar trebui să introducă proiectul în ședința de guvern cel târziu săptămâna viitoare. „Dacă pierdem și octombrie și noiembrie, nu avem cum să votăm bugetul în decembrie. Am ajunge în ianuarie sau februarie cu bugetul votat, ceea ce ar fi un semnal prost pentru toată lumea”, a avertizat liderul UDMR.
Angajații din primării intră în grevă pe termen nedeterminat, în semn de protest față de Pachetul 2 de măsuri
Primăriile se închid de vineri, transmite Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România. Sindicatul spune că timp de șapte săptămâni a existat un „dialog al surzilor” între reprezentanții primăriilor și premierul Ilie Bolojan privind măsurile din Pachetul 2 pentru administrația publică locală. „Cu o medie de 9,78 funcționari publici per primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25%, după scăderea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului la nivel central, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre bugetari”, susține SCOR. Sindicaliștii critică și faptul că, deși Guvernul promisese preluarea la bugetul de stat a celor 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, proiectul a fost modificat, iar aceștia rămân în sarcina primăriilor. „Astfel, cheltuiala aparentă cu salariile se dublează și multe primării vor părea că nu-și pot acoperi salariile din veniturile proprii”, se arată în comunicatul sindicatului. SCOR acuză „discriminarea” față de consiliile județene, care sunt exceptate de la aceste reguli, deși își acoperă salariile exclusiv din cote defalcate de la stat. „Până luni, Guvernul mai are posibilitatea să corecteze aceste abuzuri grosolane asupra autorităților publice locale”, avertizează SCOR.
Bolojan promite că reduce funcționarii, dar Oradea e campioană la angajări. Zeci de mii de posturi noi în administrația locală
Numărul angajaților din administrația locală a crescut în ultimii zece ani cu peste 50.000, ajungând la 281.427 în mai 2025, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Ministerul de Finanțe. Este vorba despre funcționarii din primării, consilii județene și autoritățile din subordinea acestora, activi în domenii precum ordine publică, sănătate, asistență socială, transport sau cultură. Creșterea la nivel național este de 21%, însă în unele zone saltul a fost mult mai abrupt. Județul Ilfov conduce clasamentul, cu un plus de 43% față de 2015 (de la 4.200 la aproape 6.000 de angajați). Teleorman și Neamț urmează cu majorări de peste 40%. Bucureștiul este singurul județ unde s-a înregistrat o scădere, însă Capitala rămâne cel mai „suprapopulat” la capitolul personal administrativ, cu peste 17.000 de angajați. Oradea, campioana angajărilor Topul municipiilor reședință de județ este condus de Oradea, unde numărul de funcționari din aparatul primăriei a crescut de la 254 la 452 în ultimul deceniu, un plus de aproape 200 de angajați. Orașul este urmat de Târgu-Jiu (+171) și Cluj-Napoca (+152). În schimb, la Buzău schema s-a redus, primăria având astăzi cu 34 de angajați mai puțini decât în 2015. Reforma Bolojan Premierul Ilie Bolojan, care a condus timp de trei mandate Primăria Oradea, orașul cu cele mai multe angajări în ultimii zece ani, promite acum o reformă a administrației locale. Planul vizează plafonarea numărului de funcționari pe criterii obiective: populația pentru primării și indicatori precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire pentru consilii județene. „Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie. Ceea ce premierul nu a menționat este că, în perioada în care conducea Oradea, aparatul primăriei a fost dublat ca dimensiune. România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandxru Dobre CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, întrevedere cu Procurorul General pe tema REFORMEI din justiție Gara de Nord, în vizorul lui Ciprian Șerban. Ce planuri de MODERNIZARE propune ministrul Transporturilor AVOCAT implicat în fraude imobiliare, trimis în judecată într-un nou dosar
PACHETUL 2 de măsuri al lui Bolojan: Primăriile decid dacă permit JOCURILE DE NOROC pe raza localității
„Primăriile vor putea decide dacă permit jocurile de noroc pe raza localității”, anunță Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Aceasta este una dintre măsurile de descentralizare incluse în noul pachet legislativ privind reforma administrației publice locale. Acesta ar trebui să fie gata până la sfârșitul săptămânii viitoare. „O măsură specifică pe care o propunem în acest pachet este descentralizarea organizării jocurilor de noroc, astfel încât primăria să aibă dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității”, declară ministrul. Autoritățile locale vor avea libertatea nu doar de a permite sau interzice activitatea, ci și de a stabili unde anume pot fi amplasate sălile de jocuri, în funcție de nevoile și prioritățile comunității. „Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități pe anumite străzi sau zone, după interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decide instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc care desfășoară astfel activitatea”, explică ministrul Dezvoltării. Potrivit acestuia, primăria va avea un termen de 30 de zile pentru a răspunde cererii unui operator care notifică intenția de a deschide o sală de jocuri. „În acest interval, autoritatea locală va putea emite un acord sau un refuz privind funcționarea activității. Va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile, cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii”, spune Cseke Attila. AUTORUL RECOMANDĂ: