Controversă uriașă în Marea Britanie: circumcizia, considerată abuz asupra copiilor. Reacții puternice din partea liderilor religioși israelieni
Documentul de lucru arată că, spre deosebire de mutilarea genitală feminină, nu există în prezent o infracțiune penală specifică pentru circumcizia băieților. Totuși, textul sugerează că procedura poate deveni „o formă de abuz asupra copiilor sau o infracțiune împotriva persoanei” dacă este efectuată incorect sau în condiții nepotrivite, cauzând suferință sau vătămări, scrie The Guardian. Această posibilă reevaluare a statutului legal al circumciziei a atras critici puternice din partea comunităților evreiești și musulmane, care consideră că practica are o importanță profundă culturală și religioasă. Jonathan Arkush, fost președinte al Board of Deputies of British Jews și co‑președinte al Milah UK, a declarat că a sugera că circumcizia este per se o practică dăunătoare este „profund peiorativ și nepotrivit”. El a subliniat că, în comunitatea evreiască, „incidența complicațiilor este extrem de rară” și că circumcizia este „o parte esențială a identității noastre”. Reprezentanții Consiliului Musulman al Marii Britanii au transmis, de asemenea, că susțin solicitările privind măsuri de siguranță mai stricte și un sistem de acreditare a practicienilor, dar că practica în sine nu ar trebui catalogată automat ca abuz asupra copiilor. Ei au subliniat că circumcizia masculină este o practică legală, cu baze medicale, religioase și culturale recunoscute, și că regulile trebuie să protejeze copiii fără a stigmatiza tradițiile religioase. Medicii susțin că procedura este inutilă din punct de vedere medical Argumentul autorităților britanice vine și în contextul unor cazuri tragice din trecut legate de circumcizii nesigure sau practicate de persoane necalificate. De exemplu, un copil de șase luni, Mohamed Abdisamad, a murit în 2023 din cauza unei infecții după o circumcizie, iar în 2014 un alt băiat, Oliver Asante‑Yeboah, a decedat din cauza septicemiei după o procedură efectuată de un rabin. Începând cu 2001, au fost înregistrate cel puțin șapte decese ale băieților sub 18 ani în care circumcizia a fost un factor major în vătămare. Argumentele medicilor și ale unor organizații laice merg mai departe. Un chirurg britanic a susținut că procedura este „inutilă din punct de vedere medical” și ar putea fi considerată o formă de abuz, sugerând că decizia ar trebui lăsată persoanei în cauză după ce ajunge la maturitate. Criticii spun că ghidul CPS pune accent prea mare pe riscuri, fără a reflecta complexitatea culturală și religioasă a practicii. De partea cealaltă, susținătorii ghidului afirmă că reglementarea și acreditarea practicanților sunt necesare pentru a proteja sănătatea copiilor și pentru a preveni vătămările grave generate de proceduri efectuate în condiții improprii. Discuțiile sunt în curs, iar CPS ar putea revizui documentul final în urma consultărilor cu părțile interesate înainte de adoptarea unor noi orientări oficiale.
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele