USR: Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD
USR transmite, miercuri seara, că reprezentanții săi împărtășesc dorința președintelui de a dinamiza activitatea parchetelor, mai ales în privința dosarelor mari de corupție și de evaziune fiscală. „Oamenii trebuie să înceapă să aibă mai mare încredere în justiție, iar încrederea începe de la felul în care este condusă. Tocmai de aceea, considerăm ca aceste numiri ar fi trebuit însoțite de un proces care să inspire fără echivoc încredere și transparență”, se arată într-un comunicat al USR. Ei nu cred, însă, că numirile nu au „marca PSD”. „Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD pe ele. Un proces prezintă atâta încredere cât oamenii care îl conduc. Domnul Marinescu, ministru PSD, a condus un proces viciat care nu a prezentat încredere multor procurori onești din sistem. Îngrijorările societății civile sunt reale. Avertismentele au venit de la procurori onești din interiorul sistemului. Au venit de la CSM. Au venit de la ONG-uri anticorupție. Au venit de la oameni care au protestat în piețe în momente-cheie din ultimii zeci ani și au stat pentru o justiție independentă. Președintele a promis că după șase luni rezultatele vor începe să se vadă. Acum este responsabilitatea celor proaspăt numiți să dezmintă toate criticile prin fapte, să se ridice la așteptările pe care românii le au de la justiție”, mai arată USR în documentul citat. Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet. „Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.
Ar numi Nicușor Dan un procuror șef precum Giovanni Falcone? Răspunsul președintelui
Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet. „Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan. Dan a făcut referire și la acuzele din spațiul public că „l-a făcut sistemul”. „A fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, „vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile”, „sistemul”, „l-au rupt de realitate”, „noi știm realitatea, el nu o știe”. Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană”, a mai spus Dan.
Erdogan l-a numit pe procurorul din spatele urmăririlor penale ale opoziției, la conducerea Ministerului Justiției
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe procurorul general al Istanbulului, Akin Gurlek, în funcția de ministru al Justiției, a anunțat Monitorul Oficial miercuri dimineață. Motivele remanierii nu sunt cunoscute, potrivit Le Figaro. Monitorul Oficial a specificat că procurorul și ministrul demisionar, Yilmaz Tunc, și-au prezentat amândoi demisiile. În același timp, a adăugat acesta, portofoliul Ministerului de Interne, deținut anterior de Ali Yerlikaya, va fi încredințat lui Mustafa Ciftci, guvernatorul provinciei Erzurum din estul Turciei. În calitate de procuror-șef al Istanbulului, Akin Gurlek a emis un mandat de arestare pe numele puternicului primar al celui mai mare oraș din Turcia, Ekrem Imamoglu, în martie 2025. Această mișcare, percepută pe scară largă ca fiind motivată politic, a declanșat cele mai mari proteste stradale pe care țara le-a văzut în peste un deceniu. Arestarea lui Imamoglu a avut loc cu doar câteva zile înainte de a fi nominalizat drept candidatul principalului partid de opoziție, CHP, pentru alegerile prezidențiale din 2028. El este considerat pe scară largă singurul politician capabil să-l învingă pe Recep Tayyip Erdogan la urne. 15 primari au fost arestați Fostul viceministru al Justiției, Akin Gurlek, a fost acuzat de opoziție că vizează rivalii președintelui turc. De la numirea sa în funcția de procuror-șef al Istanbulului în octombrie 2024, peste 15 primari aparținând partidului CHP au fost arestați, majoritatea sub acuzații de corupție pe care le neagă. De asemenea, el a ordonat anchete asupra a sute de membri CHP. Ekrem Imamoglu, în vârstă de 54 de ani, se confruntă în prezent cu numeroase proceduri judiciare, inclusiv pentru punerea sub semnul întrebării a integrității lui Akin Gurlek. O anchetă îl vizează și pe liderul CHP, Ozgur Ozel, pentru acuzații de amenințări la adresa lui Akin Gurlek.
Un bărbat din Virginia a fost arestat în cazul unei tentative de atentat cu bombe artizanale din ianuarie 2021
Arestarea lui Brian Cole Jr., în vârstă de 30 de ani, din Woodbridge, Virginia, este prima descoperire importantă în cazul vechi de aproape cinci ani, care a generat numeroase teorii ale conspirației în rândul extremei drepte, potrivit France24. Procurorul general Pam Bondi a declarat că Cole se confruntă cu acuzații de transport interstatal al unui dispozitiv exploziv și tentativă de distrugere cu materiale explozive. „Ar putea urma și alte acuzații”, a declarat Bondi într-o conferință de presă. Bondi a refuzat să speculeze dacă atentatul cu bombă a fost motivat politic, spunând că ancheta este în curs de desfășurare. Bombele, plasate în fața birourilor Comitetului Național Democrat (DNC) și Comitetului Național Republican (RNC) din Washington în seara zilei de 5 ianuarie nu au au fost detonate. Dispozitivele au fost descoperite de autorități a doua zi, în timp ce susținătorii președintelui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA în încercarea de a împiedica certificarea de către Congres a victoriei electorale a democratului Joe Biden. FBI-ul a publicat de-a lungul anilor numeroase fotografii și videoclipuri cu un suspect mascat și cu glugă și, în cele din urmă, a mărit recompensa la o jumătate de milion de dolari pentru informații care au dus la arestare. Bondi a spus că arestarea lui Cole a rezultat în urma unei reexaminări a probelor existente.
Infracțiune federală gravă în SUA: Procurorul general din Texas a declarat trei locuințe ca reședință principală
Problema: ipotecile semnate de soții Paxton conțineau declarații inexacte, potrivit cărora fiecare dintre cele trei case era reședința lor principală, ceea ce le-a permis cuplului, acum despărțit, să obțină în mod necuvenit rate de dobândă scăzute, potrivit unei analize a documentelor publice efectuate de Associated Press. Ratele mai mici le vor permite soților Paxton să economisească zeci de mii de dolari în plăți pe durata împrumutului, spun experții juridici. Documentele au revelat, de asemenea, că familia Paxton a beneficiat în mod necuvenit de o reducere a impozitului pe două dintre aceste case în același timp. Este o infracțiune federală și statală să faci declarații false în mod intenționat în documentele ipotecare De asemenea, în Texas este ilegal să beneficiezi de o reducere a impozitului pe două proprietăți separate. Dezvăluirile privind ipotecile vor deveni cu siguranță un subiect de discuție în cadrul primarelor republicane pentru un loc în Senatul SUA, în care Paxton încearcă să-l învingă pe actualul senator, John Cornyn. Situația este complicată și mai mult de urmărirea de către administrația Trump a democraților pentru probleme similare. Președintele Donald Trump i-a acuzat pe doi dintre adversarii săi politici – senatorul Adam Schiff din California și procurorul general al statului New York, Letitia James – de fraudă ipotecară în circumstanțe similare, deși mult mai puțin grave. Democrații sunt de mult timp ținta furiei lui Trump Acest lucru se întâplă deoarece au condus diverse anchete privind conduita sa în calitate de președinte și de director executiv. Departamentul de Justiție a lansat o anchetă penală împotriva lui James. Săptămâna trecută, a primit o sesizare penală împotriva lui Schiff de la Agenția Federală pentru Finanțarea Locuințelor. Avocatul lui James, Abbe Lowell, a îndemnat administrația Trump să-l ancheteze în schimb pe Paxton. „Dacă această administrație ar fi cu adevărat interesată să elimine frauda, ar trebui să înceteze să-și piardă timpul cu acuzații nefondate și discreditate împotriva procurorului general din New York, James, și să-și îndrepte atenția către Texas”, a declarat Lowell, un avocat proeminent din Washington, printre clienții căruia s-au numărat Hunter Biden și Ivanka Trump.
Nicușor Dan nu este mulțumit de conducerea DNA și a Parchetului General
„Nu sunt mulțumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General. În opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activității parchetului pe tipuri de infracțiuni și pe o alocare de resurse care să fie corespunzătoare”, spune Dan. Atât șeful DNA, cât și Procurorul General al României se află spre sfârșit de mandat. Din acest motiv președintele Nicușor Dan consideră că discuțiile și analiza trebuie să se concentreze pe viitorii candidați la conducerea parchetelor, după plecarea celor în funcție. „Acum, fiecare dintre ei mai are un mandat de, nu știu, șase, șapte luni, ceva de genul ăsta. Cred că este util să forțăm, însă pentru momentul în care o să fie discuția despre noi șefii ai parchetelor, analiza va fi foarte serioasă. Imediat după ce guvernul s-a format, am început să am discuții despre zona de justiție cu oameni în justiție”, a spus președintele Nicușor Dan.