Frământările mentale ale legendarului Michael Phelps: Nu mai voiam să trăiesc
Pentru un sportiv de performanță, momentul în care este nevoit să se retragă din activitate poate lăsa urme adânci. Însuși Michael Phelps (41 de ani) a trecut printr-o depresie severă din această cauză și chiar a fost la un pas de sinucidere, după cum a mărturisit recent. Considerat unul dintre cei mai mari înotători ai tuturor timpurilor, americanul a cucerit nu mai puțin de 28 de medalii olimpice, dintre care 23 de aur. Succesul nu l-a ferit, însă, de frământările mentale, despre care a avut curajul de a vorbi public, în speranța că experiențele sale îi vor ajuta pe colegii mai tineri. Sănătatea mintală reprezintă un subiect de importanță majoră în zilele noastre, mai ales când vine vorba despre sportivii de elită. Până la 35% dintre ei se confruntă cu anxietate sau depresie, conform statisticilor. Drama lui Michael Phelps. A fost aproape de sinucidere Michael Phelps și-a anunțat oficial retragerea în 2012, după Jocurile Olimpice de la Londra, o ediție în care a cucerit patru titluri. Decizia a fost urmată de o perioadă extrem de dificilă, în care a simțit că și-a pierdut complet sensul vieții. „Nu mai voiam să trăiesc. Aveam doar 30 de miligrame de somnifere în acea seară și e bine că nu am avut mai mult pentru că le-aș fi luat. Acela a fost cel mai mare avertisment”, a povestit legendarul înotător pentru L’Equipe, într-un documentar dedicat antrenorului și mentorului său Bob Bowman. La rândul său, acest a vorbit despre calvarul fostului elev, rememorând episodul din toamna lui 2014, când a ajuns în arestul poliției pentru că s-a urcat la volan sub influența băuturilor alcoolice. Salvarea a venit datorită internării într-un centru de recuperare, variantă pe care Phelps o refuza cu vehemență inițial. „Mi-a spus că nu vrea să meargă. I-am zis: «Trebuie să mergi. Orice altă decizie e greșită. Dacă nu mergi, nu știu ce ți s-ar putea întâmpla»”, a relatat Bowman. Și-a reluat cariera, cucerind alte medalii de aur În momentul în care a început să se simtă mai bine, Michael Phelps și-a reluat cariera, scriind noi pagini de istorie pentru înotul mondial. Cinci medalii de aur, plus una de argint și-a trecut în cont la Jocurile Olimpice din 2016, dar anxietatea și depresia i-au dat în continuare bătăi de cap, cum se întâmplă și acum. „Înainte de a veni aici, am avut o programare la psiholog. Ieri am mai avut una. Este un proces continuu., nu voi scăpa niciodată de depresie și anxietate. Întrebarea e: cum le gestionez?”, și-a încheiat americanul confesiunea.
Decizia luată de Alexander Zverev după ce a recunoscut că are probleme mintale
Alexander Zverev (28 de ani – 3 ATP), sportiv care reprezintă Germania în circuitul de tenis masculin, a mărturisit de curând că are probleme mintale. Iar acum, când era așteptat să își facă apariția la turneul de la Gstaad, Elveția, Zverev a luat o decizie drastică. Ce urmează pentru Alexander Zverev? A anunțat că are probleme mintale, iar acum s-a retras de la un turneu După ce a câștigat turneul ATP de la Munchen, în aprilie, Alexander Zverev a intrat într-o ușoară scădere de formă, iar treptat lucrurile s-au amplificat. Zverev a părăsit Roland Garros 2025 în sferturile de finală și imediat după a găsit drept scuză pentru înfrângere o explicație ilară. Ulterior, neamțul nu a reușit să se impună în turneele de la Stuttgart și Halle, ambele desfășurate în Germania, la el acasă, iar la Wimbledon 2025 a fost eliminat încă din primul tur, de mult mai slab cotatul Arthur Rinderknech (29 de ani – 72 ATP). Însă, punctul culminant a urmat abia după eliminarea de la Wimbledon, când Alexander Zverev a clacat și a dezvăluit public că are probleme mintale. Sportivul a sugerat că se luptă cu un soi de depresie, deoarece se simte „destul de singur în viață” și nu mai reușește să găsească bucurie în afara terenului de tenis. Iar probleme lui Zverev par să fie serioase, deoarece s-a retras deja de la un prim turneu. Neamțul era așteptat să ia parte la competiția de la Gstaad, Elveția, însă i-a anunțat deja pe organizatori că nu îi va mai onora cu prezența. Rămâne de văzut dacă este doar o decizie de moment sau Alexander Zverev se gândește să ia o pauză mai îndelungată de la tenis. Vrea să apeleze la serviciile unui terapeut Pe de altă parte, conștient fiind de problemele mintale cu care se confruntă, Alexander Zverev a anunțat că vrea să ia măsuri în perioada imediat următoare. Astfel, după cum a afirmat el însuși, va apela în premieră la serviciile unui terapeut. Este posibil ca, pentru prima dată în viața mea, să am nevoie să merg la terapie. Am trecut prin multe greutăți în ultima perioadă, dar niciodată nu m-am simțit atât de gol ca acum. Îmi lipsește bucuria în tot ceea ce fac. Nu doar în tenis, ci și în afara terenului”, a explicat Zverev. Alexander Zverev ocupă în prezent locul 3 ATP, iar cea mai bună clasare a sa a fost înregistrată în iunie 2022. Atunci a ocupat poziția a doua în ierarhia mondială. Zverev a jucat trei finale de Grand Slam, anume US Open 2020, Roland Garros 2024 și Australian Open 2025, dar nu a câștigat niciuna. Totuși, la simplu, el a izbutit să se impună în 24 de competiții ATP. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.