Cum poate fi suspendat și demis un Președinte al României. Modificare esențială față de situațiile lui Traian Băsescu
Opoziția, reprezentată de AUR, a anunțat astăzi că inițiază demersurile pentru suspendarea din funcție a Președintelui Nicușor Dan. Liderul AUR, George Simion, spune că „îl somează” pe Nicușor Dan să desemneze în această săptămână un premier, conform obligațiilor constituționale. Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent, deși procedura suspendării unui Președinte al României de către Parlament este aceeași, procedura demiterii prin referendum a șefului de stat este „simplificată”. Doar 4,5 milioane de români ar trebui să voteze pozitiv și, astfel, președintele României este îndepărtat definitiv din funcție. Etapa 1: Procedura suspendării din funcție a Președintelui României de către Parlament Articolul 95 din Constituția României stabilește clar și strict care sunt pașii procedurali. „(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Constituția României Pe scurt, suspendarea de către Parlament implică următoarele etape: Inițierea propunerii: propunerea de suspendare a președintelui pentru „fapte grave” trebuie să fie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor (minimum 155 de parlamentari) Documentul este adus la cunoștința președintelui României. În paralel, Parlamentul trimite solicitarea și la Curtea Constituțională, dar în acest caz avizul CCR este consultativ, parlamentarii putând să nu țină cont de el. Președintele României are dreptul să meargă în Parlament pentru a oferi explicații vizavi de acuzațiile care i se aduc – fapte grave prin care a încălcat Constituția. Ulterior, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, aprobă sau respinge propunerea de suspendare. Pentru aprobarea propunerii de suspendare a președintelui este necesar votul majorității parlamentarilor. (233 de parlamentari) Dacă minimum 233 de parlamentari sunt de acord ca Președintele României să fie suspendat, acesta pleacă de la Palatul Cotroceni iar locul său este preluat de un președinte interimar. În ordinea constituțională, acesta este președintele Senatului. Guvernul este obligat în acest caz ca în maximum 30 de zile să organizeze etapa a 2-a a procedurii, în acest caz – referendumul de demitere al Președintelui. Etapa 2: Referendumul de demitere al Președintelui României. 2026: Președintele pleacă din funcție cu doar 4,5 milioane de voturi împotriva sa Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent un președinte este mai ușor de demis de popor. Guvernul prin Parlament a modificat articolul 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului și, astfel, un președinte al României poate fi demis doar cu 4,5 milioane de voturi împotrivă. Noile prevederi: Referendumul privind demiterea Preşedintelui României Modificarea la Legea referendumului în cazul demiterii Președintelui României ART. 8 Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie. ART. 9 Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?” ART. 10*) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. *) Art. 10 a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 131/2012 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului . Anterior publicării acestei legi, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 731/2012, a constatat că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Ca atare, dacă este luat în calcul numărul de 17,9 milioane de români înscriși pe listele electorale în alegerile trecute, rezultă potrivit modificării legislative că referendumul este validat doar dacă la vot se prezintă jumătate plus unu din cei înscriși pe liste: 9.000.000 de români. A doua condiție este ca la o prezență de 9 milioane de români, majoritatea – 4,5 milioane dintre aceștia – să voteze împotriva președintelui, pentru demiterea sa. Astfel, președintele României ar putea fi demis mai ușor. Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a fost ales pe 18 mai 2025 cu un număr de 6,1 milioane de voturi. Cazurile Traian Băsescu: două suspendări eșuate, două cvorumuri diferite de prezență Traian Băsescu este singurul fost președinte al României care a fost suspendat de 2 ori din funcție dar care nu a fost demis de popor, având în vedere că pe vremea sa opera alte prevederi legislative. Pe 19 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost prima oară suspendat din funcție de către Parlament de majoritatea PSD, PC și PRM, pe 19 mai 2007 a avut loc referendumul de demitere, președinte interimar al României a devenit Nicolae Văcăroiu, însă Băsescu nu a putut fi demis având în vedere că în 2007 – prezența la urne a fost de doar 44,45% iar pentru demiterea sa au votat doar 24,74%, 74,48% susținând la urne că Traian Băsescu trebuie să revină la Palatul Cotroceni. În 2007, referendumul de demitere a fost validat – pragul de prezență fiind atunci de jumătate plus unu din numărul total de alegători, dar legea fusese modificată pentru a valida rezultatul indiferent de prezență, condiția fiind majoritatea din voturile exprimate – însă populația a respins masiv demiterea lui Băsescu. A doua suspendare de către Parlament a lui Traian Băsescu a avut loc pe 6 iulie 2012 și a fost făcută de către USL (PSD+PNL), Crin Antonescu a devenit președinte interimar al României, iar referendumul de demitere a avut loc pe 29 iulie 2012. La referendumul de demitere din iulie 2012, prezența la urne a fost de
Controversă uriașă în Marea Britanie: circumcizia, considerată abuz asupra copiilor. Reacții puternice din partea liderilor religioși israelieni
Documentul de lucru arată că, spre deosebire de mutilarea genitală feminină, nu există în prezent o infracțiune penală specifică pentru circumcizia băieților. Totuși, textul sugerează că procedura poate deveni „o formă de abuz asupra copiilor sau o infracțiune împotriva persoanei” dacă este efectuată incorect sau în condiții nepotrivite, cauzând suferință sau vătămări, scrie The Guardian. Această posibilă reevaluare a statutului legal al circumciziei a atras critici puternice din partea comunităților evreiești și musulmane, care consideră că practica are o importanță profundă culturală și religioasă. Jonathan Arkush, fost președinte al Board of Deputies of British Jews și co‑președinte al Milah UK, a declarat că a sugera că circumcizia este per se o practică dăunătoare este „profund peiorativ și nepotrivit”. El a subliniat că, în comunitatea evreiască, „incidența complicațiilor este extrem de rară” și că circumcizia este „o parte esențială a identității noastre”. Reprezentanții Consiliului Musulman al Marii Britanii au transmis, de asemenea, că susțin solicitările privind măsuri de siguranță mai stricte și un sistem de acreditare a practicienilor, dar că practica în sine nu ar trebui catalogată automat ca abuz asupra copiilor. Ei au subliniat că circumcizia masculină este o practică legală, cu baze medicale, religioase și culturale recunoscute, și că regulile trebuie să protejeze copiii fără a stigmatiza tradițiile religioase. Medicii susțin că procedura este inutilă din punct de vedere medical Argumentul autorităților britanice vine și în contextul unor cazuri tragice din trecut legate de circumcizii nesigure sau practicate de persoane necalificate. De exemplu, un copil de șase luni, Mohamed Abdisamad, a murit în 2023 din cauza unei infecții după o circumcizie, iar în 2014 un alt băiat, Oliver Asante‑Yeboah, a decedat din cauza septicemiei după o procedură efectuată de un rabin. Începând cu 2001, au fost înregistrate cel puțin șapte decese ale băieților sub 18 ani în care circumcizia a fost un factor major în vătămare. Argumentele medicilor și ale unor organizații laice merg mai departe. Un chirurg britanic a susținut că procedura este „inutilă din punct de vedere medical” și ar putea fi considerată o formă de abuz, sugerând că decizia ar trebui lăsată persoanei în cauză după ce ajunge la maturitate. Criticii spun că ghidul CPS pune accent prea mare pe riscuri, fără a reflecta complexitatea culturală și religioasă a practicii. De partea cealaltă, susținătorii ghidului afirmă că reglementarea și acreditarea practicanților sunt necesare pentru a proteja sănătatea copiilor și pentru a preveni vătămările grave generate de proceduri efectuate în condiții improprii. Discuțiile sunt în curs, iar CPS ar putea revizui documentul final în urma consultărilor cu părțile interesate înainte de adoptarea unor noi orientări oficiale.
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele