Etichetă: proces penal Iași

Pușcărie și despăgubiri de 150.000 de euro pentru o tentativă de omor! Unul dintre inculpați este recidivist!

Doi bărbați din Iași riscă să ajungă la pușcărie și să achite despăgubiri de 150.000 de euro victimei pentru o tentativă de omor. Unul dintre inculpați a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, întrucât în luna martie a anului trecut a fost condamnat, de magistrații de la Judecătoria Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor. În prezent, inculpații sunt arestați preventiv în cadrul Penitenciarului Iași. Pușcărie și despăgubiri de 150.000 de euro pentru o tentativă de omor! La data de 9 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc primul termen de judecată într-un dosar de tentativă de omor, care îi vizează pe inculpații Marcel Nicolas Ionescu și Matei Vasile Cătălin. Ambii se află în prezent încarcerați în Penitenciarul Iași și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de coautorat la tentativă de omor. Potrivit datelor prezentate în instanță, cazul are la bază un conflict izbucnit între inculpați și victimă, conflict care ar fi degenerat într-o agresiune fizică violentă. Procurorii susțin că, în urma incidentului, victima a suferit leziuni ce au necesitat până la 30 de zile de îngrijiri medicale. Un aspect important subliniat în cadrul ședinței de judecată îl reprezintă situația juridică a inculpatului Marcel Nicolas Ionescu. Acesta se află în stare de recidivă, întrucât anterior fusese condamnat de Judecătoria Iași, la data de 23 martie 2025, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată (trei acte materiale). În acel dosar, inculpatul a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a sentinței. Totodată, instanța i-a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune în cazul săvârșirii unor noi infracțiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere, inclusiv posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei. Cu toate acestea, potrivit acuzațiilor actuale, Ionescu ar fi comis o nouă faptă penală, aspect care cântărește semnificativ în analiza măsurilor preventive. Inculpații trebuie să achite în solidar daune morale victimei În ceea ce privește latura civilă a cauzei, victima s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal și a solicitat, în solidar, de la cei doi inculpați despăgubiri în valoare totală de 150.000 de euro. Din această sumă, 100.000 de euro reprezintă daune morale, iar 50.000 de euro, daune materiale pentru prejudiciul suferit în urma agresiunii. Un moment important al ședinței a fost dezbaterea privind legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului preventiv, dispusă față de cei doi inculpați. Procurorul de caz a solicitat instanței menținerea acestei măsuri, invocând atât gravitatea faptelor, cât și circumstanțele concrete ale comiterii acestora. „Solicităm menținerea măsurii preventive a arestului preventiv față de inculpați, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei. Pe fondul unui conflict, cei doi inculpați i-au aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii, pentru care aceasta a avut nevoie de până la 30 de zile de îngrijiri medicale”, a declarat procurorul în fața instanței. Apărarea inculpaților a susținut însă contrariul, solicitând înlocuirea arestului preventiv cu măsuri mai blânde, în special arestul la domiciliu. Avocata inculpatului Matei Vasile Cătălin a argumentat că măsura actuală nu mai este justificată în raport cu probele administrate și cu situația concretă a cauzei. „Pentru inculpatul Matei, măsura nu este nici legală, nici temeinică, având în vedere perioada de timp, circumstanțele reale, raportul de expertiză din care nu reiese că viața victimei a fost pusă în pericol, precum și situația coinculpatului înainte de incident. Vă rog să aveți în vedere că lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică. Dacă ați aplica o măsură mai ușoară, nu ar exista un pericol real pentru ordinea publică. La acest moment, nu mai poate fi influențat în vreun fel, iar din nicio direcție nu s-a încercat influențarea martorilor sau a altor persoane. Eu vă rog să aveți în vedere cele precizate mai sus. Cred că este momentul să înlocuiți măsura cu una mai ușoară, mă refer la arestul la domiciliu”, a susținut aceasta. Avocații cer înlocuirea arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă În mod similar, avocata inculpatului Marcel Nicolas Ionescu a cerut instanței să dispună o măsură preventivă mai blândă, invocând atât situația familială a acestuia, cât și caracterul excesiv al arestului preventiv în acest stadiu procesual. „Pentru inculpatul Ionescu, vă rog să aveți în vedere că măsura arestului preventiv nu mai este nici legală, nici temeinică. Vă rugăm să o înlocuiți cu măsura mai blândă a arestului la domiciliu. Inculpatul are doi copii minori, iar pe unul dintre aceștia nici nu l-a cunoscut, deoarece s-a născut cât timp acesta era în penitenciar, având în prezent 2-3 luni. Înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu i-ar fi de ajutor și mamei copiilor săi”, a declarat aceasta în fața completului de judecată. În ultimul cuvânt acordat de instanță, cei doi inculpați au arătat că sunt de acord cu susținerile avocaților lor, fără a adăuga alte declarații suplimentare. Instanța urmează să analizeze toate argumentele prezentate, atât de acuzare, cât și de apărare, urmând să se pronunțe asupra menținerii sau modificării măsurii arestului preventiv. De asemenea, procesul penal va continua cu administrarea probelor și audierea martorilor, în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției inculpaților. Doi bărbați din Iași riscă să ajungă la pușcărie și să achite despăgubiri de 150.000 de euro victimei pentru o tentativă de omor. Unul dintre inculpați este recidivist, ambii inculpați fiind privați de libertate, în Penitenciarul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Ieșean judecat pentru tentativă de omor! Totul a pornit de la un băț: Înjurau și mă amenințau cu moartea!

Un ieșean este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, după ce ar fi lovit cu un băț victima! Cauza se află pe rolul Tribunalului Iași, unde inculpatul a dorit să declare cum a început situația conflictuală. Acesta susține că victima i-ar fi provocat o stare de temere, înainte de atac. Ieșean judecat pentru tentativă de omor pentru că a lovit cu un băț! Un bărbat în vârstă de 32 de ani, Ionuț Brezuleanu, a fost trimis în judecată sub acuzația de tentativă de omor în urma unui conflict violent petrecut în anul 2022. La termenul din 8 aprilie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, inculpatul a ales să dea declarații în fața judecătorilor, oferind propria versiune asupra incidentului. Cazul a atras atenția prin natura conflictului, dar și prin contextul tensionat dintre părți, care pare să fi degenerat, în timp, într-o serie de altercații și amenințări reciproce. În fața judecătorilor, Ionuț Brezuleanu a relatat în detaliu circumstanțele în care a avut loc incidentul. „Pe data de 24.04.2022, eram cu oile la stâna mea, în comuna Lungani, la o distanță de aproximativ 7-8 metri de drum. La un moment dat, s-a oprit o căruță lângă mine, eu fiind jos. Luat prin surprindere, când am încercat să mă ridic, Andrei Hrișcă se afla în dreptul meu și încerca să mă lovească. M-a lovit cu pumnul, ușor, în zona feței, iar eu am făcut 2-3 pași înapoi. În spatele lui se aflau încă trei bărbați”, a spus inculpatul în fața instanței de judecată. Inculpatul ar fi lovit victima deoarece el fusese lovit prima dată Inculpatul a continuat declarația, susținând că a ripostat după ce a fost lovit în prealabil. „În timp ce Hrișcă a încercat să mă lovească din nou, l-am lovit și eu cu un băț în zona capului. L-am lovit o singură dată, după care am aruncat bățul și am fugit câțiva metri. Hrișcă s-a ridicat și a plecat către căruță. În timp ce mă deplasam, doi dintre ceilalți bărbați au luat bățul și au venit după mine, înjurându-mă și amenințându-mă că mă omoară. Hrișcă s-a întors de la căruță și s-a îndreptat spre mine, spunându-le să pună mâna pe mine. Am fugit către o altă stână, iar în timp ce fugeam, am sunat la poliție. Din urmă eram amenințat că voi fi omorât. Am mai sunat încă o dată la poliție, iar operatorul mi-a spus că un echipaj va ajunge în aproximativ zece minute. Când am auzit gălăgie, am ieșit afară, iar poliția ajunsese, așa că am dat declarații polițiștilor, iar aceștia mi-au spus că, în momentul în care s-au apropiat de căruță, băieții au fugit. Ulterior, am plecat acasă”, a continuat inculpatul. Între cei doi există un conflict anterior Inculpatul a continuat să declare că nu erau la primul conflict, între părțile din proces existând o situație conflictuală veche. „Anterior a mai existat un conflict între noi. Andrei Hrișcă și încă doi bărbați au pătruns în curtea locuinței mele, deoarece oile mele nu erau toate în curte, iar ei se grăbeau, oile fiind pe șosea. Andrei a coborât din mașină și m-a luat la bătaie împreună cu ceilalți. Concret, conflictul a pornit de la faptul că Andrei a coborât din căruță pentru a mă lovi, fără să fi existat anterior un schimb de cuvinte”, a încheiat inculpatul. În urma întrebărilor adresate de avocatul victimei, au ieșit la iveală și alte aspecte relevante pentru anchetă. Potrivit celor discutate în sala de judecată, înainte de izbucnirea conflictului, bărbații implicați i-ar fi oferit inculpatului o bere. Acesta ar fi refuzat, invocând tensiunile existente între el și grupul respectiv. De asemenea, Ionuț Brezuleanu a declarat că nu a depus plângere după incidentele anterioare, motivând că se temea de consecințe. Potrivit spuselor sale, persoanele implicate ar fi avut un comportament agresiv constant, iar escaladarea situației l-ar fi pus în pericol. Mai mult, inculpatul a susținut că ar fi primit în repetate rânduri amenințări, inclusiv din partea tatălui presupusei victime. Acesta ar fi fost contactat telefonic în mod frecvent, în special seara, fiind intimidat și avertizat. Un ieșean este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, după ce ar fi lovit cu un băț victima! Inculpatul a declarat că situația conflictuală cu victima ar avea rădăcini mai vechi. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Un ieșean i-ar fi tăiat gâtul soției! ,,I-a dat și cu picioarele în cap!

Un ieșean, privat de libertate în Penitenciarul Iași, i-ar fi tăiat gâtul soției sale după ce, în prealabil, s-ar fi certat. Vecinii spun că au auzit țipete din casă, însă când i-au cerut să se oprească, individul le-a spus că știe el ce are de făcut. Acesta și-ar fi lovit soția cu palmele, pumnii, picioarele, ca la final să folosească și un obiect tăietor, cu care a rănit-o în zona gâtului. Un ieșean i-ar fi tăiat gâtul soției! Un caz grav de violență domestică, încadrat drept tentativă de omor asupra unui membru de familie, este analizat de Tribunalul Iași, unde inculpatul Mihai Stan a fost trimis în judecată pentru agresarea soției sale. Faptele ar fi avut loc în luna mai 2025, pe fondul unui conflict izbucnit între cei doi, conflict care ar fi degenerat într-un episod de violență extremă. În prezent, inculpatul se află în stare de arest, fiind privat de libertate în cadrul Penitenciarului Iași. La termenul din 9 aprilie 2026, instanța a audiat doi martori, vecini ai familiei, ale căror declarații au evidențiat atât detalii despre incident, cât și contradicții față de cele date în faza de urmărire penală. Prima martoră audiată a fost Adriana Ciubotariu, vecină cu familia Stan. „Sunt vecină cu familia Stan. Nu ne vizităm și nici pe inculpat nu îl cunosc foarte bine. Știu că au doi copii, îi vedeam prin curte. Eram cu ginerele meu în ziua în care s-au certat, iar la un moment dat, ginerele meu a strigat la inculpat să nu o mai bată pe soția lui. Eu nu am văzut dacă a lovit-o. Ginerele meu a văzut că Mihai Stan sărea la soția lui, Mădălina S. Când am ieșit din casă, i-am văzut pe cei doi, dar nu am văzut-o lovită pe femeie. Le-am spus că, dacă nu se liniștesc, o să sun proprietara casei în care locuiesc cu chirie. Noaptea, a venit poliția la mine să mă întrebe dacă am văzut ceva. Femeia nu lucra, el lucra prin Iași, pe șantier. A fost plecat și în străinătate și trimitea bani acasă. Nu l-am văzut beat, nu știu dacă consuma alcool”, a declarat martora. Există contradicții în declarațiile oferite de martoră În fața instanței, au fost evidențiate contradicții între declarația actuală și cea dată anterior, în faza de urmărire penală. Dacă inițial martora susținuse că inculpatul era „mereu beat” și că ar fi văzut victima căzută la pământ, în instanță, aceasta a negat aceste aspecte, precizând că nu a citit declarația anterioară și că nu l-a văzut niciodată beat sau consumând alcool. De asemenea, deși în faza de urmărire penală a spus că a văzut-o pe femeie pe jos, în fața instanței și-a schimbat declarația, spunând că nu avea vizibilitate directă în curtea vecinilor din cauza gardului despărțitor. Al doilea martor audiat a fost Vasile Slăbuțu, de asemenea vecin cu familia Stan. „Mă aflam la soacra mea și lucram la un gard. Am văzut la familia Stan că s-au luat la ceartă și Mihai Stan a lovit-o de câteva ori pe soția sa. I-a dat cu palma și cu pumnul, nu am văzut bine zona corpului. Am strigat să o lase în pace, că o omoară, iar el mi-a spus că știe ce are de făcut. Femeia țipa când era jos, căzută. Ulterior, s-a ridicat și s-a terminat scandalul. Nu știu dacă inculpatul era băut în acel moment. Îi spunea că o bate dacă nu se liniștește. Era prima dată când i-am văzut sau auzit certându-se. Am auzit de la vecini că inculpatul consuma alcool. Am văzut și că inculpatul a lovit-o cu picioarele, dar nu mai știu zona. Am auzit-o pe victimă țipând din casă”, a spus al doilea martor. Martorii au uitat detalii importante Și în cazul acestui martor, procurorii au semnalat diferențe între declarațiile date în instanță și cele din faza de urmărire penală. Anterior, acesta afirmase că fusese sunat de soacra sa, care i-ar fi spus că Mihai Stan și-ar fi agresat din nou soția și că i-ar fi tăiat gâtul. Totodată, în declarația inițială, martorul susținuse că inculpatul ar fi lovit victima cu picioarele în zona capului, detaliu pe care nu l-a mai susținut cu aceeași claritate în fața instanței. Instanța urmează să analizeze toate probele administrate în cauză, inclusiv aceste neconcordanțe, pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-au produs faptele. Un ieșean, privat de libertate în Penitenciarul Iași, i-ar fi tăiat gâtul soției sale după ce, în prealabil, s-ar fi certat. În prezent, inculpatul este arestat în Penitenciarul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

A rămas fără portofel, după ce a vrut să schimbe o bancnotă! Un ieșean a ușurat-o de peste 7.000 de lei!

O femeie din Iași a rămas fără portofel, după ce a vrut să îi schimbe unui individ o bancnotă de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Bărbatul i-a sustras portofelul și a dispărut. În aceeași zi, bărbatul a efectuat mai multe operațiuni financiare cu cardul victimei, producându-i un prejudiciu de peste 7.000 de lei. În timpul procesului penal, cele două părți s-au împăcat cu privire la infracțiunea de furt. În prezent, inculpatul se află sub arest preventiv, fiind încarcerat în Penitenciarul Iași. A rămas fără portofel, după ce a vrut să schimbe o bancnotă! Un caz complex, aflat pe rolul Tribunalul Iași, a adus în atenția opiniei publice detalii despre un concurs de infracțiuni comise de inculpatul Marcelone Bălan, trimis în judecată pentru fapte grave, printre care furt, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și accesul ilegal la un sistem informatic. La termenul de judecată din data de 9 aprilie, instanța a analizat o evoluție importantă în dosar, împăcarea părților în ceea ce privește infracțiunea de furt fiind singura infracțiune pentru care părțile se puteau împăca, dintre cele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, victima a depus un act notarial prin care a confirmat faptul că s-a împăcat cu inculpatul în mod definitiv, total și necondiționat pentru fapta de furt, una dintre acuzațiile principale din dosar. Această împăcare are consecințe juridice semnificative, întrucât, conform legislației penale, pentru anumite infracțiuni, inclusiv furtul, împăcarea părților poate duce la încetarea procesului penal în privința respectivei fapte. Faptele pentru care Marcelone Bălan a fost trimis în judecată datează din noiembrie 2024 și au avut loc într-un context aparent banal, pe o stradă din Iași. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpatul ar fi abordat victima sub pretextul schimbării unei bancnote de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Insistența acestuia ar fi determinat victima să își scoată portofelul, moment în care inculpatul ar fi profitat de neatenția acesteia și ar fi deposedat-o de bunuri, după care a fugit de la fața locului. Ulterior, în aceeași zi, inculpatul și-a continuat activitatea infracțională. Potrivit probelor administrate în cauză, inculpatul ar fi utilizat cardul bancar al victimei pentru a efectua mai multe operațiuni financiare. Mai exact, acesta ar fi retras bani de la bancomat în nouă rânduri și ar fi efectuat trei plăți la comercianți, folosind cardul sustras. Prejudiciul total cauzat victimei a fost estimat la aproximativ 7.000 de lei. Inculpatul este judecat pentru un concurs de infracțiuni Aceste acțiuni au determinat încadrarea juridică a faptelor într-un concurs de infracțiuni, ceea ce presupune existența mai multor fapte penale distincte comise de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. În astfel de situații, pedeapsa finală se stabilește potrivit unor reguli speciale, care țin cont de gravitatea cumulată a faptelor. La termenul din 9 aprilie, inculpatul a recunoscut în mod expres atât împăcarea cu victima în ceea ce privește infracțiunea de furt, cât și comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Declarațiile sale au fost consemnate în fața instanței. „Recunosc că m-am împăcat definitiv, total și necondiționat cu persoana vătămată în ceea ce privește infracțiunea de furt, fapta din data de 8 noiembrie 2024, pentru care am fost trimis în judecată în prezenta cauză”, a declarat inculpatul în fața judecătorilor. Totodată, acesta a optat pentru procedura simplificată, cunoscută și sub denumirea de procedura recunoașterii învinuirii. Aceasta presupune că inculpatul admite în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Avantajul acestei proceduri constă în reducerea limitelor de pedeapsă: în cazul închisorii, reducerea este de o treime, iar în cazul amenzii penale, de o pătrime. „Recunosc în totalitate faptele, așa cum au fost descrise în rechizitoriu, din 26 august 2025. Regret foarte mult săvârșirea faptelor”, a spus inculpatul în fața instanței. Instanța a luat act de împăcarea părților Instanța urmează să analizeze toate circumstanțele cauzei, inclusiv împăcarea părților pentru infracțiunea de furt și recunoașterea faptelor de către inculpat. Deși împăcarea poate duce la încetarea procesului penal pentru furt, celelalte infracțiuni, în special cele legate de utilizarea frauduloasă a cardului bancar, rămân în continuare în atenția judecătorilor, acestea fiind infracțiuni care se urmăresc din oficiu și pentru care împăcarea nu produce aceleași efecte juridice. Cazul evidențiază un tip de infracționalitate tot mai frecvent întâlnit, în care autorii profită de momentele de neatenție ale victimelor pentru a sustrage nu doar bani, ci și instrumente de plată, pe care le folosesc ulterior pentru tranzacții rapide. Este foarte important de precizat că nimeni nu ar trebui să aibă notat PIN-ul cardului în apropierea acestuia, tocmai pentru a evita astfel de situații nefericite. În funcție de concluziile judecătorilor, Marcelone Bălan ar putea beneficia de o pedeapsă redusă datorită procedurii simplificate, însă rămâne de văzut în ce măsură gravitatea faptelor și prejudiciul creat vor influența soluția finală. O femeie din Iași a rămas fără portofel după ce a vrut să îi schimbe unui individ o bancnotă de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Bărbatul a folosit cardul femeii, producându-i un prejudiciu de peste 7.000 de lei. În prezent, inculpatul este încarcerat în Penitenciarul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Martorul: Soția inculpatului i-a dat banii victimei după ce a fost arestat soțul său!

Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. La termenul din luna martie a fost audiată și victima, care a relatat că, deși a lucrat mai multe luni la stâna inculpatului, acesta nu l-a plătit. Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Dosarul în care inculpatul Dorin Pintilie este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane continuă să scoată la iveală detalii tulburătoare despre exploatarea persoanelor vulnerabile. La termenul din 8 aprilie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a audiat noi martori, ale căror declarații adaugă nuanțe importante, dar și noi semne de întrebare. Procesul vine în continuarea termenului anterior, din 25 martie 2026, când au fost audiați victima, Alin Ioan Caraiman, și tatăl acestuia. Atunci, comportamentul celor doi a atras atenția instanței, existând suspiciuni că ar fi fost influențați sau chiar instruiți cu privire la declarațiile oferite. În plus, vulnerabilitatea evidentă a victimei, care nu a putut preciza nici măcar data nașterii, a conturat profilul unei persoane extrem de ușor de exploatat. La termenul recent, primul martor audiat a fost Vasile Agape, care a oferit detalii despre mediul din care provine victima. Declarația sa a fost una relativ rezervată, dar relevantă pentru conturarea contextului social. „Îl cunosc din copilărie pe Alin Caraiman, victima, dar pe inculpat nu l-am văzut niciodată. Știu că Alin are niște probleme de sănătate, dar nu știu exact ce. Acesta a mai lucrat în anii precedenți ca cioban la diferite stâne. Victima și tatăl său consumă frecvent băuturi alcoolice la magazinul din localitatea de domiciliu. Nu i-am văzut discutând cu vreo persoană necunoscută. Nu știu dacă Alin Caraiman a lucrat la o stână din Iași. De vreo lună nu l-am mai văzut prin sat”, a declarat martorul în fața instanței. Mărturia lui Agape scoate în evidență un aspect esențial: stilul de viață precar al victimei și al familiei sale. Consumul frecvent de alcool, lipsa stabilității și problemele de sănătate contribuie la crearea unui profil de vulnerabilitate, care poate fi exploatat cu ușurință. Un alt martor ridică suspiciuni cu privire la autenticitatea declarației sale Cel de-al doilea martor audiat, Ștefan Răileanu, a oferit o declarație mult mai detaliată, care aduce în discuție inclusiv momentul în care victima ar fi fost luată la muncă de către inculpat. „Este a doua oară când îl văd pe inculpat. Prima dată l-am văzut în localitatea de domiciliu a victimei, când a venit și l-a luat pentru muncă. În prezent, Alin Caraiman lucrează cu un frate de-al meu, în sat. Inculpatul a venit cu soția în satul nostru, anul trecut, spunând că își caută un om pentru muncă. S-a întâlnit cu tatăl lui Alin Caraiman la magazinul din sat și i-a lăsat 400 de lei, mâncare și haine, iar Alin s-a urcat în mașina lui Pintilie și a plecat la muncă. Eram prezent când i-a dat banii, hainele și mâncarea tatălui victimei”, a declarat martorul. Această afirmație confirmă parțial declarațiile anterioare ale victimei, potrivit cărora o sumă de bani ar fi fost oferită tatălui său în schimbul muncii prestate. Răileanu a continuat prin a descrie și alte aspecte legate de relația dintre inculpat și familia victimei. „Soția inculpatului a venit în urmă cu aproximativ 5-6 luni și i-a dat bani unei persoane din sat, nu familiei Caraiman, pentru ca acea persoană să le dea banii în funcție de nevoile lor, lui Alin Caraiman și tatălui său. La sărbători, Dorin Pintilie a venit și i-a adus tatălui victimei mâncare și 600 de lei, spunându-i să vină la el, unde urma să stea cu fiul său, dar acesta a refuzat”, a adăugat Răileanu. Inculpatul locuia în casă cu victima Conform declarației martorului, inculpatul l-a găzduit pe Alin Caraiman în propria locuință. „S-au înțeles ca inculpatul să îi dea 1.000 de lei lui Alin Caraiman în fiecare lună și să îi plătească datoriile tatălui de la magazin. La noi în zonă, pentru munca cu animalele se oferă aproximativ 120 de lei pe zi, țigări și două mese pe zi, dar depinde de ce știe omul să facă. Alin Caraiman nu știa să mulgă oile, iar după ce consuma alcool nu mai muncea. Nu este un om stabil, stă 2-4 luni și pleacă. La stână i se dădea cel mult 1.000 de lei, pentru că nu avea prea multe de făcut”, a completat martorul. La un moment dat, martorul și-a schimbat unele declarații, spunând că este a treia oară când îl vede pe inculpat. Totodată, s-a constatat și că mama martorului ar fi prietenă cu soția inculpatului. „Am fost la stâna lui Dorin Pintilie și am luat niște capre. Din ce am văzut, nu se făcea diferență între Alin și ceilalți angajați. În aceeași casă locuiau doi angajați și inculpatul cu soția. Mama mea a fost prietenă cu soția inculpatului, fiind colege de școală”, a mai spus martorul. Dosarul rămâne unul complex, în care declarațiile contradictorii, nivelul scăzut de educație al persoanelor implicate și posibilele influențe externe îngreunează stabilirea adevărului. Cazul evidențiază, încă o dată, cât de vulnerabile sunt persoanele din medii defavorizate și cât de ușor pot deveni acestea victime ale unor forme de exploatare greu de demonstrat în instanță. Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. Martorii par să aibă legături cu părțile din dosar, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea cauzei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Ironia sorții! Judecat pentru infracțiuni informatice, inculpatul nu a putut fi audiat prin videoconferință! Acesta este închis la Penitenciarul Timișoara!

Un ieșean, judecat pentru infracțiuni informatice, nu a putut fi audiat prin videoconferință din cauza conexiunii slabe. Bărbatul este încarcerat în Penitenciarul din Timișoara, iar pentru următorul termen va trebui adus personal în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Acesta este cercetat pentru un concurs de infracțiuni. Judecat pentru infracțiuni informatice, inculpatul nu a putut fi audiat prin videoconferință! O ședință de judecată, care ar fi trebuit să marcheze un pas important într-un dosar penal complex, s-a transformat, la data de 31 martie 2026, într-un exemplu elocvent al dificultăților tehnice care pot afecta actul de justiție. Inculpatul Claudiu Tămășanu, trimis în judecată pentru fapte grave din sfera criminalității informatice și economice, nu a putut fi audiat în mod corespunzător din cauza unei conexiuni video extrem de slabe. Dosarul își are originea în rechizitoriul emis la data de 11 noiembrie 2025 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în cadrul unui dosar de urmărire penală ce vizează mai multe infracțiuni. Procurorii au reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, cu un număr de cinci acte materiale, precum și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, tot în formă continuată, cu același număr de acte. Potrivit actului de sesizare, anchetatorii au analizat în detaliu legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, considerând că există suficiente elemente pentru trimiterea în judecată. La termenul de judecată din 31 martie 2026, inculpatul nu a fost adus în sala de judecată, fiind prezent prin intermediul unei videoconferințe, întrucât se află în prezent încarcerat la Penitenciarul din Timișoara. Această procedură, devenită relativ obișnuită în ultimii ani, ar fi trebuit să permită desfășurarea normală a ședinței. În realitate, însă, lucrurile au stat cu totul diferit. Modernizarea sistemelor video nu este eficientă Conexiunea tehnică dintre instanță și locul de detenție s-a dovedit a fi extrem de slabă, afectând în mod serios calitatea sunetului și a imaginii. Judecătorul și celelalte părți prezente au întâmpinat dificultăți majore în a înțelege declarațiile inculpatului. Comunicarea a fost fragmentată, întreruptă frecvent, iar replicile au devenit aproape imposibil de urmărit în mod coerent. „Nu reușim să vă înțelegem, conexiunea este una slabă”, a spus președintele de ședință. În lipsa unei comunicări clare, instanța nu a putut continua în mod legal audierea, întrucât dreptul la apărare al inculpatului ar fi fost afectat în mod direct. Problemele nu s-au limitat doar la calitatea tehnică a videoconferinței. Un alt element care a contribuit la imposibilitatea desfășurării ședinței a fost absența apărătorului inculpatului. Avocata acestuia nu a fost prezentă la termen, ceea ce a ridicat suplimentar probleme legate de garantarea unui proces echitabil. În aceste condiții, instanța a decis acordarea unui nou termen de judecată. De această dată, s-a dispus ca inculpatul să fie adus personal în fața judecătorilor, tocmai pentru a evita repetarea situației. Decizia reflectă o preocupare clară pentru asigurarea unor condiții optime de desfășurare a procesului, dar și pentru respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților implicate. Inculpatul privat de libertate trebuie asistat obligatoriu de un avocat Judecătorul a subliniat că nivelul foarte scăzut al sunetului a făcut imposibilă continuarea ședinței, iar utilizarea videoconferinței, în aceste condiții, nu își mai îndeplinește rolul pentru care a fost implementată. De altfel, cazul readuce în discuție problemele tehnice persistente ale sistemului de videoconferință utilizat în instanțe și penitenciare, un subiect care a mai fost semnalat și în alte dosare. În mod normal, utilizarea videoconferinței ar trebui să eficientizeze actul de justiție, reducând costurile și timpul necesar transportului deținuților. Cu toate acestea, atunci când infrastructura tehnică nu este la standarde adecvate, efectul poate fi exact opus: amânări, întârzieri și, în final, prelungirea duratei proceselor. În cazul de față, amânarea înseamnă nu doar o întârziere procedurală, ci și o prelungire a incertitudinii juridice pentru inculpat, precum și pentru celelalte părți implicate. La următorul termen, instanța urmează să procedeze la citirea actului de sesizare, un moment esențial în desfășurarea procesului penal. Rămâne de văzut dacă aducerea fizică a inculpatului în sala de judecată va permite reluarea normală a procedurilor și dacă vor mai apărea alte incidente care să afecteze cursul procesului. Un ieșean, judecat pentru infracțiuni informatice, nu a putut fi audiat prin videoconferință din cauza conexiunii slabe. Bărbatul este privat de libertate la Penitenciarul Timișoara. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

O ieșeancă minoră a înjunghiat un bărbat după o ceartă pentru pomană! Tânăra este arestată preventiv din data de 8 martie!

O ieșeancă în vârstă de 16 ani a înjunghiat un bărbat după o ceartă pentru pomană la o biserică din Iași. Acum, fata este acuzată de săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, fiind judecată de magistrații de la Tribunalul Iași. Adolescenta este arestată preventiv, încă din data de 8 martie. Aceasta ar fi atentat la viața unei persoane prin folosirea unui cuțit. Minora nu se află la prima faptă penală. O ieșeancă minoră a înjunghiat un bărbat după o ceartă pentru pomană! Dosarul în care Nicoleta Denisa Boboacă este acuzată de săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor a intrat în faza de cameră preliminară, etapă procesuală în care judecătorul verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor administrate de procurori. La termenul din 31 martie 2026, instanța a analizat și măsura preventivă dispusă anterior în cauză, respectiv arestarea preventivă. Potrivit datelor prezentate în ședința de judecată, măsura arestului preventiv a fost luată în data de 8 martie 2026, după ce anchetatorii au apreciat că există indicii temeinice privind implicarea inculpatei într-o faptă violentă în care ar fi fost folosit un cuțit împotriva victimei. De atunci, instanța este obligată periodic să verifice dacă se mai impune menținerea acestei măsuri privative de libertate. Tânăra ar fi înjunghiat, sâmbătă, 7 martie 2026, un bărbat în vârstă de 60 de ani în curtea Bisericii „Învierea Domnului” din Dacia. Conflictul ar fi pornit de la pomana primită. În cadrul ședinței din 31 martie, reprezentantul Ministerului Public a solicitat menținerea arestului preventiv, argumentând prin gravitatea faptei și prin istoricul comportamental al inculpatei. „Solicităm să mențineți măsura preventivă a arestului preventiv, măsură luată la 8 martie 2026, având în vedere trecutul acesteia, fiind supusă unei măsuri educative, dar având în vedere și comportamentul său asupra victimei, folosind un cuțit”, a arătat procurorul de ședință. Acesta a subliniat că folosirea unui obiect tăietor-înțepător într-un conflict indică un grad ridicat de pericol social, iar lăsarea în libertate a inculpatei ar putea reprezenta un risc atât pentru victimă, cât și pentru ordinea publică. Apărarea a cerut clemență instanței Pe de altă parte, apărarea a susținut că măsura arestului preventiv este excesivă în raport cu situația personală a inculpatei și a solicitat înlocuirea acesteia cu o măsură mai blândă sau chiar revocarea ei. Avocatul a insistat asupra faptului că instanța trebuie să analizeze și elementele care țin de persoana inculpatei, nu doar acuzația în sine. „Solicităm dispunerea unei alte măsuri sau revocarea măsurii. De asemenea, solicităm examinarea înscrisurilor depuse la dosar pentru a se observa un comportament total diferit față de această faptă. Acestei fete nu i s-a dispus niciodată măsura arestului la domiciliu, iar ea să încalce această măsură”, a declarat avocatul. Apărătorul a mai arătat că inculpata este elevă în clasa a X-a, subliniind vârsta și contextul social al acesteia ca elemente ce ar trebui să cântărească în favoarea unei măsuri mai puțin restrictive. „Nu aveți în fața dumneavoastră o criminală care să aibă posibilitatea de a-și continua comportamentul infracțional de care este acuzată. Solicităm instanței să constate că nu mai subzistă temeiurile arestării preventive și să dispună o măsură mai ușoară, precum arestul la domiciliu”, a adăugat avocatul. În ultimul cuvânt acordat de instanță, Nicoleta Denisa Boboacă a cerut, la rândul său, înlocuirea măsurii. „Doresc arest la domiciliu”, a spus aceasta în fața judecătorului. O faptă gravă, săvârșită de o persoană aparent firavă Faza de cameră preliminară este una esențială în procesul penal, întrucât în această etapă nu se analizează vinovăția sau nevinovăția inculpatului, ci legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Judecătorul poate decide fie începerea judecății pe fond, fie restituirea dosarului la parchet dacă identifică nereguli procedurale. În paralel, instanța este obligată să verifice periodic măsurile preventive, cum este arestul preventiv, pentru a se asigura că acestea sunt justificate în continuare. Conform Codului penal, arestul preventiv poate fi dispus și menținut doar dacă există suspiciuni rezonabile că inculpatul a comis o infracțiune și dacă măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru prevenirea sustragerii sau pentru evitarea comiterii unor noi fapte. În cauză, procurorii pun accent pe gravitatea acuzației de tentativă la omor, o infracțiune care presupune intenția de a suprima viața unei persoane, chiar dacă rezultatul final nu s-a produs. De asemenea, utilizarea unui cuțit este considerată un element agravant în aprecierea pericolului social. De cealaltă parte, apărarea încearcă să contureze imaginea unei tinere aflate încă în formare, care ar beneficia mai mult de o măsură alternativă, precum arestul la domiciliu, ce ar permite continuarea studiilor și menținerea unui anumit grad de integrare socială. O ieșeancă în vârstă de 16 ani a înjunghiat un bărbat în vârstă de 60 de ani după ce s-ar fi iscat un conflict între cei doi din cauza mâncării primite de pomană la biserică. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Scandal monstru între doi consilieri de la Primăria Bârnova! Sebastian Colotin: Eu deranjez și de asta tot încearcă să mă bage la pușcărie!

Un scandal monstru s-a iscat între doi consilieri din Primăria Bârnova, după ce unul dintre bărbați a solicitat un ordin de protecție împotriva celuilalt. Consilierul local Sebastian Colotin susține că aceasta ar fi o înscenare, fiind persoane care încearcă să-l bage la închisoare. Scandal monstru între doi consilieri de la Primăria Bârnova! Un conflict a izbucnit în comuna Bârnova și a escaladat rapid într-un caz juridic, după ce consilierul personal al viceprimarului, Bogdan Câmpeanu, a solicitat un ordin de protecție împotriva consilierului local Sebastian Colotin. Potrivit consilierului local Sebastian Colotin, conflictul a început la finalul lunii ianuarie 2026, în urma unei solicitări legate de atribuțiile de serviciu ale lui Câmpeanu. „Totul a pornit după ce i-am cerut fișa postului de muncă, în data de 28 ianuarie 2026. Am cerut fișa postului după ședința de consiliu de la Primăria Bârnova, acolo unde consilierul personal al viceprimarului, neavând dreptul să ia cuvântul în ședință fără a i se da cuvântul, a luat totuși cuvântul. Din acest motiv, am decis să aflu care sunt atribuțiile domnului Câmpeanu”, a spus Colotin. Acesta respinge ferm orice acuzații privind un comportament nepotrivit față de consilierul personal al viceprimarului. „Niciodată nu l-am jignit, nu i-am vorbit urât”, a subliniat consilierul local. Susține că a fost tratat cu superioritate în sala de judecată În continuarea declarațiilor sale, Colotin aduce acuzații directe privind comportamentul lui Câmpeanu în instanță. „În sala de judecată, Câmpeanu a mințit, spunând că vrea să-și dea demisia, deși el este demis printr-o ordonanță dată anterior”, a afirmat acesta. Ședința de la Judecătoria Iași este descrisă de consilierul local ca fiind una tensionată, în care susține că nu i s-a permis să își exprime complet punctul de vedere. „Deși mi se dădea cuvântul în instanță, eram întrerupt de fiecare dată. Mereu am fost luat la mișto de către judecătoare. De exemplu, m-a întrebat dacă aș face live din sală, dacă ar fi permis acest lucru. La un moment dat, chiar am întrebat-o dacă are ceva personal cu mine și a făcut o pauză”, a declarat Colotin. Un alt punct important în apărarea sa îl reprezintă natura probelor prezentate în dosar. „Dovezile depuse de reclamant la dosar sunt printscreenuri, în care eu făceam postări pe Facebook pentru a arăta public cu ce se ocupă domnul Câmpeanu. Nu știam să fie ilegal să arăt cetățenilor ce se întâmplă cu banii lor”, a mai spus consilierul local. De cealaltă parte, consilierul viceprimarului a avut o altă perspectivă asupra desfășurării ședinței de judecată. „Domnul procuror a ținut să menționeze, în mod explicit, că atacurile susținute în mediul online, hărțuirea pe conturile de socializare, pot avea consecințe la fel de grave sau chiar mai grave decât cele din mediul fizic. Eu am ales să nu mă implic și să nu dau curs provocărilor luni de zile, atât din mediul online, cât și fizic, pentru că nu am dorit escaladarea situației și alimentarea conflictului personal purtat de acest consilier, ci doar ca aceste acțiuni de intimidare și acțiuni reprobabile să înceteze, pentru a-mi putea desfășura activitatea și viața personală în mod normal”, a spus Bogdan Câmpeanu reporterilor BZI. Consilierul local este dezamăgit de sistemul de justiție Colotin a relatat și modul în care a decurs ziua în care s-a prezentat la instanță, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul de justiție. „Ce mi se întâmplă îmi este indiferent, dar modul cum justiția gestionează acest caz, și nu doar, nu doresc nimănui să fie în postura mea. Pe baza citației care s-a emis pe 2 aprilie 2026, am fost prezent, începând cu ora 11:30 și până la ora 13:00, am stat în sala de judecată, la Judecătoria Iași. Acest ordin de protecție s-a solicitat pe baza capturilor de ecran ale postărilor mele sau ale conversațiilor cu unii cetățeni, precum și părerile pe care le au aceștia la ceea ce se întâmplă în comuna Bârnova”, a adăugat acesta. În plus, consilierul local contestă temeinicia ordinului de protecție emis. „Acest ordin de protecție, emis de către Poliția Bârnova, nu s-a emis pe baza unor dovezi clare, precum amenințări, agresiuni verbale sau fizice, sau altele, să îi pună viața în pericol, dar, în schimb, s-a emis!”, a adăugat Colotin. Acesta consideră că activitatea sa de consilier local este interpretată în mod eronat. „Prezența mea în ședințele de Consiliu Local și toate activitățile pe care le am, fie în mediul online sau fizic, adică să merg prin comună să depistez problemele comunității sau să fac sesizări atunci când cetățenii îmi aduc la cunoștință diferite probleme, eu mă sesizez și, prin puterile mele, încerc să îi ajut cum pot. În viziunea consilierului, cică ar fi un lucru greșit, deși legea și fișa postului de muncă din postura de consilier local îmi permit să fac asta”, a spus Sebastian Colotin. Bogdan Câmpeanu susține că a fost indulgent prea mult timp De cealaltă parte, Bogdan Câmpeanu adoptă o poziție rezervată, afirmând că nu există încă o decizie finală în acest caz. „Mi s-au adus acuzații grave și postări în mediul online, inclusiv pe un grup de Facebook pe care îl administrează, cu caracter denigrator, pe perioada unui an, pline de informații false, poze modificate din partea unui consilier local care și-a înțeles greșit rolul. Am fost urmărit în timpul meu liber, la serviciu, atât în munca de teren, cât și la birou, filmat fără acord și postat, scos din context și trunchiat, cu capturi video însoțite de mesaje jignitoare și instigatoare la ură. Am ignorat câteva luni, până când acest consilier a început să își folosească funcția în false demersuri administrative, cu scopul personal de a mă ataca și prezenta urmăritorilor săi și, mai grav, să intre în detalii legate de familie și viața mea personală”, a declarat consilierul personal al viceprimarului. Conflictul dintre cei doi oficiali locali arată modul în care neînțelegerile profesionale pot escalada rapid în dispute juridice. „Vineri, 3 aprilie, s-a prelungit ordinul de protecție provizoriu instituit de Poliție, ordin emis în urma unei analize elaborate independent de intervenția agentului constatator, constând în completarea unei cereri online, direct

Un martor a fost constrâns să-și înființeze o întreprindere! Costel Surdu este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală!

Un martor a fost constrâns să-și înființeze o întreprindere individuală, însă nu a făcut niciun act de administrare al acesteia de-a lungul timpului. Bărbatul a fost martor într-un dosar de evaziune fiscală, în care inculpat este Costel Surdu. Acesta ar fi evidențiat, în mod fictiv, cheltuieli în documentele contabile. Un martor a fost constrâns să-și înființeze o întreprindere! Un nou termen de judecată în dosarul de evaziune fiscală în care este inculpat Costel Lucian Surdu a avut loc la data de 1 aprilie 2026, la Tribunalul Iași, unde magistrații au audiat un martor-cheie. Declarațiile acestuia aduc detalii suplimentare într-un caz complex, care vizează presupuse activități ilegale desfășurate în perioada 2014-2016. Potrivit datelor din dosar, Costel Lucian Surdu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, fiind acuzat că ar fi evidențiat în mod fictiv cheltuieli în documentele contabile. Ancheta a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, iar rechizitoriul a fost emis la data de 27 iunie 2023. Ulterior, pe 20 septembrie 2023, instanța a constatat legalitatea sesizării cu rechizitoriul și a decis începerea judecății. În prezent, inculpatul se află în detenție la Penitenciarul Botoșani, însă pentru o altă cauză penală. Inculpatul ar fi convins alte persoane să-și înființeze întreprinderi Conform procurorilor, în perioada august 2014 – februarie 2016, întreprinderea individuală I.I. Surdu Costel Lucian, reprezentată chiar de inculpat, ar fi înregistrat în declarațiile fiscale și în alte documente legale o serie de achiziții de bunuri și servicii care nu ar fi avut la bază operațiuni reale. Mai exact, se susține că aceste tranzacții fictive ar fi fost raportate ca fiind efectuate între martie 2014 și august 2015, de la mai mulți furnizori. În total, anchetatorii au identificat 12 acte materiale care ar constitui infracțiunea de evaziune fiscală. Acest tip de faptă presupune evidențierea în contabilitate a unor cheltuieli nereale sau a unor operațiuni fictive, în scopul diminuării obligațiilor fiscale către stat, în special prin evitarea plății TVA sau a impozitului pe profit. La termenul din 1 aprilie 2026, instanța a audiat martorul Ovidiu Andrei Nicolici, care a oferit o mărturie considerată importantă pentru clarificarea contextului în care ar fi fost create unele structuri comerciale folosite în presupusele activități ilegale. Un martor a relatat cu lux de amănunte detaliile Acesta a relatat că, la recomandarea unei alte persoane, a fost implicat într-un demers de înființare a unei întreprinderi individuale împreună cu o persoană pe nume Pițu. Potrivit declarației, activitatea firmei ar fi urmat să se concentreze pe colectarea și comercializarea animalelor vii. „La recomandarea unei alte persoane am mers cu numitul Pițu și am procedat la înființarea unei întreprinderi individuale pe numele meu. Avea să se ocupe cu colectarea animalelor vii. Urma să cumpărăm animale și să le vindem mai departe, iar profitul să-l împărțim”, a declarat martorul în fața instanței. Cu toate acestea, Nicolici a afirmat că nu a mai continuat colaborarea după ce a observat anumite nereguli în modul în care urma să fie gestionată activitatea economică. „Nu am mai procedat în acest sens, deoarece mi s-a părut în neregulă, pentru că Pițu nu dorea să returneze TVA-ul, acesta fiind motivul pentru care nu am mai dorit să colaborez cu el”, a explicat martorul. Declarația martorului relevă și faptul că acesta nu ar fi avut control real asupra întreprinderii înființate pe numele său. El a precizat că nu a semnat documente în numele firmei și că ștampila societății a rămas în posesia celuilalt partener. „I-am cerut actele întreprinderii, însă a refuzat să mi le dea. Nu am semnat niciun act în numele societății, iar ștampila a rămas tot la Pițu”, a mai spus Nicolici. Deși firma era pe numele său, martorul nu era realul administrator Mai mult, acesta a încercat să radieze firma după ce a început să aibă suspiciuni, însă nu a reușit să finalizeze acest demers. Declarația sugerează existența unor mecanisme prin care persoane aparent fără implicare directă sunt folosite ca titulari ai unor entități economice. Un aspect important subliniat de martor este faptul că nu îl cunoaște pe inculpatul Costel Lucian Surdu și că nu a avut interacțiuni directe cu acesta. „Nu îl cunosc pe inculpatul din cauză”, a precizat Nicolici în fața judecătorilor. Această afirmație ar putea avea relevanță în stabilirea eventualelor legături dintre persoanele implicate în presupusul mecanism de evaziune fiscală și în conturarea rolului fiecăruia în cadrul activităților investigate. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform principiilor fundamentale ale dreptului penal. Un martor a fost constrâns să-și înființeze o întreprindere individuală, însă nu a făcut niciun act de administrare al acesteia de-a lungul timpului. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță: Noi suntem de etnie romă! La noi se dă aur, bani!

O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Aceasta este inculpată într-un dosar penal, aflat pe rolul Tribunalului Iași, fiind acuzată de fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. S-a pus problema că bijuteriile ar fi moștenire de familie, primindu-le din zestre. O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță! La data de 31 martie 2026, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc un nou termen de judecată într-un dosar penal complex, în care inculpații Leonard Constantin și Cristina Tărăboanță sunt cercetați pentru fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. Ședința de judecată s-a concentrat, în principal, pe o contestație formulată de avocatul inculpatei, vizând ridicarea unei măsuri asiguratorii dispuse anterior de procurori, respectiv confiscarea specială a unor bijuterii din aur. Potrivit probatoriului administrat în cauză până în acest moment, anchetatorii susțin că inculpații ar fi desfășurat activități ilegale prin intermediul unei societăți comerciale, exploatând persoane vulnerabile. În acest context, autoritățile au dispus măsuri asiguratorii pentru a preveni înstrăinarea unor bunuri ce ar putea proveni din săvârșirea infracțiunilor sau ar putea servi la acoperirea prejudiciului. Printre bunurile vizate de această măsură se numără și o cantitate de 51,99 grame de aur, estimată la aproximativ 25.000 de lei. În fața instanței, reprezentantul Cristinei Tărăboanță, Gabriel Mîrșanu, a contestat ferm această măsură, susținând că bijuteriile în cauză nu au nicio legătură cu presupusele fapte penale. Acesta a arătat că este vorba despre obiecte vechi, de uz personal, precum brățări, ghiuluri, inele și cercei, care ar fi fost moștenite în familie și nu achiziționate recent. „Am formulat contestație cu privire la măsura confiscării speciale aplicată asupra acestor bijuterii. Este o cantitate mică de aur, veche, care nu poate fi asociată în mod rezonabil cu acuzațiile din dosar. Vorbim despre bunuri moștenite, despre cercei vechi, ghiuluri și inele care există în familie de foarte mult timp”, a declarat reprezentantul în fața judecătorilor. Reprezentantul inculpatei a cerut audierea martorilor Apărarea a mai subliniat că există martori dispuși să confirme proveniența unei părți dintre aceste bijuterii, arătând că unele dintre ele ar fi aparținut mamei inculpatei. De asemenea, s-a invocat faptul că vechimea acestor obiecte depășește chiar vârsta copiilor inculpatei, ceea ce ar exclude ipoteza că acestea ar fi fost dobândite în urma activităților infracționale investigate în prezent. Un alt argument adus în sprijinul contestației a fost legat de tradițiile specifice comunității din care provin inculpații. Reprezentantul a explicat că, în familiile de etnie romă, transmiterea bijuteriilor din aur din generație în generație reprezintă o practică obișnuită, aceste obiecte având o valoare simbolică și culturală importantă. „Această cantitate de aur se regăsește, prin tradiție, în familiile de etnie romă, fiind transmisă din neam în neam. Nu putem considera că astfel de bunuri provin din săvârșirea unor infracțiuni doar pentru că există în patrimoniul familiei”, a mai susținut apărătorul. I s-a instituit sechestru pe toate bunurile În același timp, avocatul a atras atenția asupra faptului că măsura asiguratorie nu se limitează doar la aceste bijuterii, ci vizează și alte bunuri de valoare, precum două autoturisme de lux, o cotă dintr-un apartament și trei suprafețe de teren. În opinia apărării, aceste bunuri ar putea face obiectul unor discuții legitime privind data și modul de dobândire, însă includerea unei cantități reduse de aur în aceeași categorie este disproporționată. „Noi contestăm strict această cantitate infimă de aur, care se află în familie de foarte mult timp și care nu are legătură cu acuzațiile din dosar”, a precizat avocatul. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public s-a opus solicitării formulate de apărare și a considerat că administrarea de noi probe nu este necesară în acest moment procesual. „Considerăm că proba testimonială nu este necesară”, a declarat procurorul. În cadrul ședinței, unul dintre inculpați a intervenit personal pentru a susține punctul de vedere al apărării, oferind explicații legate de tradițiile culturale invocate. „Noi suntem de etnie romă. La noi se dă aur, bani. Așa se lasă moștenire – zestre se spune la noi”, a afirmat acesta în fața instanței. Declarația sa a venit în completarea argumentelor juridice prezentate de avocat, încercând să ofere un context cultural care să justifice existența bijuteriilor în patrimoniul familiei, independent de activitățile investigate în dosar. Femeia se află sub măsura preventivă a controlului judiciar În ceea ce o privește pe Cristina Tărăboanță, aceasta se află în continuare sub măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce presupune respectarea unor obligații stabilite de instanță, precum prezentarea periodică la organele de poliție și interdicția de a părăsi o anumită zonă fără aprobare. Cazul rămâne unul în curs de soluționare, iar instanța urmează să se pronunțe asupra contestației formulate, după analizarea argumentelor prezentate de ambele părți. Decizia privind menținerea sau ridicarea măsurii asiguratorii asupra bijuteriilor ar putea avea implicații importante nu doar pentru situația patrimonială a inculpaților, ci și pentru modul în care sunt interpretate astfel de bunuri în contextul unor dosare penale similare. O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Femeia susține că bijuteriile ar proveni din zestrea primită de la părinți.